Neamul Românesc, iunie 1922 (Anul 17, nr. 118-142)
1922-06-01 / nr. 118
care să-l susțină tocmai împotriva poporului în spinarea și spre nenorocirea căruia trăiesc. Și această forță o caută — averescanii ieri, liberalii azi, ca să nu mai vorbim și de cei vechi — în denaturarea menirei foarte limitate a armatei, încearcă să o facă pe aceasta dictatoare, supt o formă sau alta, încearcă să o amestece, autoritară și fără drept ca și fără rost, în toate atribuțiunile puterii civile. . . In schimb, îi cer un lucru : să-i tolereze și să-i susțină în opera lor de stoarcere, de sugere și distrugere. Putinii pasă că înjosesc și nimicesc autoritățile fundamentale ale Statului subordonîndu-le militarilor, puținii pasă că demoralisează armata, pe care pretind căi o apără împotriva defăimătorilor, atribuindu-i roluri pe care ea nu trebuie să le aibă ; puținii pasă că, prin toate acestea, pun în mare primejdie însăși existența Statului. Ei știu numai ce vrea buzunarul, stomacul și ambițiile lor. Despre faptul că toată lumea care privește și judecă lucrurile mai mult sau mai puțin superficial —adică majoritatea— își îndreaptă antipatia și revolta împotriva armatei, iarăși nu le pasă. Ca prostul sau ca șarlatanul, o țin una cu „insultătorii armatei“, „atitudine criminală“, „bolșevici“ și alte expresii la fel de inteligente din repertoriul ziarului „celui mai bine scris“ care e tocmai — „Viitorul“. Z. ______G.. D. SCRABA O amintire ocasională li o văd ca astăzi pe cei doi mari iubitori ai limbii românești, pe Hașdeu și Odobescu, rostindu-și, unul după colalt, frumoasele lor cuvîntări de războire prin 1892, de la tribuna Ateneului. Lupta se întețise între dînșii pe tema școlii formale de institutori — dispărută astăzi — pentru care Odobescu prinsese o adevărată slăbiciune în marele-i interes al cultivării limbii romănești prin școală , pe cînd Hașdeu găsia un pretext de luptă, făcînd deosebirea între pedagogii de școală și aceia ai unui popor, între pedagogii pesimiști și cei optimiști. Nu voiu spune care avea dreptatea cu el. Voiu povesti numai o pățanie a mea, pe cînd eram elev al acelei școale atît de des visîtată de Odobescu. Intr’o lucrare de clasă am întrebuințat cuvîntul conduită, acolo unde trebuia să întrebuințez pe acela de purtare. Odobescu mi-a tras-o săpuneală pe care n’o uit ori de cîte ori pun mai serios mîna pe condeiu. Și nici nu e de uitat pentru mine, deșî atunci n’am căpătat nici o explicare. Desigur, cuvîntul conduită s-a împămîntenit în limbă, dar șî-a schimbat și înțelesul, mai bine zis și l-a mărgenit. Acesta este și marele cîștig al neologismelor. Conduita e mai mult școlărească, pentru că presupune reguli de urmat, date de alții mai întăiu, pe cînd purtarea are un înțeles mai larg în accepțiunea sa, atîrnă mai mult de individualitatea fiecăruia. Purtarea e mai liberă decît conduita, și de aceia chiar mai morală. Nu Am spus că cei doi antagoniști au rostit fiecare cîte o cuvîntare. A vorbit și unul și altul așa cum știau ei să-și întrebuințeze limba cu farmecul ei, în graiu răspicat, mai sonor la Odobescu, mai furtunos la Hașdeu. Tocmai aici voiam să ajung : la deosebirea de înțeles a cuvintelor : limbă, cuvîntare, vorbire și grain. Limba e felul de a-și exprima cineva în deosebi gîndirea după deosebitele neamuri de oameni. Toată paserea pe limba ei piere. Limba își are și ea înrudirile ei. Romanul înțelege limba italiană, uneori fără chiar să o fi învățat; oricum, nu rămîne de tot chinez cînd o aude rostîndu-se. Limba este caracteristică popoarelor. Ea poate fi iubită, apreciată. Sentimentul intervine dar cînd vorbim despre vre o limbă din lume, fie chiar cînd ea este păsărească, adică neînțeleasă. Nu e același lucru cu vorbirea, prin care se înțelege felul de a ne manifesta prin limbă noastră, orî prin o alta străină. Putem vorbi și bine și prost, după felul nostru de a fi, de a ști și mai ales de a simți și de a gîndi: „Vorba dulce muii aduce“. Dar nu orișicine vorbește poate să țină și o cuvîntare, ori să rostească un cuvînt de ocasie — cu rost, bine înțeles. Cuvîntarea cere ceva mai mult ca vorbirea : cere talent ori cel puțin artă. Dar dacă toți oamenii sunt fiind cuvântătoare, unii dintre ei se opresc la simplul graiu, care nu este decît partea materială a vorbirii. Graiul variază chiar la același popor, după mediul și împrejurările fizice în care el trăiește, deși vorbește aceeași limbă, iar nu numai o grăiește. Că unii amestecă înțelesul cuvintelor de care ne ocupăm aici în treacăt, lucrul se explică prin faptul că lor le place să ascundă înțelesul vorbirii, uneori prin epitete ornante, ori cel puțin să determine acel înțeles pentru nevoile ori tendințele lor. Se poate dar prea bine să auzim : limbă răspicată, cuvîntare națională, vorbirea romanească, graiul ilustru, dar atunci îndoiala începe să ne cuprindă și ne vedem nevoiți să ne întrebăm dacă nu cumva e la mijloc vreo contrafacere, mai ales pentru vremea de acum. Oricum ar fi, găsesc un furilej să fac reclamă ... Cărții "Bune“, pentru ca să fie mai des luată în mîni. De aceia se șî silește ,,Liga Culturală“ s’o răspîndească. Pentru dieta de Rusalii în folosul tuberculoșilor Sunăm din nou alarma. Cotropîtoarea tuberculosă își continuă pustiirile. Vieți tinere sunt sacrificate și nădejdi din cele mai frumase sînt întrerupte înainte de vreme. "Din coliba umilă a săracului pănă în palatul somptuos al bogatului e același tînguit de jale. Durerea îi apropie dar ea trebuie să-i facă pe solidari. Tuberculosa e de cele mai multe ori boala celor săraci, a celor oropsiți de soarta pe care nevoile luptei aprige pentru traiu îi fac să muncească din răsputeri pănă ce cad istoviți pe patul lor de suferințe. — Pentru cei mai mulți din ei ar putea fi scăparea dacă s’ar căuta la timp. — Prin organisații de asistență — dispensării, sanatorii, spitale, colonii rurale — prin scoaterea la tîmp a copiilor celor bolnavi din mediul în care trăiesc și în care au atîtea riscuri să se contamineze am putea stăvili, într’un elan de solidaritate omenească și ca o îndatorire esențială de sprijin reciproc cea mai omorîtoare din boalele actuale. Ne lipsesc însă mijloacele. Pănă ce o organizare sanitară mai complect înțeleasă în care Statul să știe să-și dea larga lui contribuție, va fi realisată, inițiativa particulară nu poate să stea de oparte. — Boala ne amenință pe tot, deopotrivă. — Bogatul care dă din prisosul lui pentru o operă de înnalt interes social și umanitar face un gest altruist pentru care trebuie să-i fim adînc recunoscători dar se apără și pe el. — Trăim cu toții laolaltă. — In atelierele nesănătoase, în casele suprapopulate boala se încuibează, crește, se întinde. — Să introducem acolo aier, lumină, sănătate și salvînd victimele pe care boala și miseria le face zilnic și al căror număr crește pănă la hecat,unde uriașe ne vom salva și pe noi oamenii sănătoși de azi, pe care boala îi pîndește și poate să-î doboare mîne. Orice sumă oricît de mică e bine venită. — Obolul modest al săracului se va adăuga la contribuția mai importantă a bogatului și fiecare dînd atît cît poate, va avea mulțămirea sufletească că nu s’a dat în lături ca să ajute pe semenii lui mistuiți de boală și de suferințe. Glasul Reginei se ridică din nou pentru tuberculoși. — El spune duios că sunt nenorociri care nu suferă amînare pentru alinarea lor. Să dăm deci cu toții și din tot sufletul și din toată Inima și zilele de Rusalii să fie și anul acesta ziua mare a tuberculoșilor. — Sărbătoarea primăverii va fi astfel serbătoarea speranței întunecate a celor bolnavi. — Le vom putea reda sănătatea și viața și ne vom îndeplini cea mai sfîntă dintre datorii. Dr. S. IRIMESCU T eamul rominesc Știri Cursurile Universității Populare din Văleni de Munte se vor deschide anul acesta la 1 August. Peste câteva zile vom publica prospectul cu prelegerile ce se vor ține și cu condițiunile de viață de la Văleni. —o— încă o moșîe este ocupată cu forța de către sătenii comunei ăieni din jud. Iași. —6— Comedia franceză a dat la Londra represintanții în folosul instituțiilor locale franceze și al fondului britanic pentru reconstrucția catedralei din Reims. De la 1 Octombre pănă la 1 Maiu 1922, 3 mii de minieri și 5 mii cultivatori au părăsit Polonia plecînd în Franța. Societatea română de filosofie ține ședință publică mîne joi, vara 6 seara, la fundația Carol. In Belgia s a subscris pentru împrumutul intern, numai în orașul Bruxelles, un miliard de franci în două ore. —6— Guvernul italian a hotărît sa scutească de orice taxă școlară pe studenții romîni de la Universitățile, școlile de comerț și de celelalte instituții superioare italiene. —O— Holera a reapărut în Rusia. La Petrograd s’au îmbolnăvit 27 persoane de această epidemie. —o— —o— —o— Mîne Joi, la oarele 10 dimineața, în presența Regelui și a familiei regale se va face inaugurarea tradiționalului tîrg al moșilor din Capitală. In ziua de Rusalii se va face o cietă în folosul tuberculoșilor. In acest scop d. dr. Irimescu a lansat un apel către toate Inimile caritabile să contribuie cu ce pot pentru ajutorarea oamenilor mistuiți de boală și suferință pe care-i publicăm în cuprinsul ziarului. Academia romînă a decernat premiul ,,Năsturel“ de 5000 lei, d-lui Silviu Dragomir, pentru volumul I din „Istoria desrobirii religioase a Romînilor din Ardeal“., Ministrul de agricultură cehoslovac a autorizat, de acord cu ministrul Instrucției Publice și aprobarea minstrului Afacerilor străine, crearea unei Academii ukrainene de agricultură, cu o organisație analoagă vechii Academii din Tabor. Această Academie este o instituție privată, organisată în școală superioară. Școala va fi creată și întreținută de comitetul general ukrainean la Praga. Vor avea loc la Praga negocieri economice romîno-cehoslovace, cu ocazia tîrgului din toamnă. Se va trata chestii comerciale, industriale și agricole. Ministeriul afacerilor străine cehoslovac a delegat în comitetul pregătitor al acestei conferințe pe d. Ondrej Pukla și Lev Pavlec, consuli cehoslovaci. Academia Romînă, întrunită în sesiune generală, va ține ședința publică azi 31 Maîu, la oara 3 d. a. D. I. Lupaș vă face o comunicare despre: „Desbînarea bisericească a Romînilor ardeleni în lumina documentelor istorice din 1-a jumătate a secolului XVIII“. —O— —o— —o— Grefa Tribunalului Ilfov Secția III c. c. EXTRACT D. Gheorghe Nițai Tomișcă de profesiune plugar domiciliat în com. Balotești-Ufov a cerut acestui Tribunal prin petiția înreg. la No. 726 din 14 ianuarie anul 1921 să fie divorțat de soția sa pentru motive din cauză determinată. Din căsătorie a resultat un copil. Termen pentru pronunțare la 30 Maiu 1922. Soțul se servește cu act de paupertate. Acest extract se va publica de noi. Grefier, prin ziarul „Neamul Românesc“ conf. art. 285 c. civ. modificat. Grefier, I. Constantinescu No. 26.653. 1922 Maiu 19. Dos. No. 129 din 1921 SFiJM-REPACTDlj KL 3MB ACOASĂ * Ateneul Popular „SHi •shLn?A“ |-nr-----SOCIETATE ANONIMA PE ACȚIUNI ——Capital 3.000.000 Lei PROSPECT 1 a. . . 1 . „ . . in Sun» ptuta ori anim 15 no o Alim ! Cultura este iușiuanul cel mai puternic al neștiinței și deci și al răspândirei ideilor bolnăvicioase și anarhice. Pornind de la această idee Un număr de intelectuali s-au gândit la crearea din inițiativă particulară de lăcașuri de cultură în centrele muncitorești și cărora le-au dat numele de „Atenee Populare*’. • Un Ateneu Popular se compune în esență din o sală de spectacole, în care cu prețuri reduse se va putea da reprezentațiuni teatrale, de cnematograf, baluri, ținea conferințe, etc. și din câteva săli mai mici destinate pentru biblioteci, exerciții corale, expoziții de țesătorii și cusături naționale, cursuri serale, sporturi, etc. Prima parte, adică sala de spectacole, va reprezenta partea comercială a Instituțiunei și din exploatarea ei, precum și din donațiunii ar forma fondul necesar pentru desvoltarea celei de a doua părți, care este pur culturală. Primului Ateneu Popular i s’a dat numele de „Ateneul Popular Grivița” după numele cartierului unde voim să-l instalăm. Pentru construirea și punerea lui în funcțiune s’a format o Societate anonimă pe acțiuni cu un capital de trei milioane lei împărțit în K0UO de acțiuni a câte 500 lei fiecare acțiune. Având în vedere că aceasta Societate țintește in prima linie la răspândirea culturei, fară a urmări câștiguri mari, sa prevăzut prin art. 50 din Statutele votate de Adunarea Generala in ziua de 28 Marie 1522 că beneficiul de 50 la sută rezervat acționarilor se va amini lor integral, numai dacă el nu trece de 6 la sută asupra Capitalului. In cazul când acest beneficiiu trece de 0 la sută se va atribui acționarilor un pr m beneficiu de 6 la sută, iar postul se va divide așa că numai o treime din el să se mai dea acționarilor, iar două treimi să se treacă la fondul inatacabil, venitul căruia este rezervat exclusiv încurajării virtuților cetățenești. Cu toate, acestea acționarii vor avea un plasament mai mare decât acei ce-i oferă titurile Statului și mai presus de toate,vor avea satisfacțunea morală de a fi contribuit la o operă culturală de mare însemnătate și ale cărei efecte în mod indirect se vor restrânge în bine asupra fiecăruia «m » Comitetul de inițiativă are ca prezident de onoare pe D- profesor NICOLAE IORGA și se compune din urmăoarele persoane: Inginer C. Cihodariu, fost ministru; Inginer N. Miclescu, directorul Creditului Extern ; Stelian Popescu, fost ministru; Inginer A. Ioachimescu, profesor la școala Politehncă; Dr. Anton Ionescu, deputat; D-na Isabela Sadoveanu, profesoară secundară; Gheorghe Tașcă, profesor universitar; Inginer Titus Enacovici, mare industriaș ; G. D. Scraba, publicist; D. Moca Orniță, mare industriaș; Inginer N. Georgescu, directorul Soc. de Locuințe Eftine ; N. G. Malinescu, avocat; Emil I. V. Socec, mare industriaș; C. Din aceștia s’a ales un comitet pus din 11 persoane și anume : Inginer C. Gihodariu, preșeședinte; Inginer N. Miclescu, vice-președinte. Membrii: Stelian Popescu, Dr. Anton Ionescu, Inginer T. Enacovici, D-na Isabela Sadoveanu, Inginer N. Georgescu, Avocat N. G. Marinez en, Avocat Marin Postelnicu, Bartolomeu Popescu, Inginer Florea Maior. • Trei censori: Eugen Dimitriu G. D. Scraba și D. Mociornică. Administrativ de execuțiune com-Trei censori supleanți: Emil I. V. Socec, G. Antonescu-Bringiu și Ionescu David-Subscrierile se fac la Soc. „Creditul Extern", bulev. Elisabeta Nr. 6, la Ziarul „Universul”, str. Bnezoianu 11, la Soc. de „Locuințe Eftine”, str. Paris 27, la d. C. Cürodarm, bulev. Principele Mircea 7, la d. G. D. Scraba, str. Domnița Anastasia nr. 11. Dumitrescu, profesor secundar; B-na Demetru Părvănescu, învățătoare cartierul Grivița; Marin Postelnicu, avocat; Ion Sîn- Georgiu, conf. uniiersitar; Col. Ion Manolescu, președ. Centralei Caselor Naționale; Remus Caracaș, director de Școală comercială; Inginer Florea Maior; Eugen Dimitriu, mare industriaș; Gh. Antonescu Bring, avocat; Bartolomeu Popescu, învățător Cartierul Grivița; David Ionescu, muncitor-mecanic Cartierul Grivița; Grigore Teodosiu, institutor publicist M Federala Cooperativelor Sălașii București, Calea Moșilor, N-l 41 Vestește Cooperativele, Băncile Populare și abuțile din țară că a început să distribue din depositele sale dens — BUCUREȘTI, Uliii Și CHRSTRRÎR -Ștofe de Sfin* (englezești și Iute»#*«), Pânzeturi și albituri (americă C., americă CCC, pânză olandeză, șirop nealbă). - Articole de bucătărie (vase și oale de tablă pe fier smălțuite, Ciite lineuri și bricegei.-Pielărie și Talpă.-Fierărie lucrată, cuțite, ferestre, burghii, ciocane, fierastrac; pânze de gatere Zilnic 8* desface unt proaspăt centrifugal dela lăptăriile Cooperativelor, cu prețuri potrit. Este așteptat multe,pălării, sefiruri pentru cămeși CERERILE SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI" Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate la revista TOVARASÎA pentru membrele noastre și se trimete îndată «și cerere FEDERALA COOPERATIVELOR SATESTI -AI» spre vămare și semințe de zarzavaturi care se pot cere numai de la „Secția de Horticultură“ Cetit și râspîndiți Neamul itomănesc singura foaie de politică culturală ENGLEZESC S’a reluat vânzarea odată cu îndreptarea valutei, MĂRCILE" :: HYMOSA, BAYRON STEJJKUL:, precum și: Șatenuri negre, Materie de pantaloni, Zestre, Pluscord, chufoane, Stefulițe, Pepita Batiste © te»ia ; 4886 S. ALBA LA BUCUREȘTI 2, Luievardul Maria 2, colț cu:Calea Văcărești MII filili §sor Ștefan Bârbălescu-Măru.îne bleton &ttp; - STRADA CAROL 65. BUGUREȘII Magazin de Salvagerie, Scurteicărie de pluș și postav subțire și gros, Cojocarie* Căciulărie, Hăinărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel albe și văpsite pentru Cojoace. Execuți tot felul costume naționala după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din Țară și străinătate ENGRG^-----IN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune a m. MP. BJfflHUMB Ei ASSIUM) .minimuv «TR. WBRXQfAlKJ, IUCUipgH in Editura Fundațiunei I. II. SOCEC București, Splaiul Kogalniceanu, Au apărut: Lei Cum să trăim. Maxime- Culegere curs filosofii clasici 5.TM Prof. Dr. Dubois, Influența sufletului asupra trupului, Rațiunea și sentimentul, Despre Sugestie. . 5.Prof. Dr. Dubois. Educația prin sine însuși io, Cucerirea fericirei. Conștiința. Pătrunderea morală. Răbdarea. Bunătatea, idealismul. Mircea Florian. Arta de a suferi. Trepetnic sufletesc. 14.— Despre iubire. Rostul vieții. Cebes 500 a. Chr. imaginea vieții omenești. 3.~ Cornelia D. Ionescu, Pentru Mici și Mari. Distractiv. 5, — La Fontaine. Fabule. Voi. 1 și Vol. V . 12,— S. O. Marden. Puterea cugetarei, • 3,— Isbânda și fericirea sunt în puterea noastră. Teama paraliseazâ. Puterea interioară. Otrăvirea mintală produsă de gîndurile false. Charles Wagner. Viața cumpătată. 1q._ Gîndirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. G. D..Scraba. Vasile Conta. Studiu filosofic. 10.N. Iorga. Mîhail Cogălniceanu. 12 — Marea Amoniu. Cugetări asupra vieții. 4,— Alexandru Pelimon. 102L Roman istoric. 3,— G. D. Scraba, Ion Heliade Rădulescu. 20,— Emil I. V. Socec. De la naștere la moarte. 20,— Filosofia ne învață ca să trăim, liberează individul. Spiritul și simțul filosofic.