Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)

1921-10-24 / nr. 243

V ABONAMENTUL Pe an an In țară, 160 Usi Pe șease luni . . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dubla. TELEFON Foaia Partidului Naționalist-Democrat REDACȚIA 12/60. ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic a Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Do­mn­ița Anastasia­­ ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi a­l ÎS Religie contra religiei La Saint-Denis, furnica­rul de muncitori de la mar­­ginea Parisului, zgomotos, revoltat și trist, cu apelu­rile oficiale pentru Rusia și cu emoțările aceleiași Primă­rii comuniste contra «pa­tronilor», socotiți în bloc, ea spera cea mai criminală din omenire. Case negre, una ca și cealaltă; curți nicăiri, rare ori o floare la ferești. Pră­vălii meschine cu lucruri mai scumpe decît la Paris. Și, bâtînd trotuarul murdar, mă gîndiam că, totuși, de partea cealaltă, grija pen­tru acești frați oameni, așa de năcăjiți, s’ar putea ară­ta, cu sau fără voia muni­cipalității, căreia ura­ i e ne­cesară, prin adăposturi pen­tru copii, prin restaurante populare, prin săli de lec­tură, prin teatre moraliza­­toare. Și, dacă toate acestea ar fi, și încă s’ar mai cere ceva ca să înceteze această ură turbată care roade mă­duva civilis­ației umane. Socialismul însuși era o religie, avînd caracterul dis­tinctiv al celor mai vechi dintre ele: dogma pe care nu e nevoie s’o înțelegi. El a părut prea rece, prea ma­tematic și mai ales cu per­spectiva fericirilor mate­riale prea depărtată. Și atunci a biruit comu­nismul care, el nu se în­curcă : totul se va face de azi până mîni, după cea mai simplă rețetă a bar­bariei elementare, și do­vadă că se poate e că Me­sia s’a și coborît pe pă­­mînt, în Rusia. Asemenea superstiții cu ce ai să le combați ? Cu vechile frase liberale? Cu lozinca antipatică a conser­vatismului ? Cu surogatul tuturor radicalismelor ? Nu, idolii nu se combat cu explicații, ci într’un sin­gur chip, oprindu-li un zeu adevărat. Acesta e însă națiunea. Nu numai prin tot ce poți spune tu despre dînsa, ci prin imensul fond despre dînsa oare inconștient se află în sufletul ori­cui și al celui mai aprins din ener­gument. Nu mai puțin prin amintirea celei mai mari și mai nobile jertfe făcute dău­­năzi, ieri, pentru dînsa. Oricine caută a substitui naționalismului alte for­­­mule nu face decît să în­tindă comunismului cheile cetății civilisației umane. N. IORGA Psihologie politică O metodă riguros exactă nu se poate aplica faptelor de politică internă sau ex­ternă. Cu toate acestea, chiar în mijlocul patimilor politice cilor mai mari, în chiar țara ta, în mediul tău pro­priu, sunt lucruri care se desemnează clar, sunt ade­văruri care se simt sigur. Cu astfel de restricții, dar și cu o astfel de credință să analizăm situația poli­tică de la noi, așa cum am face-o pentru un străin o­­biectiv, care insă nu ar cu­noaște-o de loc. Ne aflăm în fața unor doctrine și a unor realități politice, în fața unor con­flicte de doctrine și de rea­lități. Oricît s’ar afirma de ad­versari lucruri diametral opuse și oricît, în focul pole­micii, — se vor servi și unii și ceilalți de orice fel de argumente—de la cel anec­dotic fără adevăr sau va­loare, până la cel doctrinar înnalt, anumite realități ies în evidență și de acelea tre­buie să ne conducem. Lumea cea veche politică e antipatică, indiferentă sau odioasă lumii celei nouă. Cei vechi spun că cei noi nu sunt mai buni ca ei, că nu vor putea conduce țara, că vor fi mai răi ca ei, etc., dar realitate este că temei­nic nu mai simte nimeni cu cei vechi. Sufletește și elec­toral, partidele vechi, oa­meni vechi, nu vor mai putea avea țara niciodată. Ei mai pot avea șanse în jocul politic central­, mai m­ult, pot încă păstra unele elemente solide la țară sau orașe, dar ceia ce formează întregul unei societăți, a u­­nei lumi și în care intră și capul și sufletul celor din tabăra adversă nu va mai putea fi niciodată nici a liberărilor nici a oricărui altul din partidele vechi politice. O altă realitate este fap­tul că educația națională în sensul de progres moral și cultural a prins și a progresat atît de mult în­cît chiar elemente bâtrîne sau contrare sunt smulse și duse de șuvoiu. Rolul pe care l’a jucat partidul nos­tru și creatorul său în a­­ceastă educare este într’a­­devăr epopeic și nimeni nu o poate tăgădui. Așa­dar avem în față o moarte sau o agonie și o renaștere morală și cultu­rală care cuprinde astăzi straturile cele mai largi ale poporului nostru. Să vedem ce pot aduce aceste realității. Scarlat Bătută ' O CC Dialectica fi-lu­ Titulescu D. ministru de Finanțe Titul­­escu crede că a fost î­­n sfîrșit vremea să-și apere concepriiie sale financiare pe care le-a pu­s, și nu le-a pus în practică. Sa ne explicăm. Printre acei cari su atacat concerțiîie financiare ale d-lui Titulesciu am fost și noi, arărtîn­d că acele reforme nu au în basa o concepție serioasă, ci sînt în­grămădite cum s’a întîmplat, în dauna economiei naționale. Cele ce am si?ris­pa la m?j­o*­cui lui August, le menținem ?n întregime și, să ne ierte cetito­rii, dansă nu vom insista punct ca punct­iv, cele ce spuneam a­­tenei față de ceea ce spune si* cum, după două luni, d. ministru de Finanțe. Dialectica d-lui Tîtulescu este foarte abilă, încor­­jurînd ches­tiunile în discuție. Avem de a face cu o apărare politică și deci­de ca numai ne vom ocupa și noi. D. ministtru de Finanța a stat multâ vreme în Elveția și crede că venind în țară ne va speria vorbiră de finanțele, industria și comerțul acelei țeri. Din fericire pentru noi cari cunoaștem ceva situația Elveției, știm cum se fac sr­aturile acolo cel puțin, cum se respectă și de contribuabili, dar și de cîrmuși­­tori. Dacă vreun ministru elve­­țian, după ce i s’ar fi primit proiectele sale de legi, ar fi pă­răsit țara tocmai când ele ur­mau să se aplice, îl asigurăm pe d. Titulescu că nu ar fi ră­­mas ministru nici douăzeci și patru de­­ oare de la plecare, mai ales atunci cind­ la mijloc e o reformă serioasă de înfăptuit, ca acea financiară. Era, pare-ni-se, o chestie vi­tală pentru țară. Legiunile vo­tate la vară trebuiau să se a­­plice pe ziua de 1 Aprilie tre­cut. Și în loc ca ministrul de Finanța să stea la locul său, și ca un bun administrator să-și realiseze reforma căreia i se fă­cuse onoarea deosebită de a fi primită de Parlamentul terii, în lipsa d-sale, să i-o spunem noi dacă n’o știe, a început să se joace o comedie care s’a sfârșit cu asumarea reformei până în Decembre. Așa se adminstrează Finanțele unei teri ? Dar d. Titulescu are un ar­gument: Budgetul a dat din Aprilie până la August exce­dente. Foarte frumos, dar a­­tunci la ce mai poate servi re­forma d-lui Titulescu? Pentru ca Poșta să-și poată plăti man­datele râmase in restanță și de a căror existență proprietarii lor nici nu știu? Evident, nu noi vom fi aceia care să spună că reforma d-saie n’ar cuprinde părți bune, toc­mai acele care nu s’au aplicat! Dar, spune, d. ministru de Fi­nanțe, așteptați și veți vedea. Impositele nu sînt atît de one­roase pe cit se crede. Adecă cum vine vorba aceasta ? D. Th­­­ettesen își răservă atot­puterni­cia de a modifica prin circul în textul precis al legilor trecute prin Parlament ? Noi nu stăm la discuție cu d-sa, ci cu textul precis al legii. Sa ne permită d. Turnesol», dar suntem­ ceva mai serioși de cum o crede d-sa. Că legile nu au pentru Guvern mare însemnă­tate — ce poate — dar nu ștism că și d. Titulescu face­­ parte fe­tiț de strîns din­­ blocul guver­namental. Evident însă că neam înșe­lat. Voința Guvernului face lege și d. ministru de Finanțe crede că nici nu» ar trebui să se dea in discuție legile financiare. Cu­rioasa concepție pentru d-m care se însoare« am Elveția și cind în țară, spre marea d-ssle sur­prindere,­ desigur, a da t de... e­x­cedente! Dar să tăcem. Ni păstram libertatea de s vorbi deschis —fie c­hiar dacă s’ar supăra d. ministru de Fi­nanțe ca și întreg Guverne!, și vom cere atît cît glasul nu ni va fi înnăbușit, grijă da Inte­resele mari ale țarii, împlinirea datoriei și de către cetățeni, dar și de guvernanți. Aceasta o spunem d-lui Titu­lescu, căci d-ssa se bucură în a­cest Guvern de o considerație mai deosi­bilă, și am fi dorit ssă nu fie știrbită prin felul cum d sa știe să pună în acord per­soana ce ate cu interesele țerii. încă odată, persoana d-lui Ti­­tules." u, pe care nici din vederi« nu o cunoaștem, nu ne intere­sează. Pe noi nu interesează ac­tivitatea ministrului de Finanțe al țeri­i iar pe aceasta nu o găsim la înnUlțimea sl­u­ției­" Cît despre vorbele d-lui mi­nistru de Finanțe că, dacă eu ni place activitatea d sale, țara să-i dea locul altuia, îî răspun­dem și mai precis pentru unul ca d’sa, așa ar fi, dacă ar fi. Im tot cașul pentru așa ceva ne străduim și noi, în luptă cu ceia ce ar părea imporbi de în­dreptat- D. D. Scraba Revoluția de Portugalia Președintele Consiliului de Miniștri Grimio și miniștri Machado Costantes, Carlos Maia, Carlos Froitoa Silva, au fost uciși de revoluțio­nari. Canal a fost rănit. Președintele Republicei, pentru a evita vărsăi de sînge, a acceptat reorgani­­zarea Ministeriului supt pre­ședinția colonelului Manuel Coelho. Noul Cabinet a anulat a­­legerile și toate actele ac­tualului Parlament. La această mișcare revo­luționară, au participat în mod activ trupele de gardă republicane și ale marinei. In loc de audiențe... Intr’un articolaș precedent a­­rătam inutilitatea audiențelor și via indignare de care e cuprins cel ce are nenorocirea să solicita audiență. Astăzi punem pe tapet ches­tiunea dacă audiențele sunt alt­ceva de alt mijlocul unei popu­larități deplasate a ministrului respectiv. Căci,­dacă într’adevăr o chestie dacă e justă un fațe­te gsm de ce nu rar resolvn Îi organele subalterne și ar mai avea nevoie să fie cunoscută și de ministru respectiv, care are menirea să conducă lucrările mele, căci în cele mici e pro­fan de tot. Sau omul zilei are nevoie sfi-și gîdise amorul pro­­priu,amestecat cu naivitate Dacă ar fi să facem socoteala de h­o­stiile juste a­solvite prin audiențe ntem găsi nici o sută de coșuri. Ca să rupem cu trecutul și ca să ne democratîsăm, nu numai !n vorbe dar și în fapte, trebuie să desființăm imediat audiențele. In locul lor la fiecare Ministeriu ssi se înființeze un biurou de informații, condus­­ de un­­ func­ționar destoinic, care de dimi­neață și până seara, să servească marele public, resolvind plfnge­­rile, dînd informații și îndrumă­rile necesare. Cetățenii să vie ca la o­­ șefe a lor, unde să fie prim­ii și serviți astfețșncât* !« lături cu favorurile, scrisorile, cărțile de visu­s, vorbele dulci și cîte ale favoritssmului nostru orienta­l înlăturarea audiențe­lor și servirea marelui public cît mai grabnic, aduce după sine, acceierarea tuturor lucrărilor atît­­ de necesare pentru mult încercata operă de refacere a țerei românești, I. Ștefănescu-Giuiu. Tratativele romil­­o­­ruse din Varșovia Sunt indicii că tratativele duse la Varșovia vor avea ca urmare : Ințelegere. Nu este vorba însă de fatis­­ierea unui tratat de pace in­tre Rusia și România, pentru motivul foarte simplu că aer­ste două țeri sunt în stare de pace. Intra ele sunt chistii care ar pu­tea fi regulate printr-un comun acord. Chestia de căpetenie pentru Guvernul din Moscova este a­­cum a relațiilor economice și, e­­ventual, a relațiilor diplomatice. Pentru România, preocuparea de căpetenie este restituirea in­tegrală a tessurului depus la Moscova și refularea socotelilor între cele două State. Restituirea te­zau­rului, țara este un deposit, constituie pen­tru România o chestie care tre­­buie resolvată independent și lanstate de orice socoteală. Chestia Basarabiei nu poate face parte din niciun fel de dis­cuție, nici directă nici piezișa, România considerând că acest ț­unet nu mai poate fi adus în desbatere nici cu Rusia de azf, nici cu Rusia de mine. Buletinni Zilei Știri după radiograme Patriarhul și Regele Con­stantin Consiliul mixt al Patriar­­­­hului constantinopolitan s-a­u întrunit supt preșidenți a­i locțiitorului Patriarhului și sa decis să trimeată o iele­­­gramă către Adunarea nad­ițională greacă, invitînd-o să lucreze pentru suprima­rea factorilor care au pri­vat Grecia de simpatiile Pu­terilor aliate. Consiliul se va întruni din nou în cursul săptămînei pentru a aproba textul telegramei care va fi redactată de consilierul po­litic al Patriarhului. Luptele din Albania După știri din Oprița, Al­b­­­nesii continuă în mod activ concentrarea trupelor la frontiera Serbiei. Deta­șamente albanese cu ofițeri bulgari sunt trimise în re­giunea Prizrend, unde se găsesc puternice forțe ale armatei sârbe. Ciocniri con­tinuă au avut loc în dife­­rinte puncte ale frontierei. Cîteva trecători au fost o­­cupate de Sîrbii, cari în­cearcă să încunjuare trupele albanese. Ratificarea tratatului turco-rus Ratificarea tratatului din­tre Guvernul național din Angora și Guvernul sovie­tic a avut loc la Gars, la 22 Septem­bre în presența populară și a trupelor, de față fiind consulul­­ general al Republicei federative ruse. Tunurile de pe forturi au tras în momentul ceremo­niei, pentru a proslăvi a­­cest eveniment istoric. Acord franco-turc In cursul ședinței de la 21 Octombre a Camerei franceze d.Briand a anunțat încheierea acordului fran­­co-turc, referitor la Cilicia. Grecia formează o nouă armata Marele Stat major lucreeză la elaborarea unnii plin, după care s’si organiiea o nouă ar­mată de operațiuni, compusă din elemente originare din Tracia și Asia Mică. In acest scop cercurile de re­crutare au t­hemat supt arme pe toți tineri de la 21 la 24 de ani. Voluntarii aflați astăzi supt dra­pai fac parte din noua armată. Știri diferite Comitetul cercului studențesc penian a hotărît ca solemnita­tea desvelirii plăcei de bronz, ridicată în amintirea celor 26 de studenți putneni căzuți pe timpul de luptă, să fie în ziua de 6 Noem­bre c., în aula liceu­lui din Focșani. Toți foștii elevi și profesori ai liceului «Unirea» sunt rugați că participa la această solemnitate și în acest pas să-și comunice din vreme adresele d-lui G. A­­lexianu, str. Cesar Boliae n­r 35 București. 520 de elevi din toate ținutu­rile țerii s’au înscris și urme­­zi cursurile din acest an ale școa­­lelor de contabili pentru băncile populare. La 15 Decembre se va ținea la direcția generală a casei cen­trale de cooperație concurs pen­tru ocuparea posturilor de con­­silieri agricoli. Sfintul Sinod al Bisericei bul­gare a votat pâină acum credite care se ridic la suma de 150000 de leva pentru refugiați ruși a­­flători în Bulgaria. La Teatrul Popular se­­ repetă Oringorie care se va juca odată cu admirabila Noapte Furtunoa­să a lui Caregiale. Căsnicia și Legea Iertărei țin afișul teatrului Popular cu o in­terpretare și montare, lăudate unanim de întreaga presă. D-ra Zamora își va face de­butul la Teatrul Popular cu Scîn­­teia de Pailleron. D-l Paul Gusti a localisat pen­tru Teatrul Popular o admira­bilă comedie Extemporalul care va fi puerl In repetiție zilele a­­ceatea. D-l Morțun va juca rolul principal. Prețurile locaturilor, atît da ieftine la Teatrul Popular, sînt o minunată atracție pentru pu­blic, care poate vedea teatru cu bani puțini. După decisia ministrului de Interne niciun student rus nu se va putea înscrie la Universi­tatea din Belgrad; numai un număr restrîns vor fi primiți la agricultură și teologie. In urma acestei decisiuni, poliția din Bel­grad a întors la coloniile lor peste opt sute de studenți ruși. Croații din Ungaria Apusană, în număr de 60 000, au făcut un memoriu către legația sîrbă din Viena prin care cer protecția sa contra ieroarei autoritățlor ma­ghiare.

Next