Neamul Românesc, august 1921 (Anul 16, nr. 171-196)

1921-08-09 / nr. 175

Ann­­a­ XV Mea­n î 178. ABONAMENTUL Pe un an în țară. 160 lei Pe ș­ase luni . . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dublu. EXEM Foaia Partidului Naționalist-Democrat * TELEFON Í REDACȚIA 12/60. i.L&JUH ! ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic Director: N. IORGA București, Sîmbătă, 9 August, 1921 sa.:lacgime!® Mémss^jasoma REDACȚIA Str. Domnița Anastasia fi* ADMINISTRAȚIA 1 Strada Lipscanii-Noi n­i 12 Parlam­entul trena o sperietoare ? O foaie guvernamentală, candidă cum li e felul la toate, dă sfaturi filantropice opoziției, îndemnînd-o să nu se atingă de Parlamen­tul a cărui disolvare o cere și opinia publică indignată. Să nu facă așa ceva, fiind­că, vezi Doamne, se poate întîmpla ca alegerile, evi­dent favorabile în parte al­cătuirii care astăzi e la pu­tere, să dea noi Adunări im­posibile. Și aceasta din ca­usa anarhiei micilor grupe incapabile de a se înțelege între dînsele. Iar ca exemplu de ce ar putea să însemne așa ceva se dă Parlamentul ales în 1919. Falsificarea îndrăzneață se cerea imediat rectificată. Acel Parlament la amintirea căruia se încurcă din cînd în cînd remușcarea acelor cari l-au ucis, avea o uni­tate perfectă în ce privește represintarea Romînilor din provinciilejinite pe cari nu-i stricase încă, învrăjbin­­du-i, conrupția averescană și cea liberală, care nu e mai bună. Doar întețirile venite de la actualii guver­nanți dacă făceau din gru­pul Goga un continuu ins­trument de intrigi. Din Regatul vechiu se a­­leseseră țerăniști și naționa­liști, pe cari nu-i despăr­țise intriga inventatorilor interesați ai candidaturii de la Soroca. De­și aparținînd la două grupări cu baia deosebită, ei se înțelegeau frățește și blocul format îm­preună cu frații lor de peste munți, Molnița și Prut­­ era un admirabil instrument de activitate politică. Opoziția, ireductibilă, a liberalilor, surprinși și in­dignați de căderea lor, era de­sigur zgomotoasă, vio­lentă. Dar în chestiile na­ționale se putea face apel oricînd la simțul lor, și ei aveau în frunte oameni de cari ascultau și cu cari a­­supra unui punct definit puteai sta de vorbă. A pune alături măcar a­­cel Parlament cu manufac­tura d-lui Averescu e o căl­care de adevăr și de drep­tate. Adunările de atunci au fost zugrumate, majorită­țile de acum isprăvesc prin­­tr’o sinucidere idioată o viață miserabilă. N. IORGA Epoca apelpsiților Cind un Mavrogherii ieșia vara la plimbare în sanie de os, trasă de cerbi cari își aveau coarnele poleite, lumea strînsă pe la răspîn­­tii vedea în el pe șeful a­­pelpisiților. Vremurile trec, iar apel­­pisiții reapar din cind în cina, caracterisînd o epocă a lor, mai scurtă ori mai lungă, după evenimentele ce au determinat-o «Craii de Curtea Veche­», cum se mai numiau toți acei desperați și descreierați — acesta este înțelesul cuvîntului apelpi­­stt — constituiau o gar­dă de onoare a șefului lor,te­­rorisînd mahalalele, înspăi­­mîntînd pe boierul cin­stit al timpului, uneori căr­turar, ca și pe omul din popor. Cînd apăreau in­ mij­locul mulțimii înjurînd ca la ușa cortului, pri dind cu barba in Dumnezeu, po­porul ii trivia ca pe niște smunciți din botez. Dar apel piseala îmbracă alte forme în zilele de astăzi. Ea este mai cu samă gazetărească. A fost de ajuns ca un N. Iorga să cheme la locul său numai prin cuvînt pe un om care credea că îi este permis orice, influențat poate prin exemple venite de mai sus, pentru ca toți apelpiștii condeiului să stri­ce împotriva aceluia care se ducea să deschidă cursuri populare la Văleni! Și acei apelpisiți — de mai multe nuanțe — nu conte­nesc cu josnicia injuriei, cu spuma calomniei și mai a­­les cu acea verde istețime caracteristică apelpismenu­­lui. Și acești oameni avînd drept armă perfidia, cred că fac politică, și o cred din toată convingerea, pen­tru că toate epocele apeli­­psiților se mai deosebesc și prin aceia că ele sunt pri­elnice jafului și îmbogăți­rii, ținute prin năravuri rele ori jinduite cu nesaț. Sărmanii apelpisiți! G. I­. Scraba Rominii din Argentina Abia astăzi nu sosește din Bue­nos­ Air­es o dare de stimă asupra înnălțătoarei sărbătoriri a zilei de 10 Mai de către colonia ro­mânească din Argentina. Serbarea s’a început la oarele 10 dimineața, in marea sală de recenții a palatului municipal, neîncăpătoare pentru mulțimea imensă ce alergase, în haine de sărbătoare și tricolorul româ­nesc pe piept. Presidează d­nii Th. Z. Dia­mandy macedonean și H. Gol­denberg bucureștean, președinții activi ai‘Cercului Unirea Ro­mînă*. Guvernul republican Ar­gentina reprezintat prin d-l dr­ Cantile. Intendant municipal al Capitalei(cel mai înnalt demni­tar administrativ) Asistă mai bine de 5000 de Romîni, in cea mai mare parte din Buenos­ Aires. Steagurile românești alături de cele ale Republicii jîlfîie deasupra clădirei și înfășoară în falduri coloanele intrării. Musica romănească intonează cântece patriotice- Serbarea o deschide orchestra simfonică cu «Imnul Regal ro­man* — musica, intonează «Im­nul Argentin» —, întreaga asis­tență ascultă in picioare *și aplaudă îndelung-Vorbește apoi: Dl. H. Golden­burg, președintele Coloniei, evo­când vremile de strălucită vir­tute națională ce zi cuprinde ziua de 10 Mai, — amintește de jertfele negrăite aduse de popo­rul român, întotdeauna pentru dreptate și libertate, —exprimă în numele coloniei românești din Argentina, devotament nețărmu­rit și recunoștință d-lui Dr. Iri­­goyen președintele Republicii și imploră sprijinul Atotputerni­cului pentru prosperitatea țe­vii. Dl. Diamandy, președinte al « Cercului Unirea Romînă», toa­stează pentru cel mai sincer și neclintit prieten al Romînilor, D. dr. Cantilo,părintele orașului. Ridicîndu-se să vorbească, d­­antilo, intendantul municipal al Capitalei, toată asistenta îl a­­clamă cu entusiasm.D-sa,vădit e­­moționat, se simte fericit că-și poate mărturisi în mijlocul Ro­mînilor — ce-i sunt dragi—iubi­rea sa pentru țara românească, admirația sa pentru trecutul țe­vii­­ și nădejdile sale pentru un strălucit viitor pe care pronia cerească știe să-l asigure întot­deauna popoarelor ce jertfesc cu credință și eroism totul pentru căușele înnalte ale omenirii. S'a realizat, prin donații su­ma de lei 23.809,50 pentru in­valizii și orfanii de războiu ai României. Această sumă a fost trimeasă d-lui dr.M. Linares, consulul general al Argentinei in România, pentru a fi înmî­­nată d-lui Ministru de Răz­boiu. 1. I. Nedelescu Cașul Haneș Afară de lipsa apei în Capi­tală, de foametea din Rusia și de conflictele polititice care pe măsură ca căldura se întețește devin mai rare, ziarele mai au pentru sezonul mort al vacanței un pas cu aspecte­­ spectaculare: «cașul Haneș», înțelegem că interese politice pot provoca o campanie susți­nută și violentă contra unui ad­versar și n’avem intenția să con­siderăm drept literă de evan­­ghelie tot ceia ce scrie presa li­berală despre d. Haneș. Dar diseețiunea a durat prea mult. Și prea mult întîrzie ne­­m­otivat,și în chip dăunător pen­tru prestigiul întregului corp profesoral, resultatul anchetei pe care a făgăduit-o d. ministru al Instrucțiunii. E vinovat d. Haneș? Să fie pedepsit. Nu cerem să fie d-sa țapul ispășitor al unor moravuri care sunt mai vechi. Dar nici așa, fără nici o sancțiune, nu se poate. Iar dacă e nevinovat, să se spue lucrul lămurit. Nimeni nu va contesta cconclusiile unei an­chete oficiale. Dar să se isprăivească odată cu această chestie a cărei per­petuare e un continuu prilej de șoapte în cercurile didactice și o scădere pentru încrederea pe care elevii trebuie s-o aibă în profesorii lor. (Din ziarul Sisagul) Noua stemă a țerii «Monitorul Oficial] promulgă legea pentru l­uarea stemei țe­­rii ( Art. 1.—Stema Regatului Ro­mâniei întregită cu țerile surori unite, se compune din trei scu­­turi puse unul peste altul: scu­­tu­l mare, scutul mediu și scutul mic (peste totul). Scutul mare : pe albastru, o acvilă de aur cu ciocul și ghia­­rele roșii, cu coroană regală de aur pe cap, ținînd în cioc o crune pactată (patié­a) de aur, ascuțită la extremitatea inferi­oară, în ghiara dreaptă o spadă, în ghiara stingă un sceptru de aur cu vîrful în formă de crin, —acvila României, armele rega­lității române. Pe pieptul acvilei, scutul me­diu, încuartat (S­cartele), cu insi­­țiune între cartierele de jos (ente en pointe), cuprinzînd armele țerilor surori unite. Sus în dreapta, armele vechiu­lui principat al Țării Românești, pe albastru o acvilă de aur cu ciocul și ghiarele roșii, ținînd în cioc o cruce pedală cu aur, însoțită de un soare de aur la dreapta, de o lună nouă de aur la stînga. Sus în stînga, armele vechiu­lui principat al Moldovei (cu Basarabia și Bucovina), pe roșu, un cap de bou negru cu gura închisă, însoțit de o stea de aur (c­u raza) întră coarne, de o roză de aur (cu cinci foi) la dreapta, de o semilună de aur la stînga; Jos la dreapta, armele Bana­tului cu vechiul Banat româ­nes­c al Severinului (fixate a­­cum); pe roșu, peste valuri na­turale, un pod de aur cu două deschideri boltice, construite din piatră cioplită (podul lui Tra­­ian), din care iese un leu de aur. Jos la stînga, armele vechiu­lui Mare Principat al Transilva­niei (cu părțile Crișului și Ma­­ramurășului), albastru și aur, împărțit prin o fășie îngustă ro­șie, din care iese o acvilă nea­gră cu ciocul de aur la dreapta, de o semilună de argint la stîn­ga . jos, șapte turnuri roșii, cîte patru și trei, cu cîte două rîn­duri de crenele (sus trei, jos pa­­tru)și cite două ferestre cu por­țile închise. In insițiune ,(enie), armele Do­­brogei: pe albastru, doi delfini de aur afrontați, cu cozile ridi­cate în sus. Pesta totul, scutul mic, m­on­­artat de argint și negru, armele Casei domnitoare de Hohenzol­­lern. Pe scutul mare, coroana de oțel a României. Scutul e ținut de doi lei de aur, stînd pe arabescuri de aur. Colanul ordinului «Regele Ca­rol I-II». Pe eșarpă albastră cu margi­­nile de aur, de forma cordonu­lui Ordinului, de visa Casei dom­nitoare de Hohenzollern, in li­tere latine de aur : «Nihil Sine Deo». Pavilionul de purpură, cu mar­­geniie de aur, căptușite cu co­roana regală de aur ornată cu nestimate. Art. II.—Stema se va între­buința în trei forme : l­iu, ste­ma cea mare, cum e descrisă mai sus ; a II-a stemă cea me­die, fără pavilion ; a II-a stema cea mică, compusă din cele trei scutiri cu coroana de oțel. Stema cea mare se va între­buința în actele Statului ema­nate de la Rege și în actele o­ficiale internaționale, cum și din înnalt ordin al Regelui în coșuri speciale ; stema cea me­die de armată și autoritățile Statului; stema cea mica, pe si­­gile și ștampile oficiale. Pentru alte eneuri, se va prevedea In legi și regulamente speciale, din : 1. o probă scrisă cu su­biect din zoologie, botanică ori fisică; 2. O probă orală din zo­ologie, botanică, fisică și chimie. Amîndouă probele pentru con­curenții de la ambele Facultăți se vor face din materia cuprin­să în programa cursului superior de liceu. 2 August 1921. Burse la Biver­sitatea din Iași In anul școlar 1921-22 Acade­mia romînă va acorda din fon­dul Adamachi șapte burse la Facultatea de științe și cinci la cea de medicină din Iași, de clte 150 de lei pe lună. Bursele se vor da cu începere de la 1 Noemvrie, pe timpul strict nece­sar pentru terminarea studiilor, și numai la studenți romîni lip­siți de mijloace. Pentru acordarea acestor bur­se 89 va ținea concurs la Uni­versitatea din Iași în ziua de 3 Noemvrie 1921 și în zilele ur­mătoare. Candidați vor adresa până în seara zilei de 1 Noemvrie, d-lui rector al Universității din Iași, cererile însoțite de: diploma de absolivire a liceului, certificatul de bună purtare liberal de di­recțiunea liceului, certificatul de naționalitate și certificatul de paupertate visat de administra­ția financiară. * Concursul la Facultatea de ști­ințe va consta din: 1. o probă scrisă din științele naturale, fizi­că, chimie și matematica gene­rală după specialități. 2 O probă orală care va fi pentru studenții în științele naturale din zoolo­gie, botanică, anatomie și fizio­logie umană, geologie­ pentru fiziciani din fizică și chimie prin­cipal, matematică generală curs secundar, pentru matematiciani, matematica principal, fizica se­cundar. La concursul pentru bursele de medicină vor fi admiși nu­mai absol­venții de liceu și stu­denți în medicină cari au trecut examenele anului I. Concursul va consta pentru toți candidații Bulgaria protestează contra desarmării Guvernul bulgar se ridică con­tra aplicării art. 65 din tratatul de la Neuilly, privitor la desar­­marea tuturor soldaților cari se mai află supt arme, până la l­ iu Octombre­ Motivul greu e că se pune e­lementul srav din Balcani într-o situație de inferioritate vădită față de elenism. Foametea din Rusia Chestia alimentării Rusiei va fi discutată în consiliul suprem de toți Aliați. Sunt motive a se crede că în legătură cu această problemă, SDrvey ambasadorul american în Londra își va ex­tindă rolul de observator pe care l-a avut la ultimul consiliu su­prem, luând o parte mai directă la consfătuiri, de­oarece atît pre­ședintele Harding cît și Hoover sînt pe cale de a participa activ la opera de ajutorare a Rusiei! Aliații ar saluta cu bucurie a­­neasta cooperare mai deplină a Statelor­ Unite. Buletinul Zilei Știri­dugd radiograme America va alimenta Rusia Hoover a declarat că îndată ce acordul cu Rusia va fi gata, America va începe să trimentft alimente în Rusia prin Dantzig. Ajutorul va fi dat de însuși Statul american, care posedă reserve alimentare din bielșug, iar cheltuiala pe care e cer a­­ceste ajutoare se va­ ridica pănă la un milion cinci sute mii de dolari lunar. Reluarea relațiilor între Bulgaria și Ungaria Guvernul bulgar a reluat le­găturile diplomatice cu Unga­ria, înființind o legație de clasa I a la Budapesta. Pănă acum, Bulgaria nu avea acolo decît un consulat general. Știri diferite Pictorul Gamil Ressu lucrea­ză la o cortină cu subiect din basmele noastre. Această cortină va fi gata pen­tru deschiderea stagiunei Tea­trului Național­ In cursul lunei August va a­­vea loc la New­ York, a doua adunare Internațională a Ne­grilor. Vor lua parte 5000 de dele­gați și se va aduce în discuție viitoarea guvernare a rasei ne­gre în întreaga lume. De la 1­iu Septembre se des­ființează timbrul asistenței so­ciale, iar perceperea taxei care se încasa supt această formă se va face conform articolelor 5­9 din legea asupra impozitelor pe lux și cifra afacerilor. Comandantul Charcot, explo­ratorul polului Sud,­a reușit să debarce pe o mică insulă din Bookal, la patru sute de philo­­metri de insulele Habrides. Cu aproape o jumătate de se­­col orice încercări similare nu au reușit. Sosirea în Capitală a d-lui dr. Caster, a fost salutată cu mare căldură de oficialități și coreli­gionari. Salariile funcționarilor sa vor spori. Dovadă este că la Finanțe s’au și repartisist cele optzeci de miloane, avîndu-se în vedere de­sigur în primul loc mărimile. Celor mărunți, cît o ramînea. Celorlalte 12 ministere li se va împărți restul de 259 milioane. La Praga s’a deschis congre­­sul mondial esperantist. Generalul Hoffman, negocia­torul de la Brest-Litowsk, acuză pe Falkenhayn, Ludendorff și Hindenburg de crimă și incapa­citate- Ludendorff a cerut expli­cații. Se așteaptă ceva frumos... Celebrul tenor italian Carusso a încetat din viață zilele trecute la Neapole. Adunarea națională din An­gora a hotărît să continue răz­boiul cu Grecia și să nu ceară intervenția Aliaților până la ter­minarea definitivă a războiului. Din mai multe părți ale Ita­liei se anunță cutremura de pă­­mînt. In prăbușirea oficiului poș­tal din Bari au fost înmormîn­­tate supt dărîmături cîteva per­­soane.

Next