Neamul Românesc, septembrie 1922 (Anul 17, nr. 195-220)

1922-09-15 / nr. 207

2 zi ai populației, ar pensiona o moar­te de inani­ție în momentul cînd nici această minimă rație regle­mentară nu ar mai fi împărțită. Și atunci, între două rele, acela de a i se da zilnic puține alimente și acela de a rămîne și fără aceste mijloace de trai reduse ! Cîtva timp, chiar dacă ar reuși o contra-revo­luție, poporul rus preferă pe cel d’intăiu. Cum­ ar putea aștepta cîteva zile numai mîncînd până ce o nouă a­­utoritate se va așeza și va putea proceda la aprovisionarea poporu­lui, cunoscută fiind și starea de de­­sorgansare a mijloacelor de trans­port ? Evident că orice încercare de răsturnare a regimului este com­promisă. Un al treilea motiv ce permite durabilitatea puterii sovietelor este și mult discutată chestie a dato­riilor rusești. După cum Franța revoluționară avea oroare de «tirania» regilor, la fel, Rusia după revoluția socială are oroare de capitalism. Aceste datorii puse în fruntea declarațiilor lui Golceag și a lui Deni­hin, ca și în tratativele cu bolșevicii au in­dispus masele poporului rus și au alimentat sentimentele de ură și de nemulțumire împotriva Statelor apusene, represintantele capitalis­mului. In ultimul timp Europa apusea­nă, însuflețită de sentimente umani­tare, împotriva cărora nu ar putea protesta nici cei mai aprigi adver­sari ai bolșevismului, a întreprins opera de ajutorare a înfometaților ruși. Distribuirea ajutoarelor însă în loc de a fi făcută satelor înde­părtate de pe Volga a trebuit mai ales să aibă în vedere orașele mari, Petrograd, Moscova, unde popu­lația, avînd ceva reserve alimen­tare, ar putea încerca cu­ mai mult succes schimbarea regimului deve­­nit odios chiar muncitorimii. Căci un lucru este evident, si­tuația tulbure din Rusia nu va permite multă vreme o refacere e­­conomică a Rusiei. Gh. Sofronie Revista Presei Ziarul „Adevărul“ publică aceste spirituale observații supt titlul «In ce scop ?», relativ la o chestie de interes general românesc, de­oarece atacurile îndreptate contra d-lui Iorga de către un agent li­beral—trimes în străinătate pentru a face propagandă românească—, privesc nu numai persoana d-lui Iorga, dar Însăși prestigiul nostru cultural și științific față de străini: «Există un scriitor român pe care -1 chiamă Pompiliu Păltînea. Trăiește la Paris și deci știe franțuzește, căci, vorba lui Mitică,­­la Paris până și sacagii știu franțuzește. Dar d. Părrînea e mai tare decît imensa majoritate a franțuzilor, căci de unde aceștia știu numai să­ vor­­­biască, d-sa știe și să scrie, și nu oricum, ci bine de tot pentru tipar. D sa e colaborator la importanta revistă «Mercure de France». Ce v'am spus pănă acum o să vă bucure, de­sigur. La urma ur­mii, succesul d-lui Păltînea se res­­frînge și asupra noastră. Ori­care dintre noi, cînd va face cunoștință cu vre-un Franțuz, pe lingă nume și titlu, își va mai declina și calitatea asta : compatriotul d-lui Pompiliu Păltînea! Un singur lucru nu înțeleg de ce d. Pompiliu ăsta, dacă are la disposiție coloanele unei mari pu­blicații franceze, le folosește în chip atît de puțin... să zicem­­ folositor ? Sînt o sumă de lucruri despre care s’ar­­ putea vorbi străinătății. De pildă, să-i spunem că Basarabia e a noastră și nu a răposatului Ni­­colae II sau să-i amintim că, de bine de rău, am jertfit și noi ceva în războiul mondial — d­­a, poate, unii au uitat sau să ne lăudăm— și adică de ce nu?—că tot avem și NEAMUL ROMANESC noi puțintică artă populară și cultă,­­ba chiar și un pic de știință. Dar cîte nu s’ar putea spune! Ei bine, d. Pă­tînea a găsit an­ subiect de vorbă: s’a apucat să înjure pe d. Iorga ! In ce scop ? Probabil ca să ne strice nouă rostul Pasă-mi-te de te mai recomand fran­ț­uzului că ești compatriotul d­lui Păltînea ! O să-ți răspundă ironic : — Da, dar ești și compatriotul d­lui Iorga ! Să te bagi în pămînt și mai multe nu ! Este adevărat că Franțuzii s’au păcălit cînd a fost d. Iorga pe la dînșii, l-au pus să le fie cursuri și conferințe—pentru că și d. Iorga știe franțuzește — cursuri și conferințe pe care le-au aplaudat, fiindcă, în naivitatea lor, le-au crezut bine , dar dacă buclucul s’a întîmplat, s’a întîmplat. La ce mai trebuie stîr­­nită claravera ?— O singură explicație găsesc: d. Păirînea e corespondentul «Viito­rului», deci liberal și deci e de părere că în fața străinătății tre­buie să ne facem de rîs «prin noi înșine». Flaviu Ș­T­I­R­I Bia țari Guvernul ține să anunțe va îmbunătăți soarta funcționarilor cu începere de la 1 Octombre. Mult­im dori ca această făgăduință să devină o rea­litate pentru a soluționa o­­dată o­ chestie așa de im­portantă și de gravă și pen­tru a se cruța organele par­tidului de a mai vedea in rândurile presei instigatori ai funcționarilor. Se sflă în mod precis de la organisatorii ospățului ce se va da primarilor, cu o­­cazia încoronării, că suma ce se va cheltui pentru misă și amenajarea aleelor din Parcul Carol nu va trece de două milioane lei. Regia monopolurilor Statului a încasat din vînzarea produselor sale pe luna August a. c. suma de 165.327.893 lei. încasările generale din toată țara a fost de la 1 Aprilie pănă la 31 August a. c. de 739 320.774 lei. Monitorul oficial din 13 Septem­­bre c., publică decretul regal la mo­dificările făcute articolului 323 din legea clerului mirean cu privire la onorariile cuvenite clericilor, care se fixează astfel : 1. Pentru slujba Sfintului botez 10 lei de preot, 1 cîntăreț și 1 pa­raclisier. 2. Pentru slujba cununiei 20 lei preot, 10 dabcâl, paraclisier 10. Domnii membri ai Com­i­tetului Organisației de Ilfov a partidului naționalist­­democrat, sunt rugați să iea parte la ședința de Stm bată 16 c. oara 6 seara în localul redacției ziarului « Neamul Românesc», sar Domnița Anastasia n­r. 11 La Brăila s’a înființat de curând o societate culturală m­acedo­romînă,compusă din mai mulți Romîni macedo­neni din comuna Baleamins și pusă­ supt conducerea Românului macedonean Mi­­huță, comandor al portului Brăila. Ei au strâns prin contribui­e suma de 23.700 lei, care a fost trimesat în co­muna Baleamins, locul lor natal, în scop de a se res­taura localul școlii româ­nești de acolo, dieta­­ în timpul războiului. Cun­escutul și apreciatul scriitor d. N. Balaria pu­blică un interesară roman (fin viața cadinelor, intitulat « Sărmana Leila». Cu pană de măiestrut ). Balaria înfățișează icoane din­tr'o societate a cărui viață face subiectul atîtor clipe de romantice visări. Volumul de aproape 300 de pagini costă 22 lei și se găsește la toate librăriile. Sesiunea extraordinară a Parlamentului va începe în­tre 10 și 20 Octombre, și va dura zece zile. Casinoul de la Sinaia a fost pe neașteptate închis Cum de s’au îndurat !... Partidul naționalist-democrat are următoarele ziare: Brazda Nouă—Bîrlad, Crai Nou— Focșani, Credința—Galați, Vremea Nouă—Craiova, Biruința-Turnu-Se­verin, Credința—Tg.­Tu Solia—Do­­rohoiu, Crai Nou—Botoșani, Răva­șul Nostru—Fălticeni, Glasul Drep­tății—Tecuciu, Plugarul — T.­Mă­­gurele Sămănătorul—Buzău, Sece­ra—Ploești Cuvîntul Românesc— R. Vîlcea, Cuvîntul Nostru—Bacău Neamul Românesc, Neamul Româ­nesc pentru Popor—București, Ga­zeta Satelor—R.­Sărat, Democatul —Tulcea, Straja—­Iași. Ministeriul Instrucțiilor a cerut de la toți diriginții de școli ca să f fie săptămînal la curent cu mersul construcțiilor școlare. Cu începere de azi va circula un tren de cereale pe linia Buzău- Brăila și un alt tren pe linia Ghi­­u­la-triaj-Constanța. Liga Culturală a pus în vînzare n­i­i din „Cartea Bună“, începînd cu volul l-iu din poesiile lui Mihail Eminescu, pe preț de 5 lei. Acest volum a apărut supt în­grijirea însăși a d-lui Iorga. Tot Liga a mai pus în vînzare întâia ediție îngrijită din ultima lu­crare teatrală a d-lui Iorga : «Zi­direa Mănăstirii Curtea de Argeș», tipărită în număr restrîns de exem­plare. Prețul 4 lei — fără rabat pentru vînzători. Doritorii de a-și procura aceste lucrări se vor adresa la sediul Ligii, strada Bănii Mărăcine­­i, sau tri­­mițînd un mandat poștal pe adresa casierului Ligii, d. Gh D. Scraba, Domnița Anastasia N­. pentru a primi lucrările acestea franco de port. Din ziua de 16 Au­gust și pănă la 1 Septembre au sosit în portul Galați 29 vase străine cu mărfuri Cele mai multe din vase sînt en­­glese La școala normală de fete din Bîrlad sînt vacante pentru clasa I a 30 burse și 20 salve. a) Curente satinice Astfel, în spiritul elementelor inculte și de strîn­­sură, cu care s’au întocmit unele din grupările po­litice nouă, știm că domnește un mare haos. Cele mai generoase principii umanitare, sortite cîndva să câlâuziască mai bine progresul și civilisatia omenirii sînt odios diformate de către cetele de ca­valeri ai lenti, demagogi de cafenele și de întruniri publice, prospectori de false curente, uniți orgolioși și stârnitori ai poftelor revoluționare, etc etc, cari împing lumea spre turburari și sînge, pentru ca în tragedia nebună ce vor deslănțui sa folosească pentru ei puterea conducerii popoarelor în necu­noscut. In mintea multora dintre profelițle acestora, no­țiunile de libertate, egalitate și fraternitate... în­seamnă de ex . că măturătorul proxenetul, vidangis­­tul, hingherul etc. cutare, — cari pot fi oameni cum se cade de atfel, — ar fi tot,una cu savantul pro­fesor, doctorul, inginerul, economistul, juriscon­sultul etc. etc. acuzre și cutare , cu alte cuvinte că munca unuia și a altuia, tot acelaș preț are pentru societate, pentru Stat, pentru patrie și neam. Se vorbește maselor inconștiente de iurușul ce trebuie să-l dea pentru cucerirea puterii, ca și cum ar exista în adevăr o putere magică a cărei pose­sie ar putea asigura tuturor abundența și dispensa muncii. Este strict necesar desigur ca asemenea erezii să se desmintă, să se distrugă , căci ignoranța poate {mpinge masele spre fapte necugetate. Prim-redactor: G. V. RAGOASA Dar contra ignoranței se luptă numai cu lumina învățăturii. Prin școale cît mai multe, să dăm ma­selor puterea reflexiunii. Numai astfel le vom salva de mirajul ereziilor, și le vom putea sustrage de sub domnia speculatorilor de utopii. «Trebuie să dovedim maselor că în lumea so­cială ca și în cea fizică, nu există miracol, că o­­mul nu îndoaie lucrurile după trebuințele sale de­cît supunîndu-se legilor lor; și că, după cum a zis Bacon, < pentru a inginge natura, trebuie să începi prin a­ i te supune»’). Dar, ori­cît ar fi să mai zăbovească complecta și salutara cumințire a mase­lor, prin acțiunea înțe­leaptă a celor în drept s’o desfășoare, și cari trebuie ajutați la refacerea morală a întregului organism de stat, de concursul și colaborarea fruntașilor pur­tători de lumină și iubitorilor de ordine, de adevăr și de dreptate , ceea ce ne interesează pe noi, cu pri­vire la subiectul în causa, este că toate aceste curente prin manifestările lor și prin urmările ce eventual ar putea să aibă, nu duc la un ant sfîrșit din punct de vedere militar, decît a dovedi democrației însăși, că armata este necesară chiar pentru propria ei apărare care trebuie să fie una și aceiași cu paza internă a ordinei și cu apărarea patriei. General Alexe Anastasiu l) Francis Deraisi. La pclitique de la production „Paiot et C-mie“ Paris 1027. Din despăgubirile ce ni se cu­vin de la Germania ni s'a atri­buit o sumă de 250 milioane pen­tru C. F. R. Această sumă va fi plătită în materiale de căi ferate și în special material de linii. In vederea acestor despăgubiri căile noastre ferate au fost însărcinate a face un tablou de ce material au imediată nevoie, ca apoi să se comande în Germania. Se aduce la cunoștința celor in­teresați că examenul pentru ad­miterea în Școala Tehnică a Avia­ției are loc­ la București în ziua de 15 Septembre curent, orele 7 di­mineața, în Calea Griviței No. 28. Pentru admiterea în anul prepa­rator candidații trebuie să aibă o clasă secundară și vîrsta între 12 și 15 ani, iar pentru anul I, două clase secundare și 13 — 16 ani virată. Candidații vor prezinta din timp la Direcția Astronautică actul de naștere, actul de cetățenie, certifi­catul ultimei clase și o declarație a părinților sau tutorilor după mo­delul ce li se va indica. Absolvenții acestei Școli devin ofițeri sau plutonieri mecanici în Aviație. Din străinătate Guvernul grecesc a hotă­rit să demobilizeze armata din Asia Mică, cît a mai ajuns pe teritoriul patriei, pentru a înlătura atmos­fera de demoralisare in can trăia și pe care o râspîndia contaminant. Bursa București Pe ziua de­­ 4 Sept 1922 Leul a cotat la Paris în ziua de 13 Septembre 8.15 centime. Marca a 85 centime. La noi au cotat azi: Marca 1670 cec. 1270 efectiv. Franci francesi 12.E0 cec. 13.13­16 Lire sterline 710-720 efectiv. Lire italiene 650 „ Coroane cehe 530 „ Coroane austriace 0,1 cec. 0.23 efectiv. Coroane ungare 4V2-5 cec­ &U­ 6l/2 efectiv. Dinari 175-180 efectiv. Leva 89­90 „ In tîrgul de efecte s’au căutat mai mult : I. R. D. P. coboară de la 1440 primă la 1300. Petrol-Blok 1920 la 1830-1820. Mica 1550 la 1440 1460. Rentă 5ü/0 19­9­8 ° 7«­ Dr. A. HA8TO BSE Bi­teni, HM. Lili — Str. 13 Septembrie, n­ 1 61 — Consultații 1—3 și 6—8. 20—78 Ju­llii­ Benin Pir" Una din cele mai bune reviste care apare de două ori pe lună supt conducerea Domini Profesor Nicolae Iarga Abonamentuls 30 de lei pe an Adresa I București, Str. Domnita Anastasia, 6 Răspîndiri-1 printre săteni V 19—291 in Editura Fundațiitnei I. V. SOCEC București, Splaiul Kogălniceanu, 35 Au apărut: Lei Cum să trăim. — Maxime. Culegere din filosofii clasici 5.— Prof. Dr. Dubois. — Influența sufletului asupra tru­pului, Rațiunea și sentimentul, Despre Su­gestie................................................................................5.— Prof. Dr. Dubois. — Educația prin sine însuși. . .10.— Cucerirea fericirii. Conștiința. Pătrunderea morală. Răbdarea. Bunătatea. Idealismul. * Mircea Florian. — Arta de a suferi. Trepetnic sufletesc. 14.— Despre iubire. Rostul vieții. Izbânda și fericirea sînt în puterea noastră. Teama paralizează. Puterea interioară. Otrăvirea mintală produsă de gîndurile false. Cebes 500 a. Chr. — Imaginea vieții omenești. . . 4.# Corneliu D. Ionescu — Pentru Mici și Mari. Distractiv. 5 — La Fontaine. — Fabule. Vol. I și Vol. II­I . . . . .12.— L. O­ Marden. — Puterea cugetării. ....... 3.— Charles Wagner. — Viața cumpătată...............................10.— Gindirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. G. D. Scraba. — Vasile Conta. Studiu filosofic. . . .10.— N. Iorga. — Mihail Kogălniceanu.................................13.— Marca Antoniu. — Cugetări asupra vieții......................4.— Alexandru Pelimon. — 1321. Roman istoric . .... 3.— G. D. Scraba. — Ion Heliade-Rădulescu...................20.— Emil I. V. Socec. — De la naștere la moarte. . . . 20.— Nașterea, anii d’intăi, virsta copilăriei, tinerețea, ma­turitatea, bătrânețea, moartea. Gr. Teodossiu. — Ciripit de păsărele. Câtece și jocuri de copii......................................................... 10._ Alexandrina Demetrescu. — Abecedar pentru învăța­rea limbii francese. Ilustrat..................................0___ Mircea Florian. — Rostul și utilitatea filosofiei . . 10.— Filosofia ne învață ca să trăim, liberează individul. Spiritul și simțul filosofic. N. T. Orășanu. — Dicționar politic ....... 4.— Epictet. — Purtarea în viață .......................................6.— De vânzare la toate librăriile 5—92 M MAfIâSN­UL WINDSOR .— CALEA VICTORIEI 76 — PROpRIeTAR I. CONSTANȚIU SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE BĂRBĂTEȘTI 4—62 „Mita­ Carbonifer“ — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — Capital 55.000.000 lei, complect vărsat BUCUREȘTI STRADA LASCAR CATARGIU N-l. 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANI­ȘTI, VERMEȘTI ȘI LEORDA 2 Județul Bacău FARMACIA S. S. TIPRIU Bulevardul Carol, No. 13 (Statuia Rosetti) — BUCUREȘTI — Valeria Popa CROITOR BĂRBĂTESC ȘI CONFECȚII PENTRU DOAMNE — Strada Episcopie, n­r 2­­ (Lângă Atheneul Romîn) 18­92 FABRICA DE MOBILE MW V. ORNEA Str. Dr. Obedenaru No. 10 (Obor) — BUCUREȘTI — ______ 16­95 Farmacia TĂMĂDUIRE­A GH. N. URM­ÂND Lt. Colonel 0?ero. 11 (fostă Dudești) Colț cu strada Olteni 7-74 in­ 1. Mica — ADVOCAT — STRADA TIMIȘ­A­N­A No. 47 (prin Popa-Tatu sau Berzei) Consultații de la 7—9 dim. și de la 6—9 seara, în fiecare zi. — TELEFON 24/96 — II-65 Tipografia «Cultura Neamului Românesc», Strada Lipscanii-Noi, zi-­ 12. im siuiii-iii Ssor Ștefan Bărbulescu-Mărâcine Telefon 46/­ 16.—Strada CAROL, 65.—BUCUREȘTI: Magazin de Șaragerie, Sc­urtsicărie de pluș și un postav subțire și gros, Cojocărie, Căciulărie, Hăinărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel albe și văpsite pentru Cojoace. Execută tot felul de costume naționale du­pă comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din țară și străinătate. EN GROS — EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune. _______________________________ 8-57 (Ü îl ||Mi|i: „III K­b­ Telefoane: 12,60, 5/41, 16-88

Next