Neamul Românesc, octombrie 1921 (Anul 16, nr. 224-249)
1921-10-24 / nr. 243
V ABONAMENTUL Pe an an In țară, 160 Usi Pe șease luni . . 80 » Pe trei luni ... 40 » Pentru străinătate dubla. TELEFON Foaia Partidului Naționalist-Democrat REDACȚIA 12/60. ADMINISTRAȚIA 5/41. Apare zilnic a Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița Anastasia ADMINISTRAȚIA Strada Lipscanii Noi al ÎS Religie contra religiei La Saint-Denis, furnicarul de muncitori de la marginea Parisului, zgomotos, revoltat și trist, cu apelurile oficiale pentru Rusia și cu emoțările aceleiași Primării comuniste contra «patronilor», socotiți în bloc, ea spera cea mai criminală din omenire. Case negre, una ca și cealaltă; curți nicăiri, rare ori o floare la ferești. Prăvălii meschine cu lucruri mai scumpe decît la Paris. Și, bâtînd trotuarul murdar, mă gîndiam că, totuși, de partea cealaltă, grija pentru acești frați oameni, așa de năcăjiți, s’ar putea arăta, cu sau fără voia municipalității, căreia ura i e necesară, prin adăposturi pentru copii, prin restaurante populare, prin săli de lectură, prin teatre moralizatoare. Și, dacă toate acestea ar fi, și încă s’ar mai cere ceva ca să înceteze această ură turbată care roade măduva civilisației umane. Socialismul însuși era o religie, avînd caracterul distinctiv al celor mai vechi dintre ele: dogma pe care nu e nevoie s’o înțelegi. El a părut prea rece, prea matematic și mai ales cu perspectiva fericirilor materiale prea depărtată. Și atunci a biruit comunismul care, el nu se încurcă : totul se va face de azi până mîni, după cea mai simplă rețetă a barbariei elementare, și dovadă că se poate e că Mesia s’a și coborît pe pămînt, în Rusia. Asemenea superstiții cu ce ai să le combați ? Cu vechile frase liberale? Cu lozinca antipatică a conservatismului ? Cu surogatul tuturor radicalismelor ? Nu, idolii nu se combat cu explicații, ci într’un singur chip, oprindu-li un zeu adevărat. Acesta e însă națiunea. Nu numai prin tot ce poți spune tu despre dînsa, ci prin imensul fond despre dînsa oare inconștient se află în sufletul oricui și al celui mai aprins din energument. Nu mai puțin prin amintirea celei mai mari și mai nobile jertfe făcute dăunăzi, ieri, pentru dînsa. Oricine caută a substitui naționalismului alte formule nu face decît să întindă comunismului cheile cetății civilisației umane. N. IORGA Psihologie politică O metodă riguros exactă nu se poate aplica faptelor de politică internă sau externă. Cu toate acestea, chiar în mijlocul patimilor politice cilor mai mari, în chiar țara ta, în mediul tău propriu, sunt lucruri care se desemnează clar, sunt adevăruri care se simt sigur. Cu astfel de restricții, dar și cu o astfel de credință să analizăm situația politică de la noi, așa cum am face-o pentru un străin obiectiv, care insă nu ar cunoaște-o de loc. Ne aflăm în fața unor doctrine și a unor realități politice, în fața unor conflicte de doctrine și de realități. Oricît s’ar afirma de adversari lucruri diametral opuse și oricît, în focul polemicii, — se vor servi și unii și ceilalți de orice fel de argumente—de la cel anecdotic fără adevăr sau valoare, până la cel doctrinar înnalt, anumite realități ies în evidență și de acelea trebuie să ne conducem. Lumea cea veche politică e antipatică, indiferentă sau odioasă lumii celei nouă. Cei vechi spun că cei noi nu sunt mai buni ca ei, că nu vor putea conduce țara, că vor fi mai răi ca ei, etc., dar realitate este că temeinic nu mai simte nimeni cu cei vechi. Sufletește și electoral, partidele vechi, oameni vechi, nu vor mai putea avea țara niciodată. Ei mai pot avea șanse în jocul politic central, mai mult, pot încă păstra unele elemente solide la țară sau orașe, dar ceia ce formează întregul unei societăți, a unei lumi și în care intră și capul și sufletul celor din tabăra adversă nu va mai putea fi niciodată nici a liberărilor nici a oricărui altul din partidele vechi politice. O altă realitate este faptul că educația națională în sensul de progres moral și cultural a prins și a progresat atît de mult încît chiar elemente bâtrîne sau contrare sunt smulse și duse de șuvoiu. Rolul pe care l’a jucat partidul nostru și creatorul său în această educare este într’adevăr epopeic și nimeni nu o poate tăgădui. Așadar avem în față o moarte sau o agonie și o renaștere morală și culturală care cuprinde astăzi straturile cele mai largi ale poporului nostru. Să vedem ce pot aduce aceste realității. Scarlat Bătută ' O CC Dialectica fi-lu Titulescu D. ministru de Finanțe Titulescu crede că a fost în sfîrșit vremea să-și apere concepriiie sale financiare pe care le-a pus, și nu le-a pus în practică. Sa ne explicăm. Printre acei cari su atacat concerțiîie financiare ale d-lui Titulesciu am fost și noi, arărtînd că acele reforme nu au în basa o concepție serioasă, ci sînt îngrămădite cum s’a întîmplat, în dauna economiei naționale. Cele ce am si?rispa la m?jo*cui lui August, le menținem ?n întregime și, să ne ierte cetitorii, dansă nu vom insista punct ca punctiv, cele ce spuneam atenei față de ceea ce spune si* cum, după două luni, d. ministru de Finanțe. Dialectica d-lui Tîtulescu este foarte abilă, încorjurînd chestiunile în discuție. Avem de a face cu o apărare politică și decide ca numai ne vom ocupa și noi. D. ministtru de Finanța a stat multâ vreme în Elveția și crede că venind în țară ne va speria vorbiră de finanțele, industria și comerțul acelei țeri. Din fericire pentru noi cari cunoaștem ceva situația Elveției, știm cum se fac sraturile acolo cel puțin, cum se respectă și de contribuabili, dar și de cîrmușitori. Dacă vreun ministru elvețian, după ce i s’ar fi primit proiectele sale de legi, ar fi părăsit țara tocmai când ele urmau să se aplice, îl asigurăm pe d. Titulescu că nu ar fi rămas ministru nici douăzeci și patru de oare de la plecare, mai ales atunci cind la mijloc e o reformă serioasă de înfăptuit, ca acea financiară. Era, pare-ni-se, o chestie vitală pentru țară. Legiunile votate la vară trebuiau să se aplice pe ziua de 1 Aprilie trecut. Și în loc ca ministrul de Finanța să stea la locul său, și ca un bun administrator să-și realiseze reforma căreia i se făcuse onoarea deosebită de a fi primită de Parlamentul terii, în lipsa d-sale, să i-o spunem noi dacă n’o știe, a început să se joace o comedie care s’a sfârșit cu asumarea reformei până în Decembre. Așa se adminstrează Finanțele unei teri ? Dar d. Titulescu are un argument: Budgetul a dat din Aprilie până la August excedente. Foarte frumos, dar atunci la ce mai poate servi reforma d-lui Titulescu? Pentru ca Poșta să-și poată plăti mandatele râmase in restanță și de a căror existență proprietarii lor nici nu știu? Evident, nu noi vom fi aceia care să spună că reforma d-saie n’ar cuprinde părți bune, tocmai acele care nu s’au aplicat! Dar, spune, d. ministru de Finanțe, așteptați și veți vedea. Impositele nu sînt atît de oneroase pe cit se crede. Adecă cum vine vorba aceasta ? D. Thettesen își răservă atotputernicia de a modifica prin circul în textul precis al legilor trecute prin Parlament ? Noi nu stăm la discuție cu d-sa, ci cu textul precis al legii. Sa ne permită d. Turnesol», dar suntem ceva mai serioși de cum o crede d-sa. Că legile nu au pentru Guvern mare însemnătate — ce poate — dar nu ștism că și d. Titulescu face parte fetiț de strîns din blocul guvernamental. Evident însă că neam înșelat. Voința Guvernului face lege și d. ministru de Finanțe crede că nici nu» ar trebui să se dea in discuție legile financiare. Curioasa concepție pentru d-m care se însoare« am Elveția și cind în țară, spre marea d-ssle surprindere, desigur, a da t de... excedente! Dar să tăcem. Ni păstram libertatea de s vorbi deschis —fie chiar dacă s’ar supăra d. ministru de Finanțe ca și întreg Guverne!, și vom cere atît cît glasul nu ni va fi înnăbușit, grijă da Interesele mari ale țarii, împlinirea datoriei și de către cetățeni, dar și de guvernanți. Aceasta o spunem d-lui Titulescu, căci d-ssa se bucură în acest Guvern de o considerație mai deosibilă, și am fi dorit ssă nu fie știrbită prin felul cum d sa știe să pună în acord persoana ce ate cu interesele țerii. încă odată, persoana d-lui Titules." u, pe care nici din vederi« nu o cunoaștem, nu ne interesează. Pe noi nu interesează activitatea ministrului de Finanțe al țerii iar pe aceasta nu o găsim la înnUlțimea sluției" Cît despre vorbele d-lui ministru de Finanțe că, dacă eu ni place activitatea d sale, țara să-i dea locul altuia, îî răspundem și mai precis pentru unul ca d’sa, așa ar fi, dacă ar fi. Im tot cașul pentru așa ceva ne străduim și noi, în luptă cu ceia ce ar părea imporbi de îndreptat- D. D. Scraba Revoluția de Portugalia Președintele Consiliului de Miniștri Grimio și miniștri Machado Costantes, Carlos Maia, Carlos Froitoa Silva, au fost uciși de revoluționari. Canal a fost rănit. Președintele Republicei, pentru a evita vărsăi de sînge, a acceptat reorganizarea Ministeriului supt președinția colonelului Manuel Coelho. Noul Cabinet a anulat alegerile și toate actele actualului Parlament. La această mișcare revoluționară, au participat în mod activ trupele de gardă republicane și ale marinei. In loc de audiențe... Intr’un articolaș precedent arătam inutilitatea audiențelor și via indignare de care e cuprins cel ce are nenorocirea să solicita audiență. Astăzi punem pe tapet chestiunea dacă audiențele sunt altceva de alt mijlocul unei popularități deplasate a ministrului respectiv. Căci,dacă într’adevăr o chestie dacă e justă un fațete gsm de ce nu rar resolvn Îi organele subalterne și ar mai avea nevoie să fie cunoscută și de ministru respectiv, care are menirea să conducă lucrările mele, căci în cele mici e profan de tot. Sau omul zilei are nevoie sfi-și gîdise amorul propriu,amestecat cu naivitate Dacă ar fi să facem socoteala de hostiile juste asolvite prin audiențe ntem găsi nici o sută de coșuri. Ca să rupem cu trecutul și ca să ne democratîsăm, nu numai !n vorbe dar și în fapte, trebuie să desființăm imediat audiențele. In locul lor la fiecare Ministeriu ssi se înființeze un biurou de informații, condus de un funcționar destoinic, care de dimineață și până seara, să servească marele public, resolvind plfngerile, dînd informații și îndrumările necesare. Cetățenii să vie ca la o șefe a lor, unde să fie primii și serviți astfețșncât* !« lături cu favorurile, scrisorile, cărțile de visus, vorbele dulci și cîte ale favoritssmului nostru oriental înlăturarea audiențelor și servirea marelui public cît mai grabnic, aduce după sine, acceierarea tuturor lucrărilor atît de necesare pentru mult încercata operă de refacere a țerei românești, I. Ștefănescu-Giuiu. Tratativele romiloruse din Varșovia Sunt indicii că tratativele duse la Varșovia vor avea ca urmare : Ințelegere. Nu este vorba însă de fatisierea unui tratat de pace intre Rusia și România, pentru motivul foarte simplu că aerste două țeri sunt în stare de pace. Intra ele sunt chistii care ar putea fi regulate printr-un comun acord. Chestia de căpetenie pentru Guvernul din Moscova este acum a relațiilor economice și, eventual, a relațiilor diplomatice. Pentru România, preocuparea de căpetenie este restituirea integrală a tessurului depus la Moscova și refularea socotelilor între cele două State. Restituirea tezaurului, țara este un deposit, constituie pentru România o chestie care trebuie resolvată independent și lanstate de orice socoteală. Chestia Basarabiei nu poate face parte din niciun fel de discuție, nici directă nici piezișa, România considerând că acest țunet nu mai poate fi adus în desbatere nici cu Rusia de azf, nici cu Rusia de mine. Buletinni Zilei Știri după radiograme Patriarhul și Regele Constantin Consiliul mixt al Patriarhului constantinopolitan s-au întrunit supt preșidenți ai locțiitorului Patriarhului și sa decis să trimeată o ielegramă către Adunarea nadițională greacă, invitînd-o să lucreze pentru suprimarea factorilor care au privat Grecia de simpatiile Puterilor aliate. Consiliul se va întruni din nou în cursul săptămînei pentru a aproba textul telegramei care va fi redactată de consilierul politic al Patriarhului. Luptele din Albania După știri din Oprița, Albnesii continuă în mod activ concentrarea trupelor la frontiera Serbiei. Detașamente albanese cu ofițeri bulgari sunt trimise în regiunea Prizrend, unde se găsesc puternice forțe ale armatei sârbe. Ciocniri continuă au avut loc în diferinte puncte ale frontierei. Cîteva trecători au fost ocupate de Sîrbii, cari încearcă să încunjuare trupele albanese. Ratificarea tratatului turco-rus Ratificarea tratatului dintre Guvernul național din Angora și Guvernul sovietic a avut loc la Gars, la 22 Septembre în presența populară și a trupelor, de față fiind consulul general al Republicei federative ruse. Tunurile de pe forturi au tras în momentul ceremoniei, pentru a proslăvi acest eveniment istoric. Acord franco-turc In cursul ședinței de la 21 Octombre a Camerei franceze d.Briand a anunțat încheierea acordului franco-turc, referitor la Cilicia. Grecia formează o nouă armata Marele Stat major lucreeză la elaborarea unnii plin, după care s’si organiiea o nouă armată de operațiuni, compusă din elemente originare din Tracia și Asia Mică. In acest scop cercurile de recrutare au themat supt arme pe toți tineri de la 21 la 24 de ani. Voluntarii aflați astăzi supt drapai fac parte din noua armată. Știri diferite Comitetul cercului studențesc penian a hotărît ca solemnitatea desvelirii plăcei de bronz, ridicată în amintirea celor 26 de studenți putneni căzuți pe timpul de luptă, să fie în ziua de 6 Noembre c., în aula liceului din Focșani. Toți foștii elevi și profesori ai liceului «Unirea» sunt rugați că participa la această solemnitate și în acest pas să-și comunice din vreme adresele d-lui G. Alexianu, str. Cesar Boliae nr 35 București. 520 de elevi din toate ținuturile țerii s’au înscris și urmezi cursurile din acest an ale școalelor de contabili pentru băncile populare. La 15 Decembre se va ținea la direcția generală a casei centrale de cooperație concurs pentru ocuparea posturilor de consilieri agricoli. Sfintul Sinod al Bisericei bulgare a votat pâină acum credite care se ridic la suma de 150000 de leva pentru refugiați ruși aflători în Bulgaria. La Teatrul Popular se repetă Oringorie care se va juca odată cu admirabila Noapte Furtunoasă a lui Caregiale. Căsnicia și Legea Iertărei țin afișul teatrului Popular cu o interpretare și montare, lăudate unanim de întreaga presă. D-ra Zamora își va face debutul la Teatrul Popular cu Scînteia de Pailleron. D-l Paul Gusti a localisat pentru Teatrul Popular o admirabilă comedie Extemporalul care va fi puerl In repetiție zilele aceatea. D-l Morțun va juca rolul principal. Prețurile locaturilor, atît da ieftine la Teatrul Popular, sînt o minunată atracție pentru public, care poate vedea teatru cu bani puțini. După decisia ministrului de Interne niciun student rus nu se va putea înscrie la Universitatea din Belgrad; numai un număr restrîns vor fi primiți la agricultură și teologie. In urma acestei decisiuni, poliția din Belgrad a întors la coloniile lor peste opt sute de studenți ruși. Croații din Ungaria Apusană, în număr de 60 000, au făcut un memoriu către legația sîrbă din Viena prin care cer protecția sa contra ieroarei autoritățlor maghiare.