Neamul Românesc, decembrie 1921 (Anul 16, nr. 275-301)
1921-12-04 / nr. 277
ANUL al XVI-lea nr 277. ABONAMENTUL P* an an In țară. 160 l«i P ® șcase luni . . 80 » P ® trei luni ... 40 » t?Gfura străinătate dublu. 50 RAPH EJflgMPLA&tif Foaia Partidului Naționalist-Democrat • r* murTM SÍnStbi^u o/« Apare zilnic Director: N. IORGA București, Duminică, 4 decembria 1921 tóACTIA Ä» Domnite Anania»« &. A DMÎNÎSTR A fi A l^psscasrtS Siw n-l ÎS O ceartă sovietică Strînși de foame și incapabili de a găsi vre-o îndreptare în haosul pe care ei însuși l-au creat, dictatorii de la Moscova se arată dispuși a plăti—vorba merge, și, cînd o fi și aia !— datoriile Rusiei țariste față de Aliați, numai să capete pentru moment o bucată de pîne, — aceia efectivă. Iată însă că această hotărîre provoacă protestarea comitetului Internaționalei • lila. Cum să se dea bani inimilor «burghezi» ? Dar unde sînt principiile ? Unde e idealul ? Și, mai ales unde e speranța ca membrii comitetului să ajungă și ei Lenini în țerile lor ? Acum, Moscova răspunde. Dar ce-i pasă ei de ce cred oamenii cari n’au fost în stare să dea ei o revoluție ? Și, pe alături, soviet ca soviet, dar Rușii sunt Ruși. Noi o știam de mult; cei de la Internaționala a IlI-a leagă de samă abia acuma că națiile sunt un adevăr, marele și nedistructibilul adevăr. N. IORGA 0 situație memorabilă Când s’a auzit de o represiune brutală a intelectualității din partea fiefului de Guvern pe care îl are acuma țara, el a cregat că e o exagerare din partea unor ziare, ori cel mult una dintre acele rățoieți de club eare nu au o a doua zi. Iată însă călfoaia oficială a partidului de la crimă, «îndreptarea», ține să scoată în vază prin litere compacte, vorbele memorabile ale primului ministru al țării. Iată-le : «...ram am știai să infrînăm pornirile primejdioase la clsile de jos, vom ști el le Infrînăm și în eianele așa-zise luminate...». Cine să înfruneze intelectualitatea ? Cu ce drept ? Și pentru ce? Iată trei grave întrebări pentru noi Voiu face acestor trei întrebări cuvenita analiză, pentru că în adevăr afirmarea de mai înnainte a unui conducător al unui Stat civilisat merită toată atenția. Mai»(Mmn ea să fi iea cineva dreptul de ai înfrîna intelectualitatea unei seri, ar trebui să însemne, pentru acei cari sînt capabili să-si dea sama de termenii pe care îi întrebuințează, că este mai presus de ea. # Întrebaisei,care e intelectualitatea superioară a dlui Ava escu, căci, în afară de pacea e la Buftea,nu cunosc altă dovadă pentru ea amenințările sale să poată prinde ? Dar a sa e un om politic, se va zice, și politica planează asupra vieții omenești ca o negură care are menirea să întunece totul. Nu sunt de această părere. Totuși vremurile de acum parcă o admit. Să judecim lucrurile dar și din acest punct de vedere.. Ba, personal, nu valorez mai nimic în politică. Nu am avut și nu am nicio ambiție politică decit acela, care mi era realisat, de a fi deputat în primul Parlament al României Mari, de unde am fost alungat pentru ca diverescu să reformeze țara. Nu am avut nici timpul să spun măcar două cuvinte asupra celor ce le credeam necesare de arătat in acel Parlament. D. Averescu Insăși a început stăpânirea țevii prin alegerile stinte, a continuat o prin îmbogățirea partizanilor și represiunea conducătorilor socialiști și termină prin încheierea unui "*■d politic cu țerăniștii cei noi, iiu, cărora, din nenorocire, ambiții oarbe li-au acoperit ochii pentru a admite teorii bolșevice... pentru țărani. Cetesc în «Aurora» aceste cuvinte ca răspuns la o acuzare făcută de ziarul « Universul» la basa programului tuturor partidelor înnaintate este aceiași concepție socială și revoluționară a marxismului ? Dar acesta este lucru evident?. lasă-i pe tăranii noștri puși supt jugul bolșevismului de către țărăniști. Dar și unor țărăniști bolșevici , Averescu le acordă concesii de natură politică, și cere sprijinul, începe să între în ape bolșevice,pentru ca împreună să ia măsuri pentru stîrpirea intelectualității serii, cum o declară. E pentru ordine, dar pentru ordine bolșevică, d. Averescu, am amenințările sale de carton. Crede însă că ne va speria ? Crede că noi, intelectualii, mulți puțini, cîți evitem,vom desarma față de pumnul d-sale amenințător? Cită naivitate/ Nici închisoarea, nu peretențiile, nu ne ar mișca și nu ne-ar opri și a arăta prin coris prăpastia ce se deschide țerii prin o Guvernare ridicolă. Trimită pe oricine împotriva mea , Averescu și fie încredințat iud eu, care nu sunt bolșevic, mă voiu înfățișa eu pieptul deschis.] Și acestea le spun, nu pentru a deschide ochii, nu pentru a crea o popularitate naționaliștilor, ci numai pentru a arăta situația memorabilă de guvernămint de astăzi Ce ridicole fapte! Q. D Scraba. Comunicat Am primit din partea d-lui Inoaleț, șoful partidului țerănesc basarabean, următorul comunicat cu rugămintea de ai publica : *8fătul parlamentar al partidului țerănesc basarabean, în ședința de la 30 Novembre a. o., constatînd că situația generală s'a agravat și mai mult decit in Iulie, cînd s'a retras opoziția din Parlament, rămîne hotărît de a nu participa la lucrările Parlamentului Reșiței și de a duce lupta mai departe pentru răsturnarea acestui Guvern incapabil, care a compromis cu desăvirșire autoritatea serii.* w Academia Romina Comunicarea d-lui profesor N. Iorga (în rezumat) Ședința de la 18 Novembre 1921 La deschiderea ședinței d. președinte salută In numele Academia Romíne pe episcopul de Oradea-Mare, păr. Roman Giorogariu, care, distinginduse ca un puternic stâp al românismului, printr’o activitate națională și literară, a fost ales membru de onoare al înaltei instituții culturale. Sfinția Sf, mulțămind pentru onoarea făcută, promite că va deva să-și împlinească misiunea la acele hotare unde astăzi clocotește ura, acolo unde numele de Roman a fost nume de baltaiară, unde nu el a ținut samă de cultura strămoșească, dar unde, din această papsă, cu mai multă îndîrjie s'a apărat sufletul românesc, care, fiind strine legat de Biserică, primia lumina de la călugării moldoveni. Slar acum, pentru ca această cultură românească să fie stăpînitoarea deplină a acestor hotare, generația României muncitoare trebuie să se arate vrednică de generația României luptătoare. I se dă apoi cuvântul d-nn profesor N. Iorga, care oferă Academiei Române o carte englesă despre Româinia, întocmită de d-na Wilfrid Gardon.Soare prin conferințele sale a susținut tn timpul războiului clasa romănească în Anglia. D-sa trece apoi la însuși subiectul comunicării: «De la congresul de istoria artelor din Paris». Acest congres n'a fost o continuare a acelui de la Roma, care a avut un caracter internațional, ooi la el n'au participat decit Aliații și neutrii. Neutrii au arătat cu această ooaste că au legături de concepții cu Franța. Compunerea congresului era determinat prin invitația precisă a persoanelor desemnate de comitetele naționale, create de Societatea pentru Istoria Artei In Franța. Pentru Romstula er a a ales patru represintanți, Insă n'a participat decit d. profesor N. Iorga, Felul da lucra; arau trai isc* ții. Prima s'a ocupat ea alcătaliei masestor; sentimentul general era acesta: tabloul să nu fie așezat după țară și timp, el și după mediul In care n'a produs. (Un museu admirabil a visitat d-sa la Geneva, Museul fupt conducerea d-lui Bovy). A doua secție era Împărțită In două subdivisions: a) arta occidentală și b) arta orientală. Din prima subdivisions am făcut și noi parte. Acolo d. Iorga nu spune că a înfățișat un document, care se găsește la Academie și care reprezintă desemnarile mai multor pictori religioș potrivit Hermisia. In acest caiet important, pe lingă represintări de sfinți sunt și picturi cu caracter profan. In legătură cu acest caiet, d-sa a făcut o comunicare prin care a arătat că in noi, în ceia ce privește elementul material din artă, ne întâlnesc lucruri pa cari leagă«im In Evul Mediu, și pictura noastră modernă întreagă a’* desfăcut — afară de Aman — din pictura religioasă. Grigorescu însuși, Nigulici ș Tatărescu, au făcut școală la mănfăștiri. Un învățat italian a presintat congresului cele din urmă descoperiri din Catacombele Romei. Erau lucruri de mare frumusețe. La ele se observă elemente romane și orientale. In cela ce privește arhitectura antichității, ea n'a păstrat in două regini: Dalmația și Patriarhatul Aqaleia. Patriarhatul Aqtaileia era în contact cu lumea apusană și răsăriteană. Din osie discutate In congres a reieșit că influențele s'au întins mult mai mult dealt ce credea. D. Vaeloi a vorbit despre blas Heile carolingiene din Dalmația. Definiția de artă ebbraeon trebuie desființată. Arta care e'a desvoltat pe acest teritoriu cete o artă cara nu aparține unei națiuni. D. Vasisi n'a vrut să epuia asta. Insă din stadiul artei aceasta a reieșit. Norvegienii au înfățișat forme bizara de arhitectură și frumoase săpături de pa o corabie în care ne vădesc influențile răsăriteni, aduse poate pe calea mării după cum crede d. Iorga. La Susdasl In artă se observi o Influență a culturii bizantine, venită prin V*regi. E. I. Such darie (Urmeaza.) I— Cs poate sufletul Rominaié! nmitor D. N. Iorga a primit următoarea scrisoare: Stimate de Profesor, Alăturat primiți cecul nostru nl 103 In favorul d-voastră In suma de 20.000 lei (douăzeci mii lei) pentru a-i folosi pentru Universitatea «Nicolae Iorga» din Vălenii-de-Munte, România. Noi, Românii Americani, de origine din Transilvania, de present locuitori In orașele Sharonta, Farrel și jar, aflind știrea din ziarele care nu vin din patria-mumă, am crezut de cuviință că facem și noi o mică contribuție la acest institut care este înființat din partea d-voastră pentru a da lumină viitoarei generații și Mici neamului românesc, rugându-vă ca această sumă să o folosiți numai pentru acest institut adevărat românesc. Tot odată vă rugăm a publica și în ziarul d-voastră «Neamul Românesc» pentru ca frații români din această localitate și jaf, cari au contribuit cu darul lor, unii mai mult, alții mai puțin, la aceaată sumă, să fie convinși să Intr’adtivar ea ajana banii aceștia la locul pentru «ars ren colectat. Asemenea vă regimani trimese două sau trat numera din ediția z árnia! «Nismal Romănesc» cere să publice despre primirea acestor bani. In numele fraților rominl și mieilor donatori ai acestei suima, primiți, d-le profesor, considerarea stmei noastre ce vă păstrăm, ca unul bun apostol și credincios al neamului nostru românesc loan Roșială, Director al colectei Dimion Țăran, Casieral colectei. Moratoriul In articolele precedente, prin re făceam diferite consideration! In chestia Băncii Națiunii, relevam faptul ca, dar intereamndu-se de soarta băncii, niciunul dintre conducătorii ei nu s'a ridicat contra părerii, care se prea coniface, ca banca să lichideze In detrimentul acționarilor, și, arătând că după lege Consiliul de administrație este răspunzător de tot ce te face, consideram ca > aoasais declarația că isofilian Iră să știe. Lipsa de solicitudine față de Oftenari și de soarta băncii a dovedit-o încă odată Consiliu de administrație prin delegatul său, d. Corteanu, care, ținând că nu admită moratoriul pe care fantiția In principiu l-a admis, e declarat ziarului «Universul» efl registrele sînt false, de unde de dnedacă nu poate admite moratoriul. Afirmația aceasta Insă mai are o alta lăture , ca și celelalte declarații, constituie încă o apu«are pentru Consiliul de administrație. Dacă d. Corteanu, care însemna atât de puțin In Consiliul de administrație, declară că registrele sînt false, înseamnă că tot Consiliul știa aceasta, și atunci e de mirare cum, știind chestiuni ca acestea, nu știau ce iscăli. Domnii din Consiliu au cunoscut situația băncii și n’au luat măsuri de îndreptare, așa că și au întreaga răspundere în fața legilor, Alexandra Dala. k la fileticii provincie Folticeni In orașul nostru, Bărac In școli și oameni de bine, prietenii noștri au reușit să înfiripeze un externat secundar de fete. Comitetul școlar, presidat de d. Virgil Tampeanu, profesor și deputat, avand printre membrii săi oameni de inimă și muncă positivă, ca d-nai Adolf Bayer și V. Ciurca, a cumpărat prin subscripție publică un frumos local, compus din vre-o douăsprezece camere, care, înzestrat tot de către comitet ca tot mobilierul necesar unei școli moderne, a fost inaugurat Duminecă, 27 Novembre a. o. Inaugurarea a fost prilejul unei serbători culturale cum n'a mai văzut orașul nostru. S'a regretat lipsa d-lui secretar-general al Ministeriala, care anunțase că va onora serbarea. După serviciul divin, președintele comitetului, d. Virgil Tempeanu, relevi, In aplausele asistanței, însemnătatea culturală a educației femeii, trece In revistă istoricul educației ei in diferite epoce și la diverse popoare și încheie mulțumind șelarea lau ajutat la opera ca s’a încoronat acum. Prefestul județului, d. N. Nemțeanu, laudă activitatea comitatului și arată importanța inițiativei private. Președintele Comisiunii interimare, d locotenent-coonel dries, iși arată mândria că In orașul Folticeni vede deschizindu-se o nouă școală secundari. Corul și arhestra Gimnastului, condusa de d. profesor Chirescu, au contribuit In mare măsură la mulțămirea generală. A urmat o recepție oficială. E o faptă bună, care pune In lumina cea adevărată felul cum ințelegem noi că ne punem In slujba binelui social- Cronicar Ghmliștii reocupi Mana Trupele naționaliștilor turci au intrat la Adana, unde au fost primite cu mare entusiasm. După ce au luat in primire toate autoritățile administrative, trupele au părăsit orașul. Trupele chemaliste au dat onorurile cuvenite trupelor francese. IN CILICIA Toți cetățenii din Cilicia își arată temerea unor represalii turcești pentru alipirea lor la administrația francesă. Buletinul Zilei Știri igl rafiografi Intre Irlanda și Anglia Ulsterul protestant continuă a se împotrivi înțelegerii dintre Lloyd George și sinnfeineri. împrumut german Englesii au refusat împrumutul pe care Germania îl cerea pe piața Londrei. Dezarmarea Italiei După discursul d-lui Briand,delegatul italian la conferința de la Washington Schanzer, a arătat că țara sa e gata să-și desarmeze armata teritorială, însă numai cu condiția ca și națiunile izvorîte din războiu să facă acest lucru. Executarea acordului franco-turc Delegația francezä și cea chemalistă s’a întrunit în ziua de 26 Novembre la Bazanet. Ele s'au înțeles asupre modalităților de executare a acordului franco-turc. Știri diferite Printr’un jurnal al Consiliului de miniștri s’a hotărît ca taxele de export pentru vin să fie redute de la 50 de bani ăk litru, la 10 bani. De asemenea butonele și doagele au fost scutite de taxele vamale. Comisiunea pentru politica externă a Camerei cehoslovace a ratificat tratatele de comerț cu România și Italia. Ieri la oarele 5 a avut los un ceai la legația Italiană. A asistat și Regele. Dumineei, 4 Decembre, oarele 8 s. a. va avea los adunarea generali a membrilor Ligii Culturale, secția Brourești, In localul din Strada Banul Mărăcine ni 1. Adunarea se va ținea cu orice număr de membri. La ordinea zilei. 1. Daresî. de samă a vechiului comitet. 2. Alegerea noului comitet. Urna se va deschide la orele 4 după amiază. Corral áss stenografie pentru studenți actini H. Stahl, subdirectorul stenografilor Camerei, reîncepe Marți, 1 Decembre, oarele 7 - 8 aspra, In sala a-l IV a Universității. Cursul cate gratuit. Va continua In fiecare Vineri și Marți in aceleași oare. «Cereai de cultură cbștină», secția «Sfintul Nicolae Bazești» va ținea Diminecă, 4 Decembre, oarele 2 și jumătate după amiază In biserica Sfintul Nicolae (Strada Buzești,) o serbare scultural religioasă. Preotul D. Gaorganou, președintele cercului, va ține o cuvintare religioasă și va lămuri scopul și activitatea «Cercului de cultură creștină». Vor mai fi cetiri literare-religioase, diferite coruri religioase. Intrarea liberă. Administrația ziarului nostru anunță că încasatorului N. Stanciu i s’a ridicat dreptul de a mai încasa în contul ziarului«