Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)
1921-10-15 / nr. 235
ANUL al XVI-lea nr 235. ABONAMENTUL Pe un an In țară. 160 lei Pe șase luni , . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dublu. 1 EXEMPLAdl 50 BĂNI Foaia Partidului Naționalist-Democrat » Tin TP-un I O’R.DACȚIA 12/60. TILKON ț ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic București Sîmbătă, 15 Octombre 1921 •m Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița Anastasia A ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii-Noi n-l 12 învățăturile trecutului Idei dintr'o conferință ținută la Vasluiu în ziua de 2 Maiulius I. Intr’o adunare de oameni tineri ar putea asi pară curios că un cuvințător oare ei Inaugi nu face parte din cei bfitrlul orede de cuviință a vorbi despre învățăturile trecutului. Dacă o astfel de adunare s’ar tinea aiurea, In Germania, In Franța, ar părea și mai curios, și pe dreptate, acolo, si iată dace- In țările centrude și apusene ale Europei, au daavoltara morală In toate privințele, trecutul a dispărut, In mijlocul pietății recunoacătoare a generațiilor nouă, numai după ca el a dat neamului, țerii totea sa putea aștepta de la dineul. Altfel a foat la noi. Trecutul a fost asasinat, zugrumat. Tineretul, văzând moartea bună a vechiului regim european, a făcut să piară la noi da o moarte ailuită un vechiu regim care cuprindea Încă elemente de viață. La acel cazi, Intorcindu-se de la îngroparea părinților, prinși, ai unui prieten, ar ucide acasă pe părinții lor, cari mai puteau trăi încă un număr de ani. Aceasta a fost o crimă culturală și politică, oricit de mare ar fi fost inconstiența cu care au săvîrșit-o. Căci e o crimă de cite ori clasa conducătoare a unui popor nimicește prinplasă a trăi și folosi puterile vii ale acestui popor. Dacă lăsăm să treacă, fără tot folosul ce ar putea da amestecul lor în viața publică, o generație de țărani după alta, e o primă a lăsa fără întrebuințare bogata moștenire de originalitate culturală și de sănătate morală a trecutului nostru-Să mergem deci la mormîntul său, cerînd învățături, puind întrebări, la care el răspunde și va răspunde totdeauna. n. N’a fost bun In toata acest trecut national. Nu ni ascundem păcatele lui. Lingă ele erau Insă mari însușiri. Și e, nu numai pios, ci și drept, să începem cu acestea. Păcatele folosesc de altmintrelea și ele, pentru ferirea de asemenea primejdii a vieții de astăzi. Dacă suntem astăzi, aceasta nu ni se datoriște nouă ei lor, Innain Sașlior, se ctatorește virtuților lor, și mai ales uneia din ele, hotărîtoare. Strămoșii noștri au știut să trăiască osebit de străini. Alți, mai puternici, n’au făcut ași. Gindiți-vă numai la Polonia. Au uciso străinii furișați între depravarea luxaiul de nas și de snfideldea miseriei de jos. Cu ce groază ne gîndim astăzi la Galiția, de unde pleacă cel mai murdar șivoiu de cotropire ! Și totuși, odată, regii Poloniei erau mândri de această vastă și bogată provincie. Crișa înfloritoare, oastele tari, drumuri străbătute de viteze alaiuri feudale. Azi, pierdute In holda bogată care se ridică pentru străini, zaorumile uitate ale castelelor; circi umanul pîndește cu otrava în fereastră pe trenul scurs de puteri care străbate drumurile pașnice. Se va zice , dar cum ? n’au fost toleranți oare strămoșii noștri? De cîte ori nu i-am lăudat pentru aceasta, și de olte ori nu ni a’a mulțumit pentru această afirmație! Toleranți, da, am fost pentru orice religie. Sfind clopotul bisericii catolice, audăse predica pastorului protestant, cerească și rabinul învățăturile ! Dar de aici până la recunoașterea dreptului de viață națională a altor popoare pe pământul care e' ai nostru și nu poate fi al lor, e o mare deosebiri. Strămoșii noștri au simțit o. Cei mai vechi m romani sat ps Slavi din părțile Nistrului, Prutului și Siretiului. Domnii n’au dat privilegii la autonomie națională orașelor locuite de Germani, Armeni, Unguri, și în scurtă vreme coloniștii au uitat până și drumul care duce la biserica lor deosebită. Numai Fanarioții, cu scopuri fiscale,u introdus sistemul comunităților străina privilegiata, cara au rămas străina fiindcă aveau și interesul material de a rămîn și străina. (Uraeazi.) N. IORGA (Din «Neamul Românea« Literar», 191#.) nesc patimile omenești, le caută cu luminarea pentru a le ațîța. N’aveți pămînt ? Lasă că vă dăm noif mai mult chiar decit credeți. Vă place băutura? Lasă că vă dăm noi prin circiumi cît poftiți. Nu vă place cutare constrîngere ? Lasă c’o suprimăm noi. Lozinca lor este: puteți să vreți orice. Lozinca noastră e: să vreți numai ce trebuie să vreți. De ce ? Fiindcă doctrina noastră pornește de la o ideie in fața căreia interesele trebuie să se plece, pe cînd celelalte partide pornesc de la anumite interese pe care le teoretisează într'o ideie de program. Noi spunem : totul trebuie să fie subordonat unității etnice și politice a Statului. Ceilalți spun: Noi represintăm interesele cutăreî clase sau persoane, iar viața Statului să facă bine să se îmlădie după ele. Noi vrem ca ideia să domine materia, ceilalți o subordonă în întregime acesteia din urmă. Ei vor să tacă din slăbiciunile, de multe ori condamnabile, ale maselor, un piedestal al politicei lor, pe cind noi voim să facem educația politică a maselor. Intre noi și ei este diferența dintre educatorul sever și falsul prietin care strică copilul înțelegi, acuma, cetitorule, de ce nu suntem mulți? Petre P. Suciu. — m De ce un sistem mulți Nu sîntem mulți. Existăm ca partid de 11 ani și, totuși, sunt județe în care nu avem organizații. Foaia aceasta e cetită destul de puțin. Cind se vorbește de noi, ni se spune deseori «partizanii d-lui Iorga». Toate acestea, de ce ? Nu avem program ? întrebați pe aceia cari au furat din el, dacâ-l avem sau nu. Sunt printre noi oameni compromiși ? Să răspundă opinia publică dacă vreodată un naționalist democrat a fost acuzat de necinste. Ideia pentru care au luptat oâta timp nu mai e viabilă ? Să respundă țerăniștii dacă cele ce spun astăzi la țară și pe care de la Nicolae Iorga le-au învățat, sunt ascultate acolo sau nu. Atunci ? $’o spunem verde. N'avem bani. Trăim cu greu din munca noastră. Nic-o bancă nu e in spatele nostru; niciun om de afaceri nu subvenționează gazeta noastră. Nici o organizație din provincie nu s’a întemeiat grație șederii noastre la putere. Și, apoi, în propaganda noastră electorală am promis noi vreodată marea cu sarea ? Am făcut vreodată apel la patimele josnice ? Am dat de băut prin circiumi ? Știți în ce constă slăbiciunea noastră? — la faptul că ne-am adresat totdeauna părții bune din oameni. Pentru triumful ei le-am cerut totdeauna sacrificii. — Nu astfel se cîștigă partizani. Priviți la celelalte partide. In definitiv, ce fac ele ? Scormo Lămurirea care trebuia Atmosfera politică viciată sala apasă asupra societății noastre da un an de zile încoace și mai ales din Iulie traiul, îndreptă* ți și« diferitele svonuri da combinar», și neîafcerări. Eu luam mai trist dear« toate, dă motive da acțiune politic» și «reiasă »«rants și dirastive pe «ara oa*menii cinstiți,dualiști și con sacvanți nu știu «am să le disprețuiască mai mult. Ostași credincioși și neînfricați ai unui ideal politic pe care înțeleg«;® să nu-l sacrificăm nici unei combinații accidentale, am astit cu toată bucuria declarațiile, singurele declarații drepte și îndreptățite de conștiința noastră a tuturor, făcuta di an fruntiș ai vieții politia © ardalena norespondra mîui da acolo ai ziarului «Ad&vâmi». Li r«podupera și noi fiindcă nu «« par cuvinti înțelepte. «Noi, paridul național, după desfacerea Federației, am rămas mai departe aliați cu partidul naționalist-democrat al domnului Iorga, cu partidul democrat bucovinean al d-lui Nistor și cu partidul țerănist basarabean al d-lui Inouleț, formînd astfel blocul partidelor Unirii. «Suntem dar actualmente patru partide aliate. Și, dacă vine un al cinceiea partid care se afașar fi de cele patru, cum puteți crede că cele patru partide se vor băga în jugul celui da al cinceiea, cînd firesc este ca al cincelea partid să se conformeze conduitei politice adoptate de cste patru partide ? Aici rnsidă greșala aprecierelor din ziarele democratice, cînd presupun că cele patru partide s’au hotărît să facă politica partidu vamssmm lui liberal. Adevărul este că în pașul cind se va face colaborarea cu partidul liberal, partidul național din Ardeal și celelalte partide ale Unirii își vor păstra deplina lor independență,cadrele lor neschimbate, programul lor neschimbat. Nu ne vom însoți nici ideologia liberalilor, nici concepțiile lor economice politice, nici vechile lor moravuri politice.» Și completăm astfel ultima fresă: Iar dacă nu excludem posibilitatea unei colaborări cu scop limitat și condiții hotărîte pentru un timp anumit, o facere împinși de situația în care a ajuns țara și cu dorința de a rezolvi importantele probleme de Stat, pe care populația le așteaptă zadarnic de vre-o trei ani încoace. V. George tfOEVSUpa SOMeOF' Rathswan După convensiunile anexe semnate la Wiesbaden de d-nii Raichenau și Loueheur, Germania va furnisa Franciei, ca echiváltod bunurilor ce trebuiesc a-i fi restituite, 120.000 tone de material industrial în timp de opt luni. Germania recunoaște apoi creanța sa de 158 milioane mărci în aur, plătibită pănă la 1-iu Maiu 1926, în douăzeci de anuități egale. In afară de aceștia, Germania se obligă a restitui 6200 de vagoane de cale ferată și a-i furnisa 4.500 vagoane noi. Comisia de experți germani și francezi, se va întruni cît de curînd la Paris, pentru a precisa amănuntele livrărilor. Pentru a echivala vitele luate de Germani din Franța, Germania va livra Franciei 26 000 de cai, 25 000 de boi, 25 000 de oi, 40 000 stupi de albine. In afară de aceasta va mai livra 18.000 de cai, care vor fi socotiți în contul reparațiilor. După executarea livrărilor mai sus menționate, Germania va trebui să îndeplinească angajamentele sale resultînd din articolul 238 al tratatului de pace. A patra convenția anexă, care se referă la livrările de cărbuni, se referă de asemeni și la livrările ce trebuiesc făcute Belgiei și Italiei. Luxembourgul va trebui să aibă mai intîiu consimțămîntul comisiei de reparații. Germania renunță în favoarea Franciei la prețul livrărilor făcute prin Rotterdam, Anvers, Gand și alte porturi germane. Germania va primi pentru aceasta prețul valabil in interiorul Germaniei, după cursul ultimului transport. Germania are dreptul de export liber, cu condiția ca să-și îndeplinească angajamentele sale, față de comisia de reparații. Aliații se obligă să întrebuințe la cărbunele livrat de Germania numai pentru trebuințele lor proprii și pentru coloniile lor. Rattricaiul și canalul Panama Senatul american a adoptat proiectul Bill Borah, prin care vapoarele americane care trec prin canalul Panama sînt scutite de plata taxelor. Cu toate acestea , posiția Camerei și a lui Harding nu permit să se creadă că această măsură va deveni lege. In cursul desbaterilor senatorul Lodge a declarat că măsura votată e inoportună, înnaintea conferinței de la Washington, de vreme ce Anglia a primit arbitragiul asupra tratatelor existente. Buletinul Zilei Știri după raiauraui Soluția în chestia Silesiei Oștire din Geneva spune că Consiliul Ligii Națiunilor a fixat în mod definitiv traseul frontierei Silesiei superioare. Orașul Berthen rămâne în posesia Germaniei, Königshütte trece în posesia Poloniei. Pregătiri chemaste Știri din Angora arată că Chemaliștii desvolscă o mare activitate pentru repararea drumurilor distruse de greci în retragerea lor. După toate aparențele războiul va continua și în primăvară, naționaliștii neînțelegînd să cedeze nimic din pretențiile formulate. Ziariști romîni la Varșovia Sindicatul ziariștilor poloni a oferit un banchet, în onoarea colegilor Romîni sosiți acolo. Abdicarea Regelui Alexandru ? Ziarul «Chicago Tribune» află că regele Alexandru al Serbiei, ar fi decis să abdice în favoarea fratelui său mai mare, George. Această știre ar fi fost anunțată în urma unei conferințe care a avut loc la Versailles, între rege și Pasid, și care a durat trei oare. Regele ar intenționa să se stabilească la Londra sau la Paris. Noul Cabinet suedez Cabinetul Branting, s-a constituit astfel: preșidenția și Externele Kranting, Apararea națională Hansson, Comunicațiile Dorne, Finanțele, Thorson, Justiția Akerman, Comerțul Sverson. Miniștrii fac parte din partidul socialist. Un comunicat oficial arată că stărea sănătății Makado-ului nu e așa de gravă cum au anunțat ziarele- la realitate boala nu s’a agravat, dar nici nu au ușurat. Din Moscova ne anunță, că comisariatul de Externe pregătește publicarea unei «cărți roșii» cara va conținea toată corespondența diplomației care a urmat între Rusia sovietică și Polonia de la închisrea tratatului de la Riga și prin* In momentul de față. Din Rabod se anunță că 1.000 de răsculați indigeni au atacat polițiile franceze de la Durgai. Ei au fost respinși cu mari pierderi. Francezii au pierdut doi soldați indigeni. In urma insistențelor eposuloi Guvernul grec pare a fi revenit asupra amînării dischiderii Parlamentului. Un consiliu de miniștri în care se vor lua hotărîri va avea loc Joi. Se afirmă că Parlamentul se va deschide Luni 17 curent. A murit Emil Porumbaru,fost ministru de externe în Cabinetul Brătianu, la declareree războiului. îndreptarea și Viitorul 6 © ceartă una să arate că «Sindexul» e o afacere curată, cealaltă să dovedească necurățenia lui. Știți oare sînt argumentele «Indreptării» ? La afacerea «Sindex» participă fruntași ai partidului liberal ca doi. Fericchide și Barbu Știrbei- Mărg, ori încasează și fac domnii liberali, ori să nu mai încastze. Sînt încă — minuni — avertisoani cari ^așteaptă și speră. Față de declarata lui Venizaloa că s’a retras definitiv din vieța politică, partizanii săi au decis reorganizarea partidului pe aceleași base democratice, dar cu respectarea drepturilor coroanei. La înscrierea membrilor Știri diferite în cluburile respective se va țin ® ® socoteală de elementele turbursitoare care au causat neplăceri chiar șefului partidului. Aceste elemente nu vor mai putea face parte din partidul reorganisat. D-ra Elena Zamora, excelenta ingenuă, care a fost atît de mult aplaudată pe scenele bucureștene și o distinsă elevă a d-lui profesor Liveeou, a fost angajată la Teatrul Popular. • D sa va juca, între altele, în «Bariteia» de Failleron și în «Romanțioșii* de Rastand. Vineri 14 «, la aarsEo 2 și un sfert «e va face la Teatrul Popular repetiția generală, cu decoruri și requisite, a piesei. O căsnicie, de Ursachi. Ditind lupta Intre liberali și averessani a început, zilnic foile respectiva nu furnisează argumente doveditoare ale necinstei și nepriceperelor politice. Noi li credem și pe unii și pe ceilalți. O propunere O nouă explosie a înspăimîntat ori Capitala. Un deposit de muniții, de la fortul Ghiula, a sărit în aer provocînd moartea a zece oameni. Explosia a fost atît de puternică încît a spart geamurile mai multor clădiri din oraș, în spaima populației care credea că e vreun cutremur. Propunem ca Guvernul să dea inițiativa aruncării în aer a tuturor forturilor și depositelor de muniții dinprejurul Bucureștilor. Numai atunci Capitala se va simți asigurată iar țara va scăpa de tributul de sînga pe care-l plătește cu aceiași fatală regularitate în vreme de pace, ca și în vreme de războiu.