Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)

1921-10-15 / nr. 235

ANUL al XVI-lea n­r 235. ABONAMENTUL Pe un an In țară. 160 lei Pe ș­ase luni , . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru­ străinătate dublu. 1 EXEMPLA­­dl 50 BĂNI Foaia Partidului Naționalist-Democrat » Tin T­P-un I O’R.DACȚIA 12/60. TI­LKON ț ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic București Sîmbătă, 15 Octombre 1921 •m Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița A­n­astasia A ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii-Noi n-l 12 învățăturile trecutului Idei dintr'o conferință ținută la Vasluiu în ziua de 2 Maiu­liu­s I. Intr’o adunare de oameni ti­­neri ar putea asi pară curios că un cuvințător oare ei Inaugi nu face parte din cei bfitrlul orede de cuviință a vorbi despre în­vățăturile trecutului. Dacă o ast­fel de adunare s’ar tinea aiurea, In Germania, In Franța, ar pă­rea și mai curios, și pe dreptate, acolo, si iată da­ce- In țările cen­­trude și apusene ale Europei, au daavoltara morală In toate privințele, trecutul a dispărut, In mijlocul pietății recunoacă­­toare a generațiilor nouă, numai după ca el a dat neamului, țerii tot­ea sa putea aștepta de la dineul. Altfel a foat la noi. Tre­­cutul a fost asasinat, zugrumat. Tineretul, văzând moartea bună a vechiului regim european, a făcut să piară la noi da o moarte ailuită un vechiu regim care cu­prindea Încă elemente de viață. La acel cazi, Intorcindu-se de la îngroparea părinților, prinși, ai unui prieten, ar ucide acasă pe părinții lor, cari mai puteau trăi încă un număr de ani. Aceasta a fost o crimă cultu­rală și politică, oricit de mare ar fi fost inconstiența cu care au săvîrșit-o. Căci e o crimă de cite ori clasa conducătoare a u­­nui popor nimicește pri­np­lasă a trăi și folosi puterile vii ale acestui popor. Dacă lăsăm să treacă, fără tot folosul ce ar pu­tea da amestecul lor în viața publică, o generație de țărani după alta, e o primă a lăsa fără întrebuințare bogata moștenire de originalitate culturală și de sănătate morală a trecutului nostru-Să mergem deci la mormîntul său, cerînd învățături, puind în­trebări, la care el răspunde și va răspunde totdeauna. n. N’a fost bun In toata acest trecut national. Nu ni ascundem păcatele lui. Lingă ele erau Insă mari însușiri. Și e, nu numai pios, ci și drept, să începem cu acestea. Păcatele folosesc de alt­mintrelea și ele, pentru ferirea de asemenea primejdii a vieții de astăzi. Dacă suntem­ astăzi, aceasta nu ni se datoriște nouă ei lor, In­nain Sașlior, se ctatorește virtuți­lor lor, și mai ales uneia din ele, hotărîtoare. Strămoșii noștri au știut să trăiască osebit de stră­­ini. Alți, mai puternici, n’au făcut ași. Gindiți-vă numai la Polonia. Au uciso străinii furișați între depravarea luxaiul de nas și de snfideldea miseriei de jos. Cu ce groază ne gîndim astăzi la Galiția, de unde pleacă cel mai murdar șivoiu de cotropire ! Și totuși, odată, regii Poloniei erau mândri de această vastă și bo­gată provincie. Crișa înflori­toare, oastele tari, drumuri stră­bătute de viteze alaiuri feudale. Azi, pierdute In holda bogată care se ridică pentru străini, zao­rum­ile uitate ale castelelor; circi umanul pîndește cu otrava în fereastră pe trenul scurs de puteri care străbate drumurile pașnice. Se va zice , dar cum ? n’au fost toleranți oare strămoșii noș­tri? De cîte ori nu i-am lăudat pentru aceasta, și de olte ori nu ni a’a mulțumit pentru această afirmație! Toleranți, da, am fost pentru orice religie. Sfind clopotul bisericii catolice, audă­­se predica pastorului protestant, cerească și rabinul învățăturile ! Dar de aici până la recunoaște­rea dreptului de viață națio­­nală a altor popoare pe pă­­mântul care e' ai nostru și nu poate fi al lor, e o mare deose­biri. Strămoșii noștri au simțit o. Cei mai vechi m romani sat ps Slavi din părțile Nistrului, Pru­tului și Siretiului. Domnii n’au dat privilegii la autonomie na­țională orașelor locuite de Ger­mani, Armeni, Unguri, și în scurtă vreme coloniștii au uitat până și drumul care duce la biserica lor deosebită. Numai Fanarioții, cu scopuri fiscale,­­u introdus sistemul comunităților străina privilegiata, cara au ră­mas străina fiindcă aveau și in­­teresul material de a rămîn și străina. (Uraeazi.) N. IORGA (Din «Neamul Românea« Li­terar», 191#.) nesc patimile omenești, le caută cu luminarea pentru a le ațîța.­ N’aveți pămînt ? Lasă că vă dăm noif mai mult chiar de­cit credeți. Vă pla­ce băutura? Lasă că vă dăm noi prin circiumi cît poftiți. Nu vă place cutare constrîngere ? Lasă c’o su­primăm noi. Lozinca lor este: puteți să vreți orice. Lozinca noastră e: să vreți numai ce tre­buie să vreți. De ce ? Fiindcă doctrina noastră pornește de la o ideie in fața căreia intere­sele trebuie să se plece, pe cînd celelalte partide por­nesc de la anumite interese pe care le teoretisează într'o ideie de program. Noi spunem : totul trebuie să fie subordonat unității etnice și politice a Statului. Ceilalți spun: Noi repre­­sintăm interesele cutăreî clase sau persoane, iar via­ța Statului să facă bine să se îmlădie după ele. Noi vrem ca ideia să domine materia, ceilalți o subor­­donă în întregime acesteia din urmă.­ Ei vor să tacă din slăbi­ciunile, de multe ori con­­­damnabile, ale maselor, un piedestal al politicei lor, pe cind noi voim să facem e­­ducația politică a maselor. Intre noi și ei este dife­rența dintre educatorul se­ver și falsul prietin care strică copilul înțelegi, acuma, cetitorule, de ce nu suntem­ mulți? Petre P. Suciu. — m De ce un sistem mulți Nu sîntem mulți. Existăm ca partid de 11 ani și, to­­tuși, sunt județe în care nu avem organizații. Foaia a­­ceasta e cetită destul de puțin. Cind se vorbește de noi, ni se spune deseori «partizanii d-lui Iorga». Toate acestea, de ce ? Nu avem program ? întrebați pe aceia cari au furat din el, dacâ-l avem sau nu. Sunt printre noi oameni compromiși ? Să răspundă opinia publică dacă vreo­dată un naționalist demo­crat a fost acuzat de ne­cinste. Ideia pentru care au luptat oâ­ta timp nu mai e viabilă ? Să respundă țe­răniștii dacă cele ce spun astăzi la țară și pe care de la Nicolae Iorga le-au învățat, sunt ascultate acolo sau nu. Atunci ? $’o spunem verde. N'avem bani. Trăim cu greu din munca noastră. Nic-o bancă nu e in spa­tele nostru; niciun om de afaceri nu subvenționează gazeta noastră. Nici o or­­ganizație din provincie nu s’a întemeiat grație șederii noastre la putere. Și, apoi, în propaganda noastră e­­lectorală am promis noi vreodată marea cu sarea ? Am făcut vreodată apel la patimele josnice ? Am dat de băut prin circiumi ? Știți în ce constă slăbi­ciunea noastră? — la faptul că ne-am a­­dresat totdeauna părții bune din oameni. Pentru trium­ful ei le-am cerut totdea­una sacrificii. — Nu astfel se cîștigă partizani. Priviți la celelalte partide. In de­finitiv, ce fac ele ? Scormo­ Lămurirea care trebuia Atmosfera politică viciată sala apasă asupra societății noastre da un an de zile încoace și mai ales din Iulie traiul, îndreptă* ți și« diferitele svonuri da com­binar», și neîafcerări. Eu luam mai trist dear« toate, dă motive da acțiune politic» și «reiasă »«rants și dirastive pe «ara oa*­menii cinstiți,­­dualiști și con­ sacvanți nu știu «am să le dis­­prețuiască mai mult. Ostași credincioși și neînfri­cați ai unui ideal politic pe care înțeleg«;® să nu-l sacrificăm nici unei combinații accidentale, am astit cu toată bucuria declara­țiile, singurele declarații drepte și îndreptățite de conștiința noas­tră a tuturor, făcuta di an frun­­tiș ai vieții politia © ardalena norespondra­ mîui da acolo ai zia­rului «Ad&vâm­i». Li r«p­odupera și noi fiindcă nu «« par cuvinti înțelepte. «Noi, pari­dul național, după desfacerea Federației, am rămas mai departe aliați cu partidul naționalist-democrat al d­omnului Iorga, cu partidul democrat bu­covinean al d-lui Nistor și cu­ partidul țerănist basarabean al d-lui Inouleț, formînd astfel blo­cul partidelor Unirii. «Suntem­ dar actualmente pa­tru partide aliate. Și, dacă vine un al cinceiea partid care se a­­fașar fi de cele patru, cum pu­teți crede că cele patru partide se vor băga în jugul celui da al cinceiea, cînd firesc este ca al cincelea partid să se confor­meze conduitei politice adoptate de cste patru partide ? Aici rn­­sidă greșala aprecierelor din ziarele democratice, cînd presu­pun­ că cele patru partide s’au hotărît să facă politica partidu­ vamssmm lui liberal. Adevărul este că în pașul cind se va face colabora­rea cu partidul liberal, partidul național din Ardeal și celelalte partide ale Unirii își vor păstra deplina lor independență,cadrele lor neschimbate, programul lor neschimbat. Nu ne vom însoți nici ideologia liberalilor, nici concepțiile lor economice poli­­tice, nici vechile lor moravuri politice.» Și comple­tăm astfel ultima fresă: Iar dacă nu excludem posibilitatea unei colaborări cu scop limitat și condiții hotărîte pentru un timp anumit, o facere împinși de situația în care a a­­juns țara și cu dorința de a re­­zolvi importantele probleme de Stat, pe care populația le aș­teaptă zadarnic de vre-o trei ani încoace. V. George tfOEVSUpa SOMeOF' Rathswan După convensiunile anexe sem­nate la Wiesbaden de d-nii Raic­henau și Loueheur, Germania va furnisa Franciei, ca echivá­ltod bunurilor ce trebuiesc a-i fi restituite, 120.000 tone de material industrial în timp de opt luni. Germania recunoaște apoi creanța sa de 158 milioane mărci în aur, plătibită pănă la 1-iu Maiu 1926, în douăzeci de anuități egale. In afară de a­­ceștia, Germania se obligă a restitui 6­200 de vagoane de cale ferată și a-i furnisa 4.500 vagoane noi. Comisia de experți germani și francezi, se va întruni cît de curînd la Paris, pentru a precisa amănuntele livrărilor. Pentru a­ echivala vitele luate de Germani din Franța, Germania va livra Franciei 26 000 de cai, 25 000 de boi, 25 000 de oi, 40 000 stupi de albine. In afară de a­­ceasta va mai livra 18.000 de cai, care vor fi socotiți în con­tul reparațiilor. După exe­cuta­rea livrărilor mai sus m­ențio­nate, Germania va trebui să în­deplinească angajamentele sale resultînd din articolul 238 al tratatului de pace. A patra convenția anexă, care se referă la livrările de cărbuni, se referă de asemeni și la li­vrările ce trebuiesc făcute Bel­giei și Italiei. Luxembourgul va trebui să aibă mai intîiu con­­simțămîntul comisiei de repara­ții. Germania renunță în fa­voarea Franciei la prețul livră­rilor făcute prin Rotterdam, An­vers, Gand și alte porturi ger­mane. Germania va primi pen­tru aceasta prețul valabil in in­teriorul Germaniei, după cursul ultimului transport. Germania are dreptul de export liber, cu condiția ca să-și îndeplinească angajamentele sale, față de co­misia de reparații. Aliații se obligă să întrebuin­țe la cărbunele livrat de Ger­mania numai pentru trebuințele lor proprii și pentru coloniile lor. Rattricaiu­l și canalul Panama Senatul american a adop­tat proiectul Bill Borah, prin care vapoarele americane care trec prin canalul Pa­nama sînt scutite de plata taxelor. Cu toate acestea ,­ posiția Camerei și a lui Har­ding nu permit să se creadă că această măsură va de­veni lege. In cursul desba­­terilor senatorul Lodge a declarat că măsura votată e inoportună, înnaintea con­ferinței de la Washington, de vreme ce Anglia a pri­mit arbitragiul asupra tra­tatelor existente. Buletinul Zilei Știri după raiauraui Soluția în chestia Silesiei O­știre din Geneva spune că Consiliul Ligii Națiuni­lor a fixat în mod defini­tiv traseul frontierei Sile­siei superioare. Orașul Ber­then răm­âne în posesia Ger­maniei, Königshütte trece în posesia Poloniei. Pregătiri chema­ste Știri din Angora arată că Chemaliștii desvolscă o mare activitate pentru re­pararea drumurilor distruse de greci în retragerea lor. După toate aparențele răz­boiul va continua și în pri­măvară, naționaliștii neîn­­țelegînd să cedeze nimic din pretențiile formulate. Ziariști romîni la Varșovia Sindicatul ziariștilor po­loni a oferit un banchet, în onoarea colegilor Ro­mîni sosiți acolo. Abdicarea Regelui Alexandru ? Ziarul «Chicago Tribune» află că regele Alexandru al Serbiei, ar fi decis să ab­dice în favoarea fratelui său mai mare, George. Această știre ar fi fost a­­nunțată în urma unei con­ferințe care a avut loc la Versailles, între rege și Pa­sid, și care a durat trei oare. Regele ar intenționa să se stabilească la Londra sau la Paris. Noul Cabinet suedez Cabinetul Branting, s-a constituit astfel: preșiden­­ția și Externele Kr­anting, A­­pararea națională Hansson, Comunicațiile Dorne, Finan­țele, Thorson, J­ustiția Aker­­man, Comerțul Sverson. Miniștrii fac parte din partidul socialist. Un comunicat oficial arată că stărea sănătății Makado-ului nu e așa de gravă cum­ au anunțat ziarele- la realitate boala nu s’a agravat, dar nici nu a­u u­șurat. Din Moscova ne anunță, că comisariatul de Externe pregă­tește publicarea unei «cărți roșii» cara va conținea toată corespon­dența diplomației care a urmat între Rusia sovietică și Polonia de la închisrea tratatului de la Riga și prin* In momentul­­ de față. Din Rabod se anunță că 1.000 de răsculați indigeni au atacat polițiile franceze de la Durgai. Ei au fost respinși cu mari pier­deri. Francezii au pierdut doi soldați indigeni. In urma insistențelor eposu­loi Guvernul grec pare a fi reve­nit asupra amînării dischiderii Parlamentului. Un consiliu de miniștri în care se vor lua hotărîri va avea loc Joi. Se afirmă că Parlamentul se va deschide Luni 17 curent. A murit Emil Porumbaru,fost ministru de externe în Cabinetul Brătianu, la declareree războ­iului. îndreptarea și Viitorul 6 © ceartă una să arate că «Sinde­­xul» e o afacere curată, cealaltă să dovedească necurățenia lui. Știți oare sînt argumentele «In­­dreptării» ? La afacerea «Sin­­dex» participă fruntași ai par­tidului liberal ca doi. Fericchide și Barbu Știrbei- Mă­r­g, ori încasează­ și fac domnii liberali, ori să nu mai încastze. Sînt încă — minuni — avertis­­oani cari ^așteaptă și speră. Față de declarata lui Veni­­zaloa că s’a retras definitiv din vieța politică, partizanii săi au decis reorganizarea partidului pe aceleași base democratice, dar cu­ respectarea drepturilor co­roanei. La înscrierea membrilor Știri diferite în cluburile respective se va țin ® ® socoteală de elementele turbu­­rsitoare care au causat neplăceri chiar șefului partidului. Aceste elemente nu vor mai putea face parte din partidul reorganisat. D-ra Elena Z­amora, excelenta ingenuă, care a fost atît de mult aplaudată­ pe scenele bucureștene și o distinsă elevă a d-lui pro­fesor Liveeou, a fost angajată la Teatrul Popular. • D sa va juca, între altele, în «Bariteia» de Failleron și în «Romanțioșii* de Rastand. Vineri 14 «, la aarsEo 2 și un sfert «e va face la Teatrul Po­pular repetiția generală, cu de­coruri și requisite, a piesei. O căsnicie, de Ursachi. Di­tind lupta Intre liberali și averessani a început, zilnic foile respectiva nu furnisează argu­mente doveditoare ale necinstei și nepricepere­­lor politice. Noi li credem și pe unii și pe ceilalți. O propunere O nouă explosie a înspăi­­mîntat ori Capitala. Un de­posit de muniții, de la for­tul Ghiu­la, a­ sărit în aer provocînd moartea a zece oameni. Explosia a fost atît de puternică în­cît a spart gea­murile mai multor clădiri din oraș, în spaima popu­lației care credea că e vre­un cutremur. Propunem ca Guvernul să dea inițiativa aruncării în aer a tuturor forturilor și depositelor de muniții din­­prejurul Bucureștilor. Nu­mai atunci Capitala se va simți asigurată iar țara va scăpa de tributul de sînga pe care-l plătește cu ace­iași fatală regularitate în vreme de pace, ca și în vreme de războiu.

Next