Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)
1921-08-09 / nr. 175
Anna XV Mean î 178. ABONAMENTUL Pe un an în țară. 160 lei Pe șase luni . . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dublu. EXEM Foaia Partidului Naționalist-Democrat * TELEFON Í REDACȚIA 12/60. i.L&JUH ! ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA București, Sîmbătă, 9 August, 1921 sa.:lacgime!® Mémss^jasoma REDACȚIA Str. Domnița Anastasia fi* ADMINISTRAȚIA 1 Strada Lipscanii-Noi ni 12 Parlamentul trena o sperietoare ? O foaie guvernamentală, candidă cum li e felul la toate, dă sfaturi filantropice opoziției, îndemnînd-o să nu se atingă de Parlamentul a cărui disolvare o cere și opinia publică indignată. Să nu facă așa ceva, fiindcă, vezi Doamne, se poate întîmpla ca alegerile, evident favorabile în parte alcătuirii care astăzi e la putere, să dea noi Adunări imposibile. Și aceasta din causa anarhiei micilor grupe incapabile de a se înțelege între dînsele. Iar ca exemplu de ce ar putea să însemne așa ceva se dă Parlamentul ales în 1919. Falsificarea îndrăzneață se cerea imediat rectificată. Acel Parlament la amintirea căruia se încurcă din cînd în cînd remușcarea acelor cari l-au ucis, avea o unitate perfectă în ce privește represintarea Romînilor din provinciilejinite pe cari nu-i stricase încă, învrăjbindu-i, conrupția averescană și cea liberală, care nu e mai bună. Doar întețirile venite de la actualii guvernanți dacă făceau din grupul Goga un continuu instrument de intrigi. Din Regatul vechiu se aleseseră țerăniști și naționaliști, pe cari nu-i despărțise intriga inventatorilor interesați ai candidaturii de la Soroca. Deși aparținînd la două grupări cu baia deosebită, ei se înțelegeau frățește și blocul format împreună cu frații lor de peste munți, Molnița și Prut era un admirabil instrument de activitate politică. Opoziția, ireductibilă, a liberalilor, surprinși și indignați de căderea lor, era desigur zgomotoasă, violentă. Dar în chestiile naționale se putea face apel oricînd la simțul lor, și ei aveau în frunte oameni de cari ascultau și cu cari asupra unui punct definit puteai sta de vorbă. A pune alături măcar acel Parlament cu manufactura d-lui Averescu e o călcare de adevăr și de dreptate. Adunările de atunci au fost zugrumate, majoritățile de acum isprăvesc printr’o sinucidere idioată o viață miserabilă. N. IORGA Epoca apelpsiților Cind un Mavrogherii ieșia vara la plimbare în sanie de os, trasă de cerbi cari își aveau coarnele poleite, lumea strînsă pe la răspîntii vedea în el pe șeful apelpisiților. Vremurile trec, iar apelpisiții reapar din cind în cina, caracterisînd o epocă a lor, mai scurtă ori mai lungă, după evenimentele ce au determinat-o «Craii de Curtea Veche», cum se mai numiau toți acei desperați și descreierați — acesta este înțelesul cuvîntului apelpistt — constituiau o gardă de onoare a șefului lor,terorisînd mahalalele, înspăimîntînd pe boierul cinstit al timpului, uneori cărturar, ca și pe omul din popor. Cînd apăreau in mijlocul mulțimii înjurînd ca la ușa cortului, pri dind cu barba in Dumnezeu, poporul ii trivia ca pe niște smunciți din botez. Dar apel piseala îmbracă alte forme în zilele de astăzi. Ea este mai cu samă gazetărească. A fost de ajuns ca un N. Iorga să cheme la locul său numai prin cuvînt pe un om care credea că îi este permis orice, influențat poate prin exemple venite de mai sus, pentru ca toți apelpiștii condeiului să strice împotriva aceluia care se ducea să deschidă cursuri populare la Văleni! Și acei apelpisiți — de mai multe nuanțe — nu contenesc cu josnicia injuriei, cu spuma calomniei și mai ales cu acea verde istețime caracteristică apelpismenului. Și acești oameni avînd drept armă perfidia, cred că fac politică, și o cred din toată convingerea, pentru că toate epocele apelipsiților se mai deosebesc și prin aceia că ele sunt prielnice jafului și îmbogățirii, ținute prin năravuri rele ori jinduite cu nesaț. Sărmanii apelpisiți! G. I. Scraba Rominii din Argentina Abia astăzi nu sosește din Buenos Aires o dare de stimă asupra înnălțătoarei sărbătoriri a zilei de 10 Mai de către colonia românească din Argentina. Serbarea s’a început la oarele 10 dimineața, in marea sală de recenții a palatului municipal, neîncăpătoare pentru mulțimea imensă ce alergase, în haine de sărbătoare și tricolorul românesc pe piept. Presidează dnii Th. Z. Diamandy macedonean și H. Goldenberg bucureștean, președinții activi ai‘Cercului Unirea Romînă*. Guvernul republican Argentina reprezintat prin d-l dr Cantile. Intendant municipal al Capitalei(cel mai înnalt demnitar administrativ) Asistă mai bine de 5000 de Romîni, in cea mai mare parte din Buenos Aires. Steagurile românești alături de cele ale Republicii jîlfîie deasupra clădirei și înfășoară în falduri coloanele intrării. Musica romănească intonează cântece patriotice- Serbarea o deschide orchestra simfonică cu «Imnul Regal roman* — musica, intonează «Imnul Argentin» —, întreaga asistență ascultă in picioare *și aplaudă îndelung-Vorbește apoi: Dl. H. Goldenburg, președintele Coloniei, evocând vremile de strălucită virtute națională ce zi cuprinde ziua de 10 Mai, — amintește de jertfele negrăite aduse de poporul român, întotdeauna pentru dreptate și libertate, —exprimă în numele coloniei românești din Argentina, devotament nețărmurit și recunoștință d-lui Dr. Irigoyen președintele Republicii și imploră sprijinul Atotputernicului pentru prosperitatea țevii. Dl. Diamandy, președinte al « Cercului Unirea Romînă», toastează pentru cel mai sincer și neclintit prieten al Romînilor, D. dr. Cantilo,părintele orașului. Ridicîndu-se să vorbească, dantilo, intendantul municipal al Capitalei, toată asistenta îl aclamă cu entusiasm.D-sa,vădit emoționat, se simte fericit că-și poate mărturisi în mijlocul Romînilor — ce-i sunt dragi—iubirea sa pentru țara românească, admirația sa pentru trecutul țevii și nădejdile sale pentru un strălucit viitor pe care pronia cerească știe să-l asigure întotdeauna popoarelor ce jertfesc cu credință și eroism totul pentru căușele înnalte ale omenirii. S'a realizat, prin donații suma de lei 23.809,50 pentru invalizii și orfanii de războiu ai României. Această sumă a fost trimeasă d-lui dr.M. Linares, consulul general al Argentinei in România, pentru a fi înmînată d-lui Ministru de Războiu. 1. I. Nedelescu Cașul Haneș Afară de lipsa apei în Capitală, de foametea din Rusia și de conflictele polititice care pe măsură ca căldura se întețește devin mai rare, ziarele mai au pentru sezonul mort al vacanței un pas cu aspecte spectaculare: «cașul Haneș», înțelegem că interese politice pot provoca o campanie susținută și violentă contra unui adversar și n’avem intenția să considerăm drept literă de evanghelie tot ceia ce scrie presa liberală despre d. Haneș. Dar diseețiunea a durat prea mult. Și prea mult întîrzie nemotivat,și în chip dăunător pentru prestigiul întregului corp profesoral, resultatul anchetei pe care a făgăduit-o d. ministru al Instrucțiunii. E vinovat d. Haneș? Să fie pedepsit. Nu cerem să fie d-sa țapul ispășitor al unor moravuri care sunt mai vechi. Dar nici așa, fără nici o sancțiune, nu se poate. Iar dacă e nevinovat, să se spue lucrul lămurit. Nimeni nu va contesta cconclusiile unei anchete oficiale. Dar să se isprăivească odată cu această chestie a cărei perpetuare e un continuu prilej de șoapte în cercurile didactice și o scădere pentru încrederea pe care elevii trebuie s-o aibă în profesorii lor. (Din ziarul Sisagul) Noua stemă a țerii «Monitorul Oficial] promulgă legea pentru luarea stemei țerii ( Art. 1.—Stema Regatului României întregită cu țerile surori unite, se compune din trei scuturi puse unul peste altul: scutul mare, scutul mediu și scutul mic (peste totul). Scutul mare : pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghiarele roșii, cu coroană regală de aur pe cap, ținînd în cioc o crune pactată (patiéa) de aur, ascuțită la extremitatea inferioară, în ghiara dreaptă o spadă, în ghiara stingă un sceptru de aur cu vîrful în formă de crin, —acvila României, armele regalității române. Pe pieptul acvilei, scutul mediu, încuartat (Scartele), cu insițiune între cartierele de jos (ente en pointe), cuprinzînd armele țerilor surori unite. Sus în dreapta, armele vechiului principat al Țării Românești, pe albastru o acvilă de aur cu ciocul și ghiarele roșii, ținînd în cioc o cruce pedală cu aur, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună nouă de aur la stînga. Sus în stînga, armele vechiului principat al Moldovei (cu Basarabia și Bucovina), pe roșu, un cap de bou negru cu gura închisă, însoțit de o stea de aur (cu raza) întră coarne, de o roză de aur (cu cinci foi) la dreapta, de o semilună de aur la stînga; Jos la dreapta, armele Banatului cu vechiul Banat românesc al Severinului (fixate acum); pe roșu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltice, construite din piatră cioplită (podul lui Traian), din care iese un leu de aur. Jos la stînga, armele vechiului Mare Principat al Transilvaniei (cu părțile Crișului și Maramurășului), albastru și aur, împărțit prin o fășie îngustă roșie, din care iese o acvilă neagră cu ciocul de aur la dreapta, de o semilună de argint la stînga . jos, șapte turnuri roșii, cîte patru și trei, cu cîte două rînduri de crenele (sus trei, jos patru)și cite două ferestre cu porțile închise. In insițiune ,(enie), armele Dobrogei: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridicate în sus. Pesta totul, scutul mic, monartat de argint și negru, armele Casei domnitoare de Hohenzollern. Pe scutul mare, coroana de oțel a României. Scutul e ținut de doi lei de aur, stînd pe arabescuri de aur. Colanul ordinului «Regele Carol I-II». Pe eșarpă albastră cu marginile de aur, de forma cordonului Ordinului, de visa Casei domnitoare de Hohenzollern, in litere latine de aur : «Nihil Sine Deo». Pavilionul de purpură, cu margeniie de aur, căptușite cu coroana regală de aur ornată cu nestimate. Art. II.—Stema se va întrebuința în trei forme : liu, stema cea mare, cum e descrisă mai sus ; a II-a stemă cea medie, fără pavilion ; a II-a stema cea mică, compusă din cele trei scutiri cu coroana de oțel. Stema cea mare se va întrebuința în actele Statului emanate de la Rege și în actele oficiale internaționale, cum și din înnalt ordin al Regelui în coșuri speciale ; stema cea medie de armată și autoritățile Statului; stema cea mica, pe sigile și ștampile oficiale. Pentru alte eneuri, se va prevedea In legi și regulamente speciale, din : 1. o probă scrisă cu subiect din zoologie, botanică ori fisică; 2. O probă orală din zoologie, botanică, fisică și chimie. Amîndouă probele pentru concurenții de la ambele Facultăți se vor face din materia cuprinsă în programa cursului superior de liceu. 2 August 1921. Burse la Biversitatea din Iași In anul școlar 1921-22 Academia romînă va acorda din fondul Adamachi șapte burse la Facultatea de științe și cinci la cea de medicină din Iași, de clte 150 de lei pe lună. Bursele se vor da cu începere de la 1 Noemvrie, pe timpul strict necesar pentru terminarea studiilor, și numai la studenți romîni lipsiți de mijloace. Pentru acordarea acestor burse 89 va ținea concurs la Universitatea din Iași în ziua de 3 Noemvrie 1921 și în zilele următoare. Candidați vor adresa până în seara zilei de 1 Noemvrie, d-lui rector al Universității din Iași, cererile însoțite de: diploma de absolivire a liceului, certificatul de bună purtare liberal de direcțiunea liceului, certificatul de naționalitate și certificatul de paupertate visat de administrația financiară. * Concursul la Facultatea de științe va consta din: 1. o probă scrisă din științele naturale, fizică, chimie și matematica generală după specialități. 2 O probă orală care va fi pentru studenții în științele naturale din zoologie, botanică, anatomie și fiziologie umană, geologie pentru fiziciani din fizică și chimie principal, matematică generală curs secundar, pentru matematiciani, matematica principal, fizica secundar. La concursul pentru bursele de medicină vor fi admiși numai absolvenții de liceu și studenți în medicină cari au trecut examenele anului I. Concursul va consta pentru toți candidații Bulgaria protestează contra desarmării Guvernul bulgar se ridică contra aplicării art. 65 din tratatul de la Neuilly, privitor la desarmarea tuturor soldaților cari se mai află supt arme, până la l iu Octombre Motivul greu e că se pune elementul srav din Balcani într-o situație de inferioritate vădită față de elenism. Foametea din Rusia Chestia alimentării Rusiei va fi discutată în consiliul suprem de toți Aliați. Sunt motive a se crede că în legătură cu această problemă, SDrvey ambasadorul american în Londra își va extindă rolul de observator pe care l-a avut la ultimul consiliu suprem, luând o parte mai directă la consfătuiri, deoarece atît președintele Harding cît și Hoover sînt pe cale de a participa activ la opera de ajutorare a Rusiei! Aliații ar saluta cu bucurie aneasta cooperare mai deplină a Statelor Unite. Buletinul Zilei Știridugd radiograme America va alimenta Rusia Hoover a declarat că îndată ce acordul cu Rusia va fi gata, America va începe să trimentft alimente în Rusia prin Dantzig. Ajutorul va fi dat de însuși Statul american, care posedă reserve alimentare din bielșug, iar cheltuiala pe care e cer aceste ajutoare se va ridica pănă la un milion cinci sute mii de dolari lunar. Reluarea relațiilor între Bulgaria și Ungaria Guvernul bulgar a reluat legăturile diplomatice cu Ungaria, înființind o legație de clasa I a la Budapesta. Pănă acum, Bulgaria nu avea acolo decît un consulat general. Știri diferite Pictorul Gamil Ressu lucrează la o cortină cu subiect din basmele noastre. Această cortină va fi gata pentru deschiderea stagiunei Teatrului Național In cursul lunei August va avea loc la New York, a doua adunare Internațională a Negrilor. Vor lua parte 5000 de delegați și se va aduce în discuție viitoarea guvernare a rasei negre în întreaga lume. De la 1iu Septembre se desființează timbrul asistenței sociale, iar perceperea taxei care se încasa supt această formă se va face conform articolelor 59 din legea asupra impozitelor pe lux și cifra afacerilor. Comandantul Charcot, exploratorul polului Sud,a reușit să debarce pe o mică insulă din Bookal, la patru sute de philometri de insulele Habrides. Cu aproape o jumătate de secol orice încercări similare nu au reușit. Sosirea în Capitală a d-lui dr. Caster, a fost salutată cu mare căldură de oficialități și coreligionari. Salariile funcționarilor sa vor spori. Dovadă este că la Finanțe s’au și repartisist cele optzeci de miloane, avîndu-se în vedere desigur în primul loc mărimile. Celor mărunți, cît o ramînea. Celorlalte 12 ministere li se va împărți restul de 259 milioane. La Praga s’a deschis congresul mondial esperantist. Generalul Hoffman, negociatorul de la Brest-Litowsk, acuză pe Falkenhayn, Ludendorff și Hindenburg de crimă și incapacitate- Ludendorff a cerut explicații. Se așteaptă ceva frumos... Celebrul tenor italian Carusso a încetat din viață zilele trecute la Neapole. Adunarea națională din Angora a hotărît să continue războiul cu Grecia și să nu ceară intervenția Aliaților până la terminarea definitivă a războiului. Din mai multe părți ale Italiei se anunță cutremura de pămînt. In prăbușirea oficiului poștal din Bari au fost înmormîntate supt dărîmături cîteva persoane.