Neamul Românesc, decembrie 1921 (Anul 16, nr. 275-301)
1921-12-05 / nr. 278
ANUL al XVI-lean 1 278. ABONAMENTUL pi un an In țară. 160 1 ® 1 P ® șeas» iuni . . 80 » Fi trai luni ... 40 ^ Piatra străinătate dublu. a*TM5 Sm cm izma. NISTRAȚIA 6/4 i. 50 BANI EXEMPLARUL ^ 1 Foaia Partidului Naționalist-Democrat Apare zilnic Director. N. IORGA 3 Sî. OssKSnnța At&siatajbâffi L ADMINISTRAȚIA -Stația Lipapanti- Hm nll ® Declarații „autentice“ Decid. general președinte al Consiliului s'a presintat Suveranului, care nu i se va fi părut cu acest prilej oricine, și i-a înfățișat un discurs care se deosebește esențial — mai ales esențial — de ceia ce ziarele dădeau ca exprimarea părerilor sale cu privire la o eventuală schimbare de Guvern. Bineînțeles, eminentul specialist în dreptul constituțional — căruia partidul țerănesc, aliat, îi dăruiește acuma și un teoretician în acest domeniu — înțelege ca «partidul» său să moștenească acest pămînt al «popularității» sale. Dar aceasta fără nicio tăgăduire a dreptului pe care-l are Regele de a-și numi și licenția miniștrii. Și, mai ales, fără nicio amenințare în pașul când Ferdinand l-iu ar ușa de acest drept. Astfel totul se reduce la un simplu desiderat, la o platonică aspirație către nemurirea politică și la un elixir vărsat în gurile, uscate de frica displvării, ale distinșilor săi auxiliari domestici din Parlament Dacă vor s’o creadă, bine, dacă nu, fie voia lor și — a Regelui ! O întrebare se pune însă. Ziarele «Universul» și «Dimineața» au dat discursul celalalt, jupiterian, fulgerător, trimețător la Jilava și zguduitor de tron. L-au dat la forma îngrijit stilisată a unor note stenografice corectate. Acum prin ce publică «îndreptarea» ad usum regis, li se dă acestor mari ziare o desmințire formală. Ele n'au greșit, ci au falsificat. Și, de oarece asemenea falsificații nu se fac fără scop, au avut anume intenții politice. Directorii respectivi au cuvîntul. Ei trebuie să tragă la răspundere pe reporterii parlamentari. Guvernul însuși e dator să-i urmărească. Iar, dacă nu... Dar iată că-mi aduc aminte de altă«autenticitate» a aceluiași general, șef de Guvern și atuncea Era în iarna lui 1918. Țara se afla în neputință de a se apăra. Czernin îi impunea condițiile revanșei sale, implacabile. D. general avea sarcina tragică de a la primi. Și, după visita la Buftea, cu dumnealui în casă și d. Argetoianu în grădină, președintele de Consiliu a chemat rămășițile unui Parlament descompleotat ca să-i expuie la ce capăt ajunsese: O, ce zi dureroasă ! Slăbuț, strîns în uniformă, cu glasul moale, fără nimic marțial în atitudine, biruitorul de la Mărăști vorbia umil de «d. mareșal von Mackensen» și enumera măsluirile de hotare cu aierul unui bătrîn sergent care răspunde la examenul de sublocotenent. Iar, la urmă, după ce nu știu ce tip îl rugase să caute a păstra măcar.... Sinistra ca suvenir, implora ca cei de față să nu-1 tulbure, căci el e un operator care taie în trupul maicei sale. Oribilă comparație... Toți am ieșit striviți de desgust, afară de d. Argetoianu, care nu spunea că soarta noastră așa e : ca luntrea pe apă, cînd spre dreapta, cînd spre stînga (un Frances nu dăduse încă formula: le chien mort au fii de Veau, «cînele mort pe cursul apei»). Așa vorbia generalul, ostașul... Dar, peste vre-o lună, discursul apărea în «îndreptarea». L-am cetit, l-am racetit.." Mi-am luat notele, scrise îndată după aceia. Nicio asemănare. hotărît că fusese altă adunare, la care eu nu voiu fi participat. Dar data, vai, era aceiași. Atunci era alt discurs. Cum se vede, d. general Averescu nu e de la cea d’intăiu dovadă de autenticitate. N. IORGA simplu dram cu acceleratei până la Bucurști, clasa 8-a s’a făcut anularea s’a... anulat. Ca la... Ministeriul Școalelor! Acest domn, din deprindere de pe cînd era zapciu, și-a înjurat colegii în cancelarie. Colegii s’au întrunit în consecință polară și eu reclamat ministrul lui. Asolam sț’a s’a evaporat. Acuma, își injură colegii și pe soțiile lor prin fithicam. S’a realemat Ministerialul. Reclamații s’a e vaporat. Am interpelat și în Cameră. Nieten răspuns. ■ Același domn insultă pe directorul său în exercițiul funcțiunii. Cazul e deferit Ministsriul ei confidențial, dar reclamația 9 trimisă tot insultătorului «spre a referi». Vreți să știți urmarea? E numit director. Ca să mai zicem? Directorul cel adevărat pleacă la București spre a vedea dacă nu-i la mijloc vis-o fiică. Ia lipsă-i vajnicul stegar liberal terorisează familia colegului, o dltrină doamnă bolnavă, mama, și o domnișoară, amenințând-o, cu elevii, că va pătrundă cu forța în casa lor. Elevii, încurajați de purtarea «directorului» (!), șterg de pe ordinele puse în clasă numele directorului lor și-l pun pe al celui proaspăt; servitorii școalei iuau și ei parte la cheful cu «schimbarea demnilor». E o petrecera generală! Așa sa face educația viitorilor «luminători ai poporului», bazați pe mini nenorocite, în Județul care a văzut răsărind luceferi ca N. Stoleria, M. Lugessu, etc. Cel puțin acum onoratul Ministeriu al soarelor va binevoieSă trimită o anchetă? O așteptăm Virgi Tempeanu. Deputat. mit m trenisilor plii Pentru d. ministru al Instrucțiunii la cîtăva vreme se petrece un scandal școlar In Foltivans cu urmări grave pentru educația tineretului. Un număr trecut al foii s’a ocupat In parte de aceasta. Eminentul profesor și bunul coleg, directorul școalei normale din Folticeni, Al. Danii, care prin neobosita muncă a ridicat această școală la adevărata ei menire, care i-a asigurat și un local propriu pentru internet, e înlocuit fără veste, pentru vina, că nu face politică liberală (și nu face nicisns) da către oculții din Ministerin. Ar fi un simplu fapt divers lu Bizanțul românesc, dacă întreaga opinie publică din Folticeni n’ar fi scandalizată de faptul că înlocuirea se face în favoarea unui personagiu de gașcă, un oarecare domn Ilie Grigore, trepăduș politic liberal, secretarul clubului local, directorul iresponsabil al unui pamflet și care locuiește în însuși localul clubului cu firma în părete. Acest personagiu, licențiat în teologia, și-a luat la Iași o «diferență» (?!) de filosofie, a fost numit profesor. Consiliul Permanent i-a anulat numirea (ordinul nr 67054) pentru că n’are clasa a 8a, dar în urma unui *v* ■ * C "^10 A r»i -a a *>, A. 3 I Lil U — Wilson aplaudat la cortegiul mortuar Fostul președinte Wilson de cînd a părăsit Casa Albă , azi a apărut întîia la o solemnitate în public om prilejul înmormântării soldatului necunoscut, și mai tărziu a mulțămit celor cari au demonitrat la locuința lui. D. Wilson a fost pretutindeni obiectul unui demonstrații însuflețite. Cînd trăsura in care se afla fostul șaf executiv al acestei țeri a intrat în convoiu, lîngă Capitol a fost salutat prin fluturarea batistelor și apoi prin aplauze și ovațiuni până cînd convoiul a trecut de Casa Albă, unde s- a schimbat salutul cu președintele Harding. Demonstrația care s’a făcut la locuința lui a luat proporții și mai mari. A fost aranjată ca o manifestare fără culoare politică de un comitet de septe femei, pentru care a vorbit Hamilton Holt din New York. fe felicităm ca pe un soldat rănit în marele războiu pentru recîștigare sănătății d tale», a zis d. Hoțt fostului președinte, care a venit în fața verandei locuinței sale să primească comitetul’. •Iți oferim onoarea și respectul nostru. Opera d-tale nu va muri* Cînd au încetat aplauzele și ovațiunile acestei declarațiuni, d. Wilson a rostit primele cuvinte în public de cînd s’a îmbolnăvit, de doi ani și cîteva luni. «Aș dori să am o voace destul de puternică să vă respund», a zis d. Wilson »Nu pot să vă mulțămise din adîncul inimii.» Cuvintele fostului președinte au stîrnit o altă serie de aplauze și ovațiuni, «Goodby și îi mulțumesc», a respuns d. Wilson. Mulțimea a început să chite «My Country ’Tis of Theou, și la sfîrșitul primului vers, d. Wilson a sărutat cu mîna către public, pe cînd d-na Wilson, care se afla lîngă el, plîngea în tăcere, încă un minut, și d. Wilson a reintrat în locuința sale, dar a trecut mai mult ca o jumătate oară până s-a răspîndit mulțimea, și fostul președinte, în urma chemărilor repetate, a apărut la o fereastră din catul al doilea. Cu o jumătate oară înnainte de a sosi comitetul femeilor, patru soldați răniți cari se află la spitalul Walter Reed au venit automobile în fața locuinței fostului președinte. Peste cîteva minute a apărut d. Wilson. Au început aplauzele, și mulțimea, civili, polițiști și Boy Scouts, a început să alerge din toate părțile. D. Wilson și-a luat cilindrul de pe cap, salutînd mulțimea. A coborît încet, sprijinit, treptde. A dat mîna cu fiecare soldat rănit, pe cînd publicul aplauda și ovaționa, fluturind batistele, stegulețele și buchetele de flori. La cîțiva pași, fostul președinte a primit un grup de copii mici, dind mîna cu fiecare. I s-a oferit mai multe buchete de crisanteme de femei și copii cari au venit din mulțimea la ușa din față a locuința. Președintele a reintrat în locuința lui și a apărut la fereastră să respunsă la aplauzele care continuau. In intervalul pănă cînd a venit din nou fostul președinte să primească delegația femeilor, mulțimea de pe stradă, bărbați, femei și copii, au cîntat «The Star Spangled Banner». Peste un moment mic de voci cîntau Imnul Național. Cînd a apărut d Wilson a doua oară, mulțimea a strigat de trei ori «Trăiască Liga Națiunilor», și fostul președinte a agitat pm vigoare pălăria în aier. Cînd s-a întors de la procesiune, un grup de ziariști i-au cerut să și spuie impresiile. D. Wilson a zis că-i pare bine că a putut plăti omagiul său soldatului necunoscut. Despre demonstrația ca i s’a făcut pe Pennsylavania Avenue, a zis : «N’a fost bine vinită fiind cu paasia unui cortegiu funebru.» (Din ziarul «America.») București. Luni, 5 Decembrie 1921 Din suima faptelor Mai zilele trecute delegați ai societății «Mormintele Eroilor» au procedat la dezgroparea osămintelor ostașilor francezi înmormîntați în cimitirul orașelului nostru, pentru a fi transportate și reinhunate la București în cimitirul eroilor. Toată populația, în frunte cu oficialitatea, asistă pioasă la acest aci. Alături de această lume carte parcă se impresionează mai greu de la o vreme încoace, deși astfel de prilejuri au darul să recheme în mintea fiecăruia, cu o egală putere ca și’n ceasurile marilor jertfe, duioșia trecută, se afla o lume aparte, tăcută și umilă, o lume de copii. Erau orfanii cuprinsului nostru. Cine bănuia cum se răsfrîngeau toate acestea în ochii lor plini de înțelegere ? S’ar putea crede că ei au rămas neînțelegători față de cele ce te petreceau ? Nu. Raclele ce purtau osemintele eroilor francezi erau toate împodobite cu florile aduse de ei. Aceste flori erau darul copiilor de la orfenilatul din Giurgiu, era prinosul sufletului lor curat, era mai mult, un simbol, florile ce nu le-au putut pune pe mormîntul propriilor lor părinți, jertfă ai aceleași case. Și-a fost o lecție aceasta !..., Proiectata Asociație a națiunilor In cercurile Casei Albe se susține că Harding nu va aduce în fața conferinței actuale proiectul asociației națiunilor. Harding socoate că aceasta ar complica actualele negocieri. Mai întâiu se va discuta chestia finanțelor mondiale și în special a datoriilor de războiu. In părerea lui Harding, noua asociație a Puterilor nu va fi o rivală a Societății Națiunilor. Academia Romînă Comunicarea d-luî profesor N. Iorga (în rezumat) Ședința de la 18 Novembre 1921 Toți conferențiarii eu arătat influența puternica a artei francese — fals numită gotică — asupra întregei Europe. D. Mae, praitorul «iconografiei», a subliniat că sculptura Evului Mediu n’a ieșit din capul sculptorilor,și el s’sa luat după miniaturi, după anumita cărți pentru uzigital religios. D. Béhier, vobind despre școala da sculptură din Auvergne, arată că sculptura se datorește tot inOuenței literara. Daci părerea ca diferitele ramuri ale artei saleagă Intradînaaia e acceptată de tot mai multe persoane. In asia ca privește Peninsula Iberică, cei mai bina repreainisti au fost Catalanii, cari simt mult interes pentru noi. D. P<a?gi Cadafakh, vorbind despre istoria artei Catalans, a insistat în special asupra admirabiei ceramice catalane (e o formă arabă în legătură cu Persia). Prin Adolfo Vinteíi— Patriarhul congresului—, care a vorbit da artă in vremea lui Dante și prin ceilalți represintanți. Italia și la arătau datoria sa față de Franța care a influențat-o în decursul veacurilor. Contribuția artei francese a fost amintită de OAndisi, Belgieni, Sasdesi, Danesi și Norvegieni. Tipul de biserică «gotică» din Tulstse - Franca în eesotel al XIII-lea sa întîlnește în Norvegia și chiar la noi în țară, biserica acum în ruine de la Cirii», (în jud.tul Făgăraș). La Cehi influență francesă durează pănă în secolul al XVI-lea. S’a urmărit influența francesă dincolo da^Rin. S’au arătat raporturile dintre Holbein și Franța. Lecția orientală a fost slab reprimată. D. Pésard a arătat rolul artei persane în epoca Achimenizilor și a Sasanizilor, e mai important clas îi ss credea. D. Ch. Diehle-a ridicat înpotriva concepției unei arte armenești originale. Dr. Lucomschi Rus, a vorbit despre bisericile din Chev și despre infuența causaasiană, neputînd însă precisa din ce Stat și din ce societate a venit influența. La efirgii a fost o ședință de discuție principală, sjunțindu se la conclusia că trebuie sa sa introdusă stadiul istoriei Artelor în învățăminte secundar. (Urmeszt.) E. î. Sachelarie Billful Sili Știri feil railiiFilis Papa și Quirinalul Papa ar cere regelui Italiei Suveranitatea asupra Vaticanului și anexelor lui. Intre Poloni și Germani Conferința polono-germană de la Geneva s’a închis, și s’au luat măsuri pentru cele următoare. Sovietele capitulează Crasin, delegatul Sovietelor, a cerut lui Lloyd George, moratoriul pe șapte ani. Grasin ar voi să meargă și la Washington. Moratoriul german Germania vrînd un moratoriu. Aliații ar voi să supuie la control întregul ei comerț. Ar fi vorba insă numai de un credit cu termin scurt. Datoria rusească Rusia datorează șase miliarde de ruble în aur Angliei, cinci Franciei, asemenea două Americei. Criza ungurească Contele Bethlen nu a putut forma Ministerial. Intre Anglia și Franța Lord Derby a vorbit la banchetul foștilor luptători, declarînd că pentru Anglia e aceiași frontieră față de Germania ca și pentru Franța. Anglia și schimbul Lloyd George ar fi format un plan pentru înlăturarea cnsei schimbului. Cehi și Ruși Sovietele se plâng că Savincov dirijează din Praga mișcarea contra-revoluționarilor ruși. Știri diferite Societatea Buraismaniol romînă va ținea ședință mine. Duminecă oarele 10 și jumătaia dimineața, în palatal Camera da comerț. Comitetul Camerei italiene pentru organizarea armatei s-a hatorit definitiv pentru serviciul militar de un an. Consiliul sanitar caparior a invitat pe d ral Puțuteanu să facă experiențî cu seful său curativ la București și a însărcinat pe d-ral Langler, inspactorul general, să iasă la Dăiești o anchetă juridico-adiainistractivă. Un American a oferit orașului Bratislava d cincibel da milioana pentru monumentul dărîmat al M mei Terese. Craiul a refusat insa oferta. Neavînd niciun contast eu nimic oara si apropie da Iti drep* farsa, d. N. larga râspinge cuvintele pa cari acest ziari le atribais au privire la întrevederea pe oara a avut o cu d I. B.ă* tianu. Stila* acestor declarații e last dîn vocabularul băncii ministeriale de astăzi.