Neamul Românesc, septembrie 1921 (Anul 16, nr. 197-223)
1921-09-19 / nr. 213
Anul al XVI-lea al 213. ! ABONAMENTUL ,! Pe un an în ț»TA. 160 Iei Ps șoase luni . . 80 » Pa trei luni . . . 40 » Pentru străinătate dublă. Foaia Partidului Naționalist-Democrat» Tfí KîroM / REDACȚIA 12/60. Caultul N ADMINistraT!A 5/41. Apare zilnic Director: N.ORGA »«■«assiinaia București, Luni, 19 Septembrie, 192! REDACȚIA Str. Domnița Anastasia st. ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi n-l 13 B nUPSESIE Nfl IH 1 Cetiam, acum cîteva zile, •artea de batjocură contra noastră- cu excepția cîtorva tipuri de trădători — a lui Max Oaborn, Gegen die Rumänen. Și, pe lîngă trădarea pănă la desgust a isprăvilor făcute de mașinile teutonice, mai este la fiecare capitol o observație, care te doare, fiindcă e adevărată. Anume aceia că, pe lîngâ mașini, un lucru nu lipsia : conștiința de noi înșine, simțul delicat al mîndriei cetățenești și naționale. Lipsia la doamna din Craiova care spunea că «e bucuroasă a primi oaspeți», pentru ca ofițerul german să-i spuie în față: «Noi am venit în altă calitate»; lipsia la aceia, de aiurea, care trimetea prin Neamțul ei ««ajutări la București»; lipsit li politicianii cari în fața năvălitorilor categorisiau trinitatea Brătianu-Filipescu-Take Ionescu pentru că a făcut războiul; lipsia la toți curioșii cari se grămăjdiau ca sa vadă spectacolele militare ale ocupanților. Și tot așa lipsește și acum. Căci să le primească la locuri de cinste oameni cari au servit în chipul cel mai ignobil pe aceiași năvălitori și le-au pus la picioare patria lor zdrobită, încercînd să se înnoițe prin această supremă ofensă adusă înfrîngerii sale; să se glorifice cunoștințile speciale pe care le au—ori nu le au — acești oameni; să se găsească în talent și învățătură spusa crimelor contra patriei; să se puie alături pentru a spăla asemenea ființi faptele lor vrednice de pedeapsa cea mai exemplară cu momentana tăcere a «celorlalți» asupra Basarabiei pentru luminarea căreia ap făcut tot ce se putea, aceasta nu înseamnă decît forma cea mai grea de inconștiență, care este inconștiența morală. N. IORGA. * s. BIS Costumul preoțesc i. Sinodul, în neputința, se vede, de a as ocupa de lucruri de un interes mai mare, el a ocupat, în ședința zisă extraordinară din Iunie, d@ reglementarea costumului preotului. La aceasta, după cît se poate înțelege, a fost provocat de faptul că unii preoți din Regat, imitînd pe colegii lor din Ardeal, au început să umble civili, cei din Parlament în deosebi atrăgînd membrilor Sfîntului Sinod atențiunea în această privință. Sa pune întrebarea : noul costum preoțise, așa cum a fost reglementat, sa generaliseszi ia întregul dar al Bisericii ortodoxe din țară ! Cu alte cuvinte, Sinodul a unificat costumul preoțesc, «au, așa cum a’a fixat, privași!« numai oier ®? din Regat? In «sid# »’a urmărit prin noua reglementare o unificară bisreeaecft »* chestia cosuamuia?, atari din variatele costume preoțești, existente în presant, «are își da contribuția la alostruirea noului costum compromis format cu elemente de la toate, numai îmbrăcămintea civilă preoțească din Ardeal este lăsați cu totul la o parte. Eiimînînd această îmbrăcâminte. Iată ce găsim ca formează costumul preoțesc, după noile disposiții sinodale : De la uniforma preoțească din Regat ne păstrează : reverenda sau autoreu!, brîul, acum gar,eraîinait în eolișrea veșmintelor, croiala largă « lungă ca’n Regat, «căci îmbracă mult mai bogat și mai impunător», potcap sau eufon, obligatoriu numai la «oficii religioase» și «presentări oficiale», adausuri provinciale : pălăria ardeleană, iar, pe călduri, vara, cea basarabeană, pardesiul și paltonul (Bucovina și Ardeal) în locul rasei sau giubelei. Văzînd această alcătuire compromis al costumului progresc, sintem înclinația ne gîndi că represintanții superiori bisericești ar fi urmărind, și’in ce privește viitoarea organisație bisericească, o unifie fire-compromia. De ce aceasta ? Ușor de înțeles, fiindcă e foarte simplu și nu cere bătaie de cap. De aici, îei ceva, de dincolo, lași ceva și așa mai departe, iar la urmă te trăiești cu o organiasție complicată și împestrițată cu elemente deosebite, cum a ieșit și costumul prin noile dispoziții sinodale. Revenind la aceasta, iată ce i de observat: costumul preoțesc, așa cum s’a reglementat, nu este decît tot cei de mei innainte, cu deosebirea că acum e mai bogat, e mai luxos, mai complicat, satisface mai mult gustul cochetăriei și, avfnd în vedere incoveniantela hainei negre pe timpul căldurilor de vară, s’a acordat culoarea cafeniu sau ca Jnușiu, ca mai higrantofi. S’ar putea spune că Sfintul Sinod n’a făcut altceva dacît că a revenit asupra vechilor disposal, reamintindu-se oarecum celor cari le calcă, consfințind în același timp unele modificări, introduse de preoți, cu excepția însă a costumului civil din Ardeal, tocmai cel rîvnit de unii preoți, au fi nu zi de ei mai mulți. E da întrebat: de psoara unii preoți doresc portul civil al preoților din Aratai ? E chestiune numai de gust, da cochetărie? O înșîrare a araotigiilor, psoare la oferă ‘poftei preoților ardeleni față cu uniforma celor din Regat, Basarabia și Bucovina, nu va explica len © causa. Costumul preoțesc față cu haina civilă este cu mult mai costisitor, nepractic și izolatoriu de Societate. Costisitor, oflat pentru un costată preoțesc trebuie o cantitate îndoită de măterie decît pentru un costum civil, pina că materia da comoara neagră, proprie uniformei preoților, este mai scumpă. Desigur că scumpetea nu contează la ierarhii bisericii și la preoții înstăriți, contează insă la cei lipsiți de o bună stare materială și cu o familie numeroasă. Aceștia sunt adeseori în imposibilitate de a-și procura și purta haine preoțești în condițiuni reglementare. Dar mai ales uniforma preoțească este nepractică: croiala largă și lungă, coloarea neagră, prezintă antia inconveniente pentru un preot, care, în afară de alergătura prin parohie, are de îndeplinit atîtea lucruri de aiș gospodăriei, atîtea îndelat- EXEMPLARUL 50 BAN* afi* niciun necesitate de faptul oft este cap de familie, gospodar și nu legături sociale. Ca altfel aici stă și explicația faptului ca nici până acum — desigur oft nici de acum înnainte — costumul preoțesc n’a fost purtat în condițiuni reglementare, adică la fel de top preoții, ci a suferit modificările impuse de împrejurările și mediul de viață a preoților. Cine nu știe că preoții de munte, cei vechi mai ales, se poartă și azi în portul național al oamenilor de la munte, iar uniforma preoțească o îmbracă numai la ponetiuni rari de tot Siriad vin la oraș, mai ales cînd se presimt autorităților superioare. Dar la sate, la cîmp, umbli în costum reglementar preoți, măcar cei bătrîni ? Oare cei care fac regulamente nu ca nosc cum iți duc viața preoții sătești, cu sutor ridicol și familie numeroasă?! Uită ofteni muncitori ca si credincioșii lor, Și nu boieri. (Urmează.) Pr. I. Memorii din Praga 28 Octombre 1918 Mă întorc la 28 Octombre 1918. Afanul în primul spital« Nu mă primește nimeni. Cancelariile i** re. Urc scările din etaj în etaj, îmi caut pacienții și nu găsesc» dealtpa cei greu bolnavi; cailalți au luat-o prin oraș. — «ce va fi aceasta părinte», mă întreabă un Romînaș—«azi nu a venit nimeni la noi, nici medicul, nici sora de caritate, trebuie că-i vre-un lucru mare?» «Da, fiule», răspund eu... «trebuie să se întîmplă un lucru mare, să fim pe pace. Să cerem de la Dumnezeu, să auzim vre-o veste bună, să putem pleca odată cu toții acasă !»... Mi-am deschis străicuța, iii’sns rugat lui Dumnezeu, mi-am împărtășit bolnavii, mi-am luat rămas bun de la ei, i am sărutat, i-am binecuvîntat și am ieșit cu lacrimi în ochi. Ies la stradă. Lume multă, oare parcă se uita la mine și mai înțepător. Ce va fi aceasta ? Mă întîlneau cu un coleg. Era îmbrăcat civil, și-a lepădat haina militară. — «Ce s’a întîmplat, frate părinte ?« — «Nu știi ?», îmi răspunde mirat. «A erupt revoluția.» Vin două fetișcane, se apropie apre mine, arată cu degetuțele lor privind ironic zimbitor spre roaeta-mî din chipiu, ciripindu-mi ca două păsărele. — «Ca zic fetele acestea, frate ?». — «Iată ca zic!».... Și colegul îmi smulge roseta din chipiu. — «Va să zică nu e glumă. Atunci la lucru, frate părinte. La revedere, frate părinte ! Deseară ne întîlnim la mine.»—Zic eu—și ne-am despărțit. Plec spre casarma regimentului 2 infanterie din Brașov, unde eram repartisat. Innaintea căsărmii îmi vin în față șase tineri zdraveni, îmbrăcațî în uniformă cenușie, cu pana lungi în pălăria și osarma pe umăr. Erau «spootiștii». Acum au îmbrăcat iarăși uniforma, deoarece ca erumperea războiului societatea lor a fost desființată, iar splendidele lor case de gimnastică transformate în spitale. Se apropie de vardist. Era un Român. Socaliștii îl iau arma. Doi din ei urcă la Comandament unde era și comenduirea pieții. In curtea căsărmii erau la o mie de soldați In «Bereitschaft», armați gata de atac. Peste cîteva minute coboară ofițerii cari fără nicio vorbă ies din easatmă. La stradă îi așteaptă mulțimea, așezată în ordine. Pășesc în a sinta cîteva fetișcane, se răped zîmbind spre ofițeri, le apucă chipiile din cap, pe cari le dau îndărăt, după ce le-au luat rosetele — și ofițerii pleacă spre casă, neconturbați de nimeni. In timpul acesta un socolist ocupă locul și face pe vardistul. Mă apropii de el. Ii spun, că sunt preot român și vreau să vorbesa eu soldații mei din cartea păsării, de Laur. Curea. Socolistul mă sarată ca respect și-mi face semn că pot Intra. În murmur se aude în mulțimea din fața pasarmii. Vardiatul dă explicații. Mulțimea erumpe într’un strigăt puternic: «Nazdar Rumun* ski!». Intru în ofisărmii. Soldații armați până în dinți, cari tăbărau în curte, se ridică. Romînii se apropie de mine. — «Ca s’a întîmplat? Ce fac cam acum, părinte ?» — «Acum e bine, fraților ! S’a potolit furtuna. Kaiastul este bătăi. Acum sîntem în țara Cehului. De azi înnainte suntem oaspeții acestui brav popor. Da aici plecăm cu toții acasă. In România Mare. Nimeni sa nu plece de aici fără știrea mea.» — «Trăiască România Mare!», strigă Romînașii miei, toți satr’o suflare. Se apropie de mine un «Fähnrich* palid, un biet Unguraș șimi zice pe ungurește: — «Ce faci, popă ? Ai înnebunit ? Momentan te împușc!» — «Limștește-te, băiete!», îi răspund: «Ai întârziat ! Ești obraznic, dar te iert, păe popă Pleacă!». S’a disbutat de ospingurul mieu și a plecat. In ziua aceia niciun soldat nu a ieșit din essirmi. Astfel au fost dezarmate în Praga patru regimente, două ardelenești, unul unguresc și unul nemțesc. Peste zi populația a ridicat de pe edificii toate emblemele austriace, toate firmele nemțești, fără să se spargă un ochiu de fereastră, sau să curgă un picur da Benga. Seara a parcurs străzile orașului un conduct etnografic, cuar numai Cehii știu aranja, iar peste noapte a ieșit ca din pământ o armată puternică oehească, organisată, care în cealaltă zi a parcurs străzile în franța îu fanfare, cum numai Cehii su. Ministerul cehe și-au început activitatea, toate serviciile au depus jurâmîntul pe Constituția Republicei cehoslovace și au a continuat lucrul fără nicio zguduire. Imediat am organisat și noi «Legiunea Romînă din Praga». Republica cehoslovacă n’a făcut într’o zi, pentru ori toate au fost pregătite așa din bună vreme. Poporul ceh nu este prieten sincer. Dorim ca alianțe noastră cu ei să fie veșnică. (Din «România Liberă*.) Vizita italienilor in țara noastră Inginerul român Emil Buia, plecat în țară din Roma, a fost însărcinat cu supravegherea construirii la Cluj, după desemnul d-sale, a postamentului ce se va așeza Lupoaicei de bronz, papara orașul Roma ni-o oferă ca dar. Acest simbol clasic roman, se va inaugura în centrul cultural ordeienesc în asistența excursioniștilor italieni. Din comitetul de onoare al visitatorilor fac parte, intra alții, V.E. Orlando, Salvatore BarzÜai, Ritora Ferrari, Alfredo Bapoeîîi și Ernesto Artom. In afară de darul Romei, visitatorii vor mai aduce 20000 de cărți poștale desemnate de mîoft cuprinzind versuri de L. D. Legranzo pentru această ocazie, de asemeni mari cantități de cărți interesante și obiecte de artă din marmoră, bronz, precum și picturi moderne și reproduceri după opere vechi, destinate a se oferi diferitelor asociații, instituții superioare de cultură, comitete de recepție, etc. Excursioniștii aduc pentru Comuna București drapelul pe care femeile italiene l-au oferit în timpul războiului Legiunii române din Italia, precum și coroane de bronz ce se vor depune pe mormintele defuncților Regale Carol, și Regina Elisabeta, la Curteade Argeș și pe cimpoi de la Mărtișești. Inconștiență ? «Monitorut Oficial» publică în numărul de alaltăieri un bilanț al Băncii Comerciale Ungare din Pesta. Nu vedem deloc necesitatea înserarii bilanțului acestei instituții într’o publicație a Statului românesc. Ceia ce Insă constituie o monstruasă inconștiență este înserarea în «Monitorul Oficial» al nostru la o rubrică oarecare a armftterului capitol: «Resultatul celor șeapte sucursale în activitate pe teritoriul ocupat, și anume: Arad, Brașov, Eszer, Fiume, Sibiiu, Oradea-Mare, etc.». Că Ungaria Jiul Horthy încă nu se poate deprinde ca realitatea de astăzi a situației europene nu e de mirare; ne surprinde însă că inconștiența funcționarilor romini ai «Monitorului» contribuie, prostește, la înscrierea oficială în publicațiie Statului a încăpățînării lui Horthy în granițele răposatei Bulgarii. (Din «Steagul».) Buletinul Zilei Știri ăagi raiiograae întărirea trupelor aliate din Suesia la Silesia a mai sosit înpă un batalion italian și se mai așteaptă un altul. Au mai venit și trupe englese. Acord anglo-rus Presa englesă dă știrea că s’ar fi făcut o înțelegere între societățile englese și Soviete în vederea exploatării regiunilor miniere, împrumut bulgar Ministru de Finanțe Bulgar întors din străinătate a declarat că a reușit să obțină un împrumut de 75 de milioane franci pe care Bulgaria va trebui să-i ramburseze în cinsprezece ani. Noi membrii ai Ligii Națiunilor Comisia însărcinată cu examinarea cererilor de înscriere în Ligă s’a pronunțat în unanimitate pentru admiterea Estoniei și Letoniei. Chestia irlandeză Presa engleză spune că de Valera ar fi răspuns lui Lloyd George ea e gata sa reiea tratativelor dacǎ Anglia recunoaște Irlanda ca Stat suveran. Numai pe baza principiului autoguvernării se poate nădăjdui o împăcare anglo-irlandeză. Ofensiva spaniolă în Maroc De cîteva zile trupele spaniole au luat ofensiva. Știrile din Spania spun că ea ar fi obținut succese însemnate gonind pe răsculați din mai multe orașe. Desmințire Un comunicat oficial italian desminte știrile din presă relative la intervenția Italiei în Ungaria. Aceasta nu s’ar putea face decît în urma unei înțelegeri a Aliaților. Războiul greco-turc Știrile din Asia Mică sunt contradictorii, Turcii spun că au înfrînt complect ofensiva grecească iar Grecii că au răspuns un atac turcesc. Unele știri din sursă englesă confirmă retragerea Grecilor în diferite puncte ale frontului. O nouă expediție polară Cunoscutul explorator ®ngres, sir Ernest Shackehout pleacă săptămîna eoeaata Intri o nouă expediție spre Polul Sud. Pe micul vas de 200 de tone au fost instalate laboratorii și aparate de sonolegii, un hidroavion și telegrafie fără fir. . Cărbunii sunt <m aliniați pentru an parcurs de 14 000 ohnomstri. înțelegere americanojaponeză între Statele Unite și Japonia ar fi intervenit o înțelegere în privința insulei Jap și a canalului din Pacific. Știri diferite Membrii clubului naționalistdemocrat din Capitală sunt rugați să participe la consfătuirea ce va avea loc Duminecă, 18 s Septembre, la oarele 5 după amiazi în Bulevardul Elisabeta, nl 17. D. Petre P. Suciu va desvolta conferința sa: Rolul partidului naționalist-democrat în situația actuală. In toate orașele italiene se sărbătorește ca mare însuflețită el șaselea centenarin al lui Dante. Unele știri spun că la încoronarea ca rege a emirului Feisal s-ar fi produs manifestații și incidente ostile. Telegrame din Atena spun că actualmente ar fi tratative între Turci și Albanesi în vederea unei acțiuni comune împotriva Greciei. S-ar fi produs chiar ciocniri la granița greco-albanesă. Austria nădăjduiește ajutorul financiar al Aliaților. Așa spun delegații cari au tratat la Paris și Londra. La Odesa ar fi avut loc mai multe progromuri. Țăranii acusă pe Evrei de foametea și lipsa din Rusia. . c S'a prelungit terminus acordat pentru declararea veniturilor imposibile prinit la 1 Decembrie.. După o statistică americană recentă numărul Romînilor din New York se ridică la aproape patruzeci de mii de oameni.