Neamul Românesc, septembrie 1922 (Anul 17, nr. 195-220)
1922-09-15 / nr. 207
2 zi ai populației, ar pensiona o moarte de inaniție în momentul cînd nici această minimă rație reglementară nu ar mai fi împărțită. Și atunci, între două rele, acela de a i se da zilnic puține alimente și acela de a rămîne și fără aceste mijloace de trai reduse ! Cîtva timp, chiar dacă ar reuși o contra-revoluție, poporul rus preferă pe cel d’intăiu. Cum ar putea aștepta cîteva zile numai mîncînd până ce o nouă autoritate se va așeza și va putea proceda la aprovisionarea poporului, cunoscută fiind și starea de desorgansare a mijloacelor de transport ? Evident că orice încercare de răsturnare a regimului este compromisă. Un al treilea motiv ce permite durabilitatea puterii sovietelor este și mult discutată chestie a datoriilor rusești. După cum Franța revoluționară avea oroare de «tirania» regilor, la fel, Rusia după revoluția socială are oroare de capitalism. Aceste datorii puse în fruntea declarațiilor lui Golceag și a lui Denihin, ca și în tratativele cu bolșevicii au indispus masele poporului rus și au alimentat sentimentele de ură și de nemulțumire împotriva Statelor apusene, represintantele capitalismului. In ultimul timp Europa apuseană, însuflețită de sentimente umanitare, împotriva cărora nu ar putea protesta nici cei mai aprigi adversari ai bolșevismului, a întreprins opera de ajutorare a înfometaților ruși. Distribuirea ajutoarelor însă în loc de a fi făcută satelor îndepărtate de pe Volga a trebuit mai ales să aibă în vedere orașele mari, Petrograd, Moscova, unde populația, avînd ceva reserve alimentare, ar putea încerca cu mai mult succes schimbarea regimului devenit odios chiar muncitorimii. Căci un lucru este evident, situația tulbure din Rusia nu va permite multă vreme o refacere economică a Rusiei. Gh. Sofronie Revista Presei Ziarul „Adevărul“ publică aceste spirituale observații supt titlul «In ce scop ?», relativ la o chestie de interes general românesc, deoarece atacurile îndreptate contra d-lui Iorga de către un agent liberal—trimes în străinătate pentru a face propagandă românească—, privesc nu numai persoana d-lui Iorga, dar Însăși prestigiul nostru cultural și științific față de străini: «Există un scriitor român pe care -1 chiamă Pompiliu Păltînea. Trăiește la Paris și deci știe franțuzește, căci, vorba lui Mitică,la Paris până și sacagii știu franțuzește. Dar d. Părrînea e mai tare decît imensa majoritate a franțuzilor, căci de unde aceștia știu numai să vorbiască, d-sa știe și să scrie, și nu oricum, ci bine de tot pentru tipar. D sa e colaborator la importanta revistă «Mercure de France». Ce v'am spus pănă acum o să vă bucure, desigur. La urma urmii, succesul d-lui Păltînea se resfrînge și asupra noastră. Oricare dintre noi, cînd va face cunoștință cu vre-un Franțuz, pe lingă nume și titlu, își va mai declina și calitatea asta : compatriotul d-lui Pompiliu Păltînea! Un singur lucru nu înțeleg de ce d. Pompiliu ăsta, dacă are la disposiție coloanele unei mari publicații franceze, le folosește în chip atît de puțin... să zicem folositor ? Sînt o sumă de lucruri despre care s’ar putea vorbi străinătății. De pildă, să-i spunem că Basarabia e a noastră și nu a răposatului Nicolae II sau să-i amintim că, de bine de rău, am jertfit și noi ceva în războiul mondial — da, poate, unii au uitat sau să ne lăudăm— și adică de ce nu?—că tot avem și NEAMUL ROMANESC noi puțintică artă populară și cultă,ba chiar și un pic de știință. Dar cîte nu s’ar putea spune! Ei bine, d. Pătînea a găsit an subiect de vorbă: s’a apucat să înjure pe d. Iorga ! In ce scop ? Probabil ca să ne strice nouă rostul Pasă-mi-te de te mai recomand franțuzului că ești compatriotul dlui Păltînea ! O să-ți răspundă ironic : — Da, dar ești și compatriotul dlui Iorga ! Să te bagi în pămînt și mai multe nu ! Este adevărat că Franțuzii s’au păcălit cînd a fost d. Iorga pe la dînșii, l-au pus să le fie cursuri și conferințe—pentru că și d. Iorga știe franțuzește — cursuri și conferințe pe care le-au aplaudat, fiindcă, în naivitatea lor, le-au crezut bine , dar dacă buclucul s’a întîmplat, s’a întîmplat. La ce mai trebuie stîrnită claravera ?— O singură explicație găsesc: d. Păirînea e corespondentul «Viitorului», deci liberal și deci e de părere că în fața străinătății trebuie să ne facem de rîs «prin noi înșine». Flaviu ȘTIRI Bia țari Guvernul ține să anunțe va îmbunătăți soarta funcționarilor cu începere de la 1 Octombre. Multim dori ca această făgăduință să devină o realitate pentru a soluționa odată o chestie așa de importantă și de gravă și pentru a se cruța organele partidului de a mai vedea in rândurile presei instigatori ai funcționarilor. Se sflă în mod precis de la organisatorii ospățului ce se va da primarilor, cu ocazia încoronării, că suma ce se va cheltui pentru misă și amenajarea aleelor din Parcul Carol nu va trece de două milioane lei. Regia monopolurilor Statului a încasat din vînzarea produselor sale pe luna August a. c. suma de 165.327.893 lei. încasările generale din toată țara a fost de la 1 Aprilie pănă la 31 August a. c. de 739 320.774 lei. Monitorul oficial din 13 Septembre c., publică decretul regal la modificările făcute articolului 323 din legea clerului mirean cu privire la onorariile cuvenite clericilor, care se fixează astfel : 1. Pentru slujba Sfintului botez 10 lei de preot, 1 cîntăreț și 1 paraclisier. 2. Pentru slujba cununiei 20 lei preot, 10 dabcâl, paraclisier 10. Domnii membri ai Comitetului Organisației de Ilfov a partidului naționalistdemocrat, sunt rugați să iea parte la ședința de Stm bată 16 c. oara 6 seara în localul redacției ziarului « Neamul Românesc», sar Domnița Anastasia nr. 11 La Brăila s’a înființat de curând o societate culturală macedoromînă,compusă din mai mulți Romîni macedoneni din comuna Baleamins și pusă supt conducerea Românului macedonean Mihuță, comandor al portului Brăila. Ei au strâns prin contribuie suma de 23.700 lei, care a fost trimesat în comuna Baleamins, locul lor natal, în scop de a se restaura localul școlii românești de acolo, dieta în timpul războiului. Cunescutul și apreciatul scriitor d. N. Balaria publică un interesară roman (fin viața cadinelor, intitulat « Sărmana Leila». Cu pană de măiestrut ). Balaria înfățișează icoane dintr'o societate a cărui viață face subiectul atîtor clipe de romantice visări. Volumul de aproape 300 de pagini costă 22 lei și se găsește la toate librăriile. Sesiunea extraordinară a Parlamentului va începe între 10 și 20 Octombre, și va dura zece zile. Casinoul de la Sinaia a fost pe neașteptate închis Cum de s’au îndurat !... Partidul naționalist-democrat are următoarele ziare: Brazda Nouă—Bîrlad, Crai Nou— Focșani, Credința—Galați, Vremea Nouă—Craiova, Biruința-Turnu-Severin, Credința—Tg.Tu Solia—Dorohoiu, Crai Nou—Botoșani, Răvașul Nostru—Fălticeni, Glasul Dreptății—Tecuciu, Plugarul — T.Măgurele Sămănătorul—Buzău, Secera—Ploești Cuvîntul Românesc— R. Vîlcea, Cuvîntul Nostru—Bacău Neamul Românesc, Neamul Românesc pentru Popor—București, Gazeta Satelor—R.Sărat, Democatul —Tulcea, Straja—Iași. Ministeriul Instrucțiilor a cerut de la toți diriginții de școli ca să f fie săptămînal la curent cu mersul construcțiilor școlare. Cu începere de azi va circula un tren de cereale pe linia Buzău- Brăila și un alt tren pe linia Ghiula-triaj-Constanța. Liga Culturală a pus în vînzare nii din „Cartea Bună“, începînd cu volul l-iu din poesiile lui Mihail Eminescu, pe preț de 5 lei. Acest volum a apărut supt îngrijirea însăși a d-lui Iorga. Tot Liga a mai pus în vînzare întâia ediție îngrijită din ultima lucrare teatrală a d-lui Iorga : «Zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș», tipărită în număr restrîns de exemplare. Prețul 4 lei — fără rabat pentru vînzători. Doritorii de a-și procura aceste lucrări se vor adresa la sediul Ligii, strada Bănii Mărăcinei, sau trimițînd un mandat poștal pe adresa casierului Ligii, d. Gh D. Scraba, Domnița Anastasia N. pentru a primi lucrările acestea franco de port. Din ziua de 16 August și pănă la 1 Septembre au sosit în portul Galați 29 vase străine cu mărfuri Cele mai multe din vase sînt englese La școala normală de fete din Bîrlad sînt vacante pentru clasa I a 30 burse și 20 salve. a) Curente satinice Astfel, în spiritul elementelor inculte și de strînsură, cu care s’au întocmit unele din grupările politice nouă, știm că domnește un mare haos. Cele mai generoase principii umanitare, sortite cîndva să câlâuziască mai bine progresul și civilisatia omenirii sînt odios diformate de către cetele de cavaleri ai lenti, demagogi de cafenele și de întruniri publice, prospectori de false curente, uniți orgolioși și stârnitori ai poftelor revoluționare, etc etc, cari împing lumea spre turburari și sînge, pentru ca în tragedia nebună ce vor deslănțui sa folosească pentru ei puterea conducerii popoarelor în necunoscut. In mintea multora dintre profelițle acestora, noțiunile de libertate, egalitate și fraternitate... înseamnă de ex . că măturătorul proxenetul, vidangistul, hingherul etc. cutare, — cari pot fi oameni cum se cade de atfel, — ar fi tot,una cu savantul profesor, doctorul, inginerul, economistul, jurisconsultul etc. etc. acuzre și cutare , cu alte cuvinte că munca unuia și a altuia, tot acelaș preț are pentru societate, pentru Stat, pentru patrie și neam. Se vorbește maselor inconștiente de iurușul ce trebuie să-l dea pentru cucerirea puterii, ca și cum ar exista în adevăr o putere magică a cărei posesie ar putea asigura tuturor abundența și dispensa muncii. Este strict necesar desigur ca asemenea erezii să se desmintă, să se distrugă , căci ignoranța poate {mpinge masele spre fapte necugetate. Prim-redactor: G. V. RAGOASA Dar contra ignoranței se luptă numai cu lumina învățăturii. Prin școale cît mai multe, să dăm maselor puterea reflexiunii. Numai astfel le vom salva de mirajul ereziilor, și le vom putea sustrage de sub domnia speculatorilor de utopii. «Trebuie să dovedim maselor că în lumea socială ca și în cea fizică, nu există miracol, că omul nu îndoaie lucrurile după trebuințele sale decît supunîndu-se legilor lor; și că, după cum a zis Bacon, < pentru a inginge natura, trebuie să începi prin a i te supune»’). Dar, oricît ar fi să mai zăbovească complecta și salutara cumințire a maselor, prin acțiunea înțeleaptă a celor în drept s’o desfășoare, și cari trebuie ajutați la refacerea morală a întregului organism de stat, de concursul și colaborarea fruntașilor purtători de lumină și iubitorilor de ordine, de adevăr și de dreptate , ceea ce ne interesează pe noi, cu privire la subiectul în causa, este că toate aceste curente prin manifestările lor și prin urmările ce eventual ar putea să aibă, nu duc la un ant sfîrșit din punct de vedere militar, decît a dovedi democrației însăși, că armata este necesară chiar pentru propria ei apărare care trebuie să fie una și aceiași cu paza internă a ordinei și cu apărarea patriei. General Alexe Anastasiu l) Francis Deraisi. La pclitique de la production „Paiot et C-mie“ Paris 1027. Din despăgubirile ce ni se cuvin de la Germania ni s'a atribuit o sumă de 250 milioane pentru C. F. R. Această sumă va fi plătită în materiale de căi ferate și în special material de linii. In vederea acestor despăgubiri căile noastre ferate au fost însărcinate a face un tablou de ce material au imediată nevoie, ca apoi să se comande în Germania. Se aduce la cunoștința celor interesați că examenul pentru admiterea în Școala Tehnică a Aviației are loc la București în ziua de 15 Septembre curent, orele 7 dimineața, în Calea Griviței No. 28. Pentru admiterea în anul preparator candidații trebuie să aibă o clasă secundară și vîrsta între 12 și 15 ani, iar pentru anul I, două clase secundare și 13 — 16 ani virată. Candidații vor prezinta din timp la Direcția Astronautică actul de naștere, actul de cetățenie, certificatul ultimei clase și o declarație a părinților sau tutorilor după modelul ce li se va indica. Absolvenții acestei Școli devin ofițeri sau plutonieri mecanici în Aviație. Din străinătate Guvernul grecesc a hotărit să demobilizeze armata din Asia Mică, cît a mai ajuns pe teritoriul patriei, pentru a înlătura atmosfera de demoralisare in can trăia și pe care o râspîndia contaminant. Bursa București Pe ziua de 4 Sept 1922 Leul a cotat la Paris în ziua de 13 Septembre 8.15 centime. Marca a 85 centime. La noi au cotat azi: Marca 1670 cec. 1270 efectiv. Franci francesi 12.E0 cec. 13.1316 Lire sterline 710-720 efectiv. Lire italiene 650 „ Coroane cehe 530 „ Coroane austriace 0,1 cec. 0.23 efectiv. Coroane ungare 4V2-5 cec &U 6l/2 efectiv. Dinari 175-180 efectiv. Leva 8990 „ In tîrgul de efecte s’au căutat mai mult : I. R. D. P. coboară de la 1440 primă la 1300. Petrol-Blok 1920 la 1830-1820. Mica 1550 la 1440 1460. Rentă 5ü/0 1998 ° 7« Dr. A. HA8TO BSE Biteni, HM. Lili — Str. 13 Septembrie, n 1 61 — Consultații 1—3 și 6—8. 20—78 Jullii Benin Pir" Una din cele mai bune reviste care apare de două ori pe lună supt conducerea Domini Profesor Nicolae Iarga Abonamentuls 30 de lei pe an Adresa I București, Str. Domnita Anastasia, 6 Răspîndiri-1 printre săteni V 19—291 in Editura Fundațiitnei I. V. SOCEC București, Splaiul Kogălniceanu, 35 Au apărut: Lei Cum să trăim. — Maxime. Culegere din filosofii clasici 5.— Prof. Dr. Dubois. — Influența sufletului asupra trupului, Rațiunea și sentimentul, Despre Sugestie................................................................................5.— Prof. Dr. Dubois. — Educația prin sine însuși. . .10.— Cucerirea fericirii. Conștiința. Pătrunderea morală. Răbdarea. Bunătatea. Idealismul. * Mircea Florian. — Arta de a suferi. Trepetnic sufletesc. 14.— Despre iubire. Rostul vieții. Izbânda și fericirea sînt în puterea noastră. Teama paralizează. Puterea interioară. Otrăvirea mintală produsă de gîndurile false. Cebes 500 a. Chr. — Imaginea vieții omenești. . . 4.# Corneliu D. Ionescu — Pentru Mici și Mari. Distractiv. 5 — La Fontaine. — Fabule. Vol. I și Vol. III . . . . .12.— L. O Marden. — Puterea cugetării. ....... 3.— Charles Wagner. — Viața cumpătată...............................10.— Gindirea cumpănită. Spiritul și simplicitatea. Trufia și simplicitatea în relațiile sociale. G. D. Scraba. — Vasile Conta. Studiu filosofic. . . .10.— N. Iorga. — Mihail Kogălniceanu.................................13.— Marca Antoniu. — Cugetări asupra vieții......................4.— Alexandru Pelimon. — 1321. Roman istoric . .... 3.— G. D. Scraba. — Ion Heliade-Rădulescu...................20.— Emil I. V. Socec. — De la naștere la moarte. . . . 20.— Nașterea, anii d’intăi, virsta copilăriei, tinerețea, maturitatea, bătrânețea, moartea. Gr. Teodossiu. — Ciripit de păsărele. Câtece și jocuri de copii......................................................... 10._ Alexandrina Demetrescu. — Abecedar pentru învățarea limbii francese. Ilustrat..................................0___ Mircea Florian. — Rostul și utilitatea filosofiei . . 10.— Filosofia ne învață ca să trăim, liberează individul. Spiritul și simțul filosofic. N. T. Orășanu. — Dicționar politic ....... 4.— Epictet. — Purtarea în viață .......................................6.— De vânzare la toate librăriile 5—92 M MAfIâSNUL WINDSOR .— CALEA VICTORIEI 76 — PROpRIeTAR I. CONSTANȚIU SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE BĂRBĂTEȘTI 4—62 „Mita Carbonifer“ — SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — Capital 55.000.000 lei, complect vărsat BUCUREȘTI STRADA LASCAR CATARGIU N-l. 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANIȘTI, VERMEȘTI ȘI LEORDA 2 Județul Bacău FARMACIA S. S. TIPRIU Bulevardul Carol, No. 13 (Statuia Rosetti) — BUCUREȘTI — Valeria Popa CROITOR BĂRBĂTESC ȘI CONFECȚII PENTRU DOAMNE — Strada Episcopie, nr 2 (Lângă Atheneul Romîn) 1892 FABRICA DE MOBILE MW V. ORNEA Str. Dr. Obedenaru No. 10 (Obor) — BUCUREȘTI — ______ 1695 Farmacia TĂMĂDUIREA GH. N. URMÂND Lt. Colonel 0?ero. 11 (fostă Dudești) Colț cu strada Olteni 7-74 in 1. Mica — ADVOCAT — STRADA TIMIȘANA No. 47 (prin Popa-Tatu sau Berzei) Consultații de la 7—9 dim. și de la 6—9 seara, în fiecare zi. — TELEFON 24/96 — II-65 Tipografia «Cultura Neamului Românesc», Strada Lipscanii-Noi, zi- 12. im siuiii-iii Ssor Ștefan Bărbulescu-Mărâcine Telefon 46/ 16.—Strada CAROL, 65.—BUCUREȘTI: Magazin de Șaragerie, Scurtsicărie de pluș și un postav subțire și gros, Cojocărie, Căciulărie, Hăinărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel albe și văpsite pentru Cojoace. Execută tot felul de costume naționale după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din țară și străinătate. EN GROS — EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune. _______________________________ 8-57 (Ü îl ||Mi|i: „III Kb Telefoane: 12,60, 5/41, 16-88