Neamul Românesc, noiembrie 1922 (Anul 17, nr. 247-271)
1922-11-25 / nr. 267
REDACȚIA I. AC TIA Strada Domnița Ana»ta»ia, A TELEFOANE, Redacția...........................12/Ba Adminstrația..................ă/4t Dirbc* o# roata Partidului Naționalist-Democraiii. IORGA *l.n.c AM*u*E*rr £ • Te in •* hi rar#. . IA Lei Teat TM preoți pt tV . Teatru pladen*. . . . IW . Te ***e hiat. . . . M . RBDACTOR-ȘEF : ALEX. CULIPÎ Tetrat Hi*,. Teatru str4in £ tat* dti&ln. LNVASIA ORAȘELOR ! Uneltirile germane «Dimineața» are dreptate: una din causele relei stări de astăzi e invasia orașelor de nesfîrșitele elemente care In războiu sau după războia și-au părăsit ocupațiile obișnuite, folositoare țerii, pentru a se consacra „afacerilor* care sărăcesc pe consumator și demoralizează lumea. De când înnaintea grădinii ieșene de la Copou demobilisații așterneau batista pe trotuar ca să facă negoț de prune și de mere, transformind în bazar cel mai curat colț al nenorocitului oraș, până azi când precupeția a înlocuit agricultura ca ocupație de căpetenie a poporului român și mii și mii de țărani se așează alături de speculantul evreu din Moldova fără ca acesta să treacă, pentru compensație, la coarnele, părăsite, ale plugului, — această nenorocire economică și morală continuă. Nu s’a arat în această toamnă, nici în această toamnă și, fiindcă stabilirea lotului fiecăruia a ajuns o problemă juridică cui inesă, care poate ținea cu anii și deoarece a plouat mai mult decât trebuie, dar și fiindcă adesea Agricultorul lipsește, pe când drumurile sunt pline de cărăușii vinurilor acre și circiumele nu mai încap de samsari rurali improvisați, cari se ieau după samsarii urbani fără număr, indigeni și străini, cari iese din cafenelele copleșite ca să fie sobor, ca lîngă Banca Națională, în plină stradă. Toată lumea aceasta, nu numai neproductivă, dar stricătoare producției, toată această insectă păducherie se frămîntă zilnic pe spinarea unei țeri nenorocite, care din ce in ce are mai puțin sa li dea, fiindcă acești părăsiți se formează din însăși partea activă a corpului ei. Dacă se urmează sistemul, cu ce ne vom hrăni ? Și cu ce ne vom apăra, căci nu aceasta Cartagene de ultima treaptă nu va da soldați? Trebuie o intervenție de Stat. Asanarea orașelor prin înlăturarea polițienească a indesirabililor cari la fiecare pas îți taie drumul, în automobile, în trăsuri, pe jos, e una din întăile datorii pentru refacerea serii. Nu face acest Guvern, căruia i se pare că administrația nu-l privește, o va face, va fi silit să o facă acela căre i va urma și care va primi cu mai multă conștiință de îndatoririle sale o moștenire atît de nenorocită. N. IORGA. Problema aprovisionării cTelei*cm"'" N. Din cel* expus» în articolul precedent s’a putut vedea clar politica nenorocită în chestia aprovisionării pe care diferitele Guverne au dus-o în cursul războiului și din epoca armistițiului pănă azi. N'ași vedea în ce mă privește decît două miijloace puternice pentru înlăturarea neajunsurilor constatate: a) Organisarea mijloacelor de supraveghere și de control al importului au mărfuri manufacturate în viitor. b) Stimularea la maximum posibil a producției interioare supt toate formele pentru punerea în valoare și transformarea în obiecte de primă necesitate pentru populația țerii a tuturor bogățiilor naturale de cari dispunem. In ce privește controlul importului, el se poate obținea prin crearea de Iudaist, a unui organ semi-oficial și care s’ar putea numi: «Centrala de cumpărare ai aprovisionare a țerii». Pentru a nu repeta greșelile comise în trecut prin aprovisionarea de către Stat cu cele necesare țerii trmițind in lumea mare fel de fel de comisii după cumpărături, acest organ să fie compus din represintenții cei mai firești ai vieții economice și anume din cei ai industriei, comerțului, agriculturii, autorităților de Stat ca armată, căi ferate etc., ai diferitelor ligi sociale. Acest mare Consiliu să propună măsurile de urmat pentru aprovisionarea viitoare a țării, elaborînd un regulament de distribuție a mărfurilor importate și restrîngînd cumpărăturile la articole manufacturate de consumație generală, în special pentru ccrâmmne, la materii prime, ca mașini etc. pentru industria indigenă, la instalațile necesare pineni în valoarea bogăției solului și subsolului, la medicamente și articole sanitare, la furnituri cari interesează apărarea națonala și C. F. Se vor exclude deci cu desăvîrșire de la import tot ce constituie articole de lux sau mai bine zis acele articole de cari ne putem ușor dispensa fără prejudicii pentru viața sau sănătatea noastră. Se va căuta, ca, în ce privește obiectele manufacturate, să se adopte pentru Îmbrăcăminte, încălțăminte, pînzeturi etc. anumite tipuri generale, spre a evita pe cît posibil diferențele de preț și de calitate și spre a înlesni controlul desfacerii acestor mărfuri )a condugMțieri. Sprei aliații din Ca*ural*, pe bresle, vor fixa tipurile, vor trata prețurile și condițiile de cumpărare din străinatate și după convenirea asupra celor mai bune condiții vor aviza pe cei interesați, respectiv pe comercianții angrosiști sau detailati ori industriașul din țară despre tîrgul ce s’a încheiat. In ce privește plata acestor aprovisionări din străinătate se va căuta ca pe cît este posibil să se facă prin compensație cu produse indigene. Financiarea întregii operații de aprovisionare s’ar putea mai cu înlesnire face de un sindicat puternic de bănci, având și concursul Băncii Naționale. Operațiile de procurare a produselor indigene, libere la export, peste nevoile consumului intern, peste cota de reservă de prevedere și fără a atinge cumva stocul de mazerie primă necesară industriei indigene, se vor trata Intre Sindicatul bancar, centrala de cumpărare și organizațiile ad hoc din țară, cari se ocupă cu comercialisarea acestor pnduse, ca Centrala obștiilor sătești, Sindicatele agricole, exportatorii etc. Acestea pot lua asupra lor și operațiile de transport, predare etc. Băncile vor finanța operațiile Centralei de cumpărare pe baza gajurilor: mobiliare sau imobiliare depuse de membrii cari voiesc a beneficia de un import oarecare din categoriile admise. Produsele țerii ce vor servi drept compensație se vor piti exclusiv cu iei, și după o bună învoială, D. Mociorniță industriaș [Ginită de la Lruxelles D-nii Poincaré și Barthou B]au întîlnit ori după amiază cu miniștrii belgieni Theunis și Jasper. Nu s’a publicat nici un comunicat oficial asupra acestei întrevederi, care a avut numai un curs eter amical și oficios. Cercurile belgiene declară că resultatele acestei întîlniri au fost bune. De Poincaré intenționează să convoace în curând pe primii miniștri ai Angliei, Italiei, Belgiei și Franciei pentru a stabili de comun acord programul conferinței din Bruxelles, care va începe cel mai tirziu la 5 Dec. Sarcina principală a conferinței din Bruxelles va fi să reglementeze reparațiunile germane și să lichide«« daterul« interaliat«; De la războiu încoace crisele de Guvern sînt din ce în ce mai dese, iar patimile politice care reproduc din ce în ce mai violente In Anglia, unde s’a menținut rotația partidelor de guvernămînt. Guvernul a resistat față de toate greutățile politice atit timp cît armonia dintre cele două partide s’a putut menține. In Franța crisele de Guvern par a fi în funcție de hotârîrea cu care Guvernul e dispus să impute Germaniei îndeplinirea angajamentelor luate. Guvernele franceze sunt toate o mobilisare de energie națională împotriva dușmanului. Fiecare nouă crisă e la Paris o pregătire nouă pentru lupta ce se dă împotriva Germaniei In Germania crisele d Guvern sunt dictate de fiecare nouă scădere a mărcii și de fiecare notă a comisei de reparații. De altfel Europa n'a fost nici o dată mai agitată ca acum. Marile speranțe ale unei refaceri economice nu s'au împlinit Cu excepția cltorva țtri organisate și cu o puternică producție, scumpetea a făcut un pas mare înnainte, iar în țerile învinse mașinele de bancnote și au sporit consderabil activitatea în raport cu scăderea producției industriale și agricole. Pretutindeni se face politică bătăioasă și pretutindeni lupta de idei a făcut foc luptei de persoane. Din marele războia a rămas o ostilitate generală care plutește în aier. De aceia și crisele de Guvern nu aduc nicăiri schimbări din cale afară mari. E e contribuie doar la asura oamenilor politici, cari nu și-au putut da Întreagă măsura priceperei lor. Nu e de mirare deci că, în această atmosferă de neîncredere și de suspiciune, alături de mașinele de hîrtie monedă funcționează vertiginos mașina rotativă de noi Guverne și de specialiști politici. a •e La noi am avut în patru ani patru Guverne și dintre toate schimbările de Guvern numai plecarea generalului Averescu fusese pe deplin justificată. Politicianismul românesc și intrigele de culisă dictează aceste crise, care arără că au putința de a creai și de a distruge oameni politici, contribuie în chip sistematic la destrămarea vieței noastre economice. Lipsind continuitatea în conducere, lipsește și continuitatea în refacerea avuției noastre naționale. D. Mussolini fiind un om nou In politică este firește și un om sincer. Lucruri pe care alții le pastreaza pentru el primul ministru italian te-a oferit la cel dintâiu prilej presei. D sa a spus cu foarte multă dreptate că Aliații ar fi trebuit să se oprească la Rinmei la granița Austriei, atunci când au fost să puni pe situație in Novembre 1918, ei ar fi trebuit să aicteze la Benin pacea și nu la Versailles. De aici au decurs toate relele. Germania a făcut tot posibilul sa se ruineze pe ea, nădăjduind ca astfel va reuși să ruineze pe Aliați De altfel știri venite din Germania și de aturea justifică temerile d-lui Mussolini că Turcia învingătoare de azi nu este decît avangarda revanșei germane. Alianța germano-rusă își întinde aripa protectoare asupra unei Turcii care s-ar găsi în acelaș timp supt benevolul protectorat at unea. din marele Puteri. Astfel intriga germană a pătruns în mijlocul Aliaților. Căci dacă n’ar fi așa a , Poincaré nu ar fi găsit in Camera cuvinte bune pentru Kernul, ugtru germano-sovietic, și cuvinte aspa pentru poporul grec, care iapășește azi chiar greșelile lui Venizelos. De aceia apelul lui Mussolini la unirea tuturor aliaților, dar la o unire din care sa lipsească orice amărăciune și orice resentiment, vine la timp și va fi să nadejmuim înțeles de toți acei cari au confundat desustrul mărcii germane și a economiei naționale rusești cu pocăirea sau neputința dușmana t 7. s, BULETINUL EXTERN talia Morii la Lun» Comisie chestiilor teritoriale și militare s’a reunit tot denvitață. temet Pașa a răspuns detailat desbaterilor și proporțiilor făcute in precedenta ședință de diversele delegeții. Venizelos a replicat: Com sia titimi o subcomisie însărcinată de a examina proporțiile pentru constituirea zonei demihtansate dealungul fronturii Traciei orientale și da a studia regimul eventual al călor ferate și portul Dedergac, în vederea asigurării unui debușeu Bulgariei la Marea Egee. Comisia chestiilor teritoriale va aștepta pentru a relua licrările sale să primească raportul subce* ■nisiei, care s’a întrunit ieri, Joi, după amiază. • Lordul Curzon vorbind în numele Puterilor spune că Turcia va obține frontiera Manței, fără Karogard. De amble părți ale frontierei de la Marea Neagră la Marea Ege, se va deființa o zonă demilitarizată de 30 k Ionet. Fortificațiile din Adnanopole și Karagazhi ar fi dărâmate până la temelie, iar controlul acestei zone va fi dat unei comisii interaliate care va controla și portul bugar Dedeagach. Cu privire la plebiscitul din Thracia apuseană, cerut de turci, aliații sunt de acord cu miniștrii Nincici și Duca, aspra imposibilității sale. D-nii Barr éro și Garroni au apărat aceiași opinie. Blocul balcanic Se pare clar că visitele d-lui Stambolisehi la București și Belgrad au avut resultatul fericit de a hotărî Guvernele țenlor balcanice sa l primească pe premierul bulgar în concertul lor la Conștiința din Lausanne, înfsușindu-se toate Statele balcanice unite față de pretențiile Turciei în Tracia. Împrejurările i au fost favorabile d-lui Stamboli Dichi, întrucît toate popoarete din Balcani se afa in fața unui dușman comun, care ține să-i imput mai mult prin cutezanță decit prin drepliiile sale iar interesesese tuturora de a-i modera și a-i ține la distanță au coincidat. Iar în afară de acest cîștig moral, e un altul tot așa de important, cîștigul material, ce și asigură prin bună învoială fiecare na pune, în parte. Pentru prima oară Bulgaria privește realitatea cu ochi deschiși și convine să-și aranjeze situația ă 1 amiable cu vecinii sâi, mulțămindu-se cu ieșirea la marea Egee indispensabilă pentru desvoltarea sa economică. Grecia își asigura Tracia occidentală asupra careia plebiscitul a fost respins, România speră să câștige un condor comercial spre Sud, prin Bulgaria, iar Iugoslavia ține a sprijini Bulgaria , a cărei prietenie se pare că politica ei slavă inainte de orice, i-ar impune să fie. Blocul balcanic dacă se va realisa și va ajunge o realitate politică, va fi un mare cîștig pentru pacea Europei. Noul ministru de externe german Rosenberg ministrul german la Copenhaga, care a făcut parte în tot timpul din serviciul diplomatic, a fost negociator al tratatului din Brest Stowek și a presidat mai tărziu conferința de pace între Ucraina și Rusia Sovietică, a fost numit acum ministru de Externe ai Szitkai«*. Alianță balcanică ? Corespondenții presei francese continuă să insista asupra importanței deosebite a Întrunirii de ieri a representanților Statelor balcanice. Corespondentul ziarului .Petit Parisien, precisează că d. Nincki socotești că acordul balcanic trebuie să dea o formă durabilă și concretă, devenind astfel un fel de prelungire a Micii înțelegeri. D. Beneș ar fi favorabil acestui proiect. El se va întilni în curând cu d. Ninchci, pentru a discuta aceste importante chestiuni. * Conversațiile dintre delegații Statelor balcanice continuă să provoace un mare interes in cercurile conferinței și o oarecare neîncredere din partea Turcilor, cari se tem de reconstituirea blocului balcanic. Represintanții puterilor balcanice au declarat represintantului cgenției Havas că este foarte adevărat că România, Iugoslavia, Bulgaria și Grecia trăiesc în bună înțelegere însă desmint energic că relațiile pe cari le întrețin și diferitele conversații, cari au avut loc la Lausanne, ar fi îndreptate în contra unei puteri oarecari și în special în contra Turciei. Era foarte natural ca cele patru puteri balcanice să delibereze pentru a resolva problema debușeului bulgar la Marea Egee. Mai cu samă în ce privește Serbia și România, cari nu urmăresc la conferința din Lausanne decît două ținte principale : stabilirea unei păci solide în Balcani și obținerea unei complecte libertăți a strîmtorilor prin tratatul de pace. Mussolini recunoaște Sovietele . Mussolini s-a pronunțat pentru recunoașterea cfteiaiă a Guvernului Sovietic. Delegatul Sovietic Wonski, a declarat că Ruda, dacă va sprijini realizarea integrală a pactului național turc, va cere ca și shemaliștii din partea lor să insiste ca Rusia să participe la discuția tuturor chestiilor. Delegația chemalistă a lucrat o bună parte din noapte pentru a redacta răspunsul relativ la Tracia Occidentală. Situația noului Guvern german Contrar știrilor din sursă oficială, se anunță că noul Guvern german nu se bucură de încrederea maselor populare. Presa democratică, își exprimă temarea că acest ministeriu, format numai din elemente care reprezintă partidele burgheze și în care marea industrie are preponderența, nu va fi de lungă durată. Străinătatea nu-i va acorda creditul necesar. Socialiștii au anunțat că vor face noului Guvern o opoziție dîrzii. Motivele destituirii lui Refet Pașa Ziarul Times afirmă că represintantul Guvernului din Angora la Constantinopole, Refet Pașa, a fost înlocuit pentru politica sa împăciuitoare față de Aliați și pentru că nu a știut să Împiedice fuga sultanulu din Cemstimtmepel,