Neamul Românesc, noiembrie 1922 (Anul 17, nr. 247-271)

1922-11-25 / nr. 267

REDACȚIA I. AC­ TIA Strada Domnița Ana»ta»ia, A TELEFOANE, Redacția...........................12/Ba A­dm­in­st­rația..................ă/4t Dirbc* o#­ roata Partidului Naționalist-Democrai­ii. IORGA *l.n.c AM*u*E*rr £ • Te in •* hi rar#. . IA Lei Teat TM preoți pt tV . Teatru pladen*. . . . IW . Te ***e hiat. . . . M . RBDACTOR-ȘEF : ALEX. CULIPÎ Te­trat Hi*,. Teatru str4in £ tat* dti&ln. LN­VASIA ORAȘELOR ! Uneltirile germane «Dimineața» are dreptate: una din causele relei stări de astăzi e invasia orașelor de nesfîrșitele elemente care In războiu sau după războia și-au părăsit ocupațiile obișnuite, folositoare țerii, pentru a se consacra „afacerilor* care să­răcesc pe consumator și de­moralizează lumea. De când înnaintea grădinii ieșene de la Copou demobi­­lisații așterneau batista pe trotuar ca să facă negoț de prune și de mere, transfor­mind în bazar cel mai curat colț al nenorocitului oraș, până­­ azi când precupeția a înlocuit agricultura ca ocupație de că­petenie a poporului român și mii și mii de țărani se așează alături de speculantul evreu din Moldova fără ca acesta să treacă, pentru compensație, la coarnele, părăsite, ale plu­gului, — această nenoro­cire economică și morală continuă. Nu s’a arat în această toamnă, nici în această toamnă și, fiindcă stabilirea lotului fie­căruia a ajuns o problemă ju­ridică cui inesă, care poate ținea cu anii și de­oarece a plouat mai mult decât trebuie, dar și fiindcă adesea Agricultorul lipsește, pe când drumurile sunt pline de cărăușii vinurilor acre și circiumele nu mai în­cap de samsari rurali impro­­visați, cari se ieau după sam­sarii urbani fără număr, indi­geni și străini, cari iese din cafenelele copleșite ca să fie sobor, ca lîngă Banca Națio­nală, în plină stradă. Toată lumea aceasta, nu numai neproductivă, dar stri­cătoare producției, toată a­­ceastă insectă păducherie se frămîntă zilnic pe spinarea unei țeri nenorocite, care din ce in ce are mai puțin sa li dea, fiindcă acești părăsiți se for­mează din însăși partea activă a corpului ei. Dacă se urmează sistemul, cu ce ne vom hrăni ? Și cu ce ne vom apăra, căci nu a­­ceasta Cartagene de ultima treaptă nu va da soldați? Trebuie o intervenție de Stat. Asanarea orașelor prin înlăturarea polițienească a in­­desirabililor cari la fiecare pas îți taie drumul, în automo­bile, în trăsuri, pe jos, e una din întăile datorii pentru re­facerea serii. N­u face acest Guvern, căruia i se pare că administrația nu-l privește, o va face, va fi silit să o facă acela căre i va urma și care va primi cu mai multă con­știință de îndatoririle sale o moștenire atît de nenorocită. N. IORGA. Problema aprovisionării cTelei*cm"'" N­. Din cel* expus» în articolul pre­cedent s’a putut vedea clar politica nenorocită în chestia aprovisionării pe care diferitele Guverne au dus-o în cursul războiului și din epoca ar­mistițiului pănă azi. N'ași vedea în ce mă privește decît două miijloace puternice pen­tru înlăturarea neajunsurilor cons­tatate: a) Organisarea mijloacelor de su­praveghere și de control al impor­tului au mărfuri manufacturate în viitor. b) Stimularea la maximum po­sibil a producției interioare supt toate formele pentru punerea în valoare și transformarea în obiecte de primă necesitate pentru popu­lația țerii a tuturor bogățiilor na­turale de cari dispunem. In ce privește controlul impor­tului, el se poate obținea prin cre­area de Iu­dai­st, a unui organ se­­mi-oficial și care s’ar putea numi: «Centrala de cumpărare ai aprovi­sionare a țerii». Pentru a nu repeta greșelile co­mise în trecut prin aprovisionarea de către Stat cu cele necesare țerii trmițind in lumea mare fel de fel de comisii după cumpărături, acest organ să fie compus din represin­­tenții cei mai firești ai vieții eco­nomice și anume din cei ai indus­triei, comerțului, agriculturii, auto­rităților de Stat ca armată, căi ferate etc., ai diferitelor ligi so­ciale. Acest mare Consiliu să propună măsurile de urmat pentru aprovi­­sionarea viitoare a țării, elaborînd un regulament de distribuție a mărfurilor importate și restrîngînd cumpărăturile la artico­­le manu­facturate de consumație generală, în special pentru ccrâmmne, la ma­terii prime, ca mașini etc. pentru industria indigenă, la instalaț­ile necesare pi­neni în valoare­a bo­găției solului și subsolului, la me­dicamente și articole sanitare, la furnituri cari interesează apărarea naț­onala și C. F. Se vor exclude deci cu desăvîr­­șire de la import tot ce constituie articole de lux sau mai bine zis acele articole de cari ne putem ușor dispensa fără prejudicii pentru viața sau sănătatea noastră. Se va căuta, ca, în ce privește obiectele manufacturate, să se a­­dopte pentru Îmbrăcăminte, încăl­țăminte, pînzeturi etc. anumite ti­puri generale, spre a evita pe cît posibil diferențele de preț și de calitate și spre a înlesni controlul desfacerii acestor mărfuri )a condu­­gMțieri. Sprei aliații din Ca*ural*, pe bresle, vor fixa tipurile, vor trata prețurile și condițiile de cumpărare din străinatate și după convenirea asupra celor mai bune condiții vor aviza pe cei interesați, respectiv pe comercianții angrosiști sau detail­ati ori industriașul din țară despre tîrgul ce s’a încheiat. In ce privește plata acestor a­­provisionări din străinătate se va căuta ca pe cît este posibil să se facă prin compensație cu produse indigene. Financiarea întregii operații de aprovisionare s’ar putea mai cu înlesnire face de un sindicat pu­ternic de bănci, având și concursul Băncii Naționale. Operațiile de procurare a produ­selor indigene, libere la export, peste nevoile consumului intern, peste cota de reservă de preve­dere și fără a atinge cumva sto­cul de mazerie primă necesară in­dustriei indigene, se vor trata In­tre Sindicatul bancar, centrala de cumpărare și organizațiile ad hoc din țară, cari se ocupă cu com­er­­cialisarea acestor pn­duse, ca Cen­trala obștiilor sătești, Sindicatele agricole, exportatorii etc. Acestea pot lua asupra lor și operațiile de transport, predare etc. Băncile vor finanța operațiile Centralei de cumpărare pe baza gajurilor: mobiliare sau imobiliare depuse de membrii cari voiesc a beneficia de un import oarecare din categoriile admise. Produsele țerii ce vor servi drept compensație se vor p­iti exclusiv cu iei, și după o bună învoială, D. Mociorniță industriaș [Ginită de la Lruxelles D-nii Poincaré și Barthou B]au în­­tîlnit ori după amiază cu miniștrii belgieni Theunis și Jasper. Nu s’a publicat nici un comunicat oficial asupra acestei întrevederi, care a avut numai un curs eter amical și oficios. Cercurile belgiene declară că resultatele acestei întîlniri au fost bune. D­e Poincaré intențio­nează să convoace în curând pe primii miniștri ai Angliei, Italiei, Belgiei și Franciei pentru a stabili de comun acord programul confe­rinței din Bruxelles, care va începe cel mai tirziu la 5 Dec. Sarcina principală a conferinței din Bruxel­les va fi să reglementeze re­para­­țiunile germane și să lichide«« da­­terul« interaliat«; De la războiu încoace crisele de Guvern sînt din ce în ce mai dese, iar patimile politice care reproduc din ce în ce mai violente In An­glia, unde s’a menținut rotația par­tidelor de guvernămînt. Guvernul a resistat față de toate greutățile politice atit timp cît armonia din­­tre cele două partide s’a putut menține. In Franța crisele de Gu­vern par a fi în funcție de hotâ­­rîrea cu care Guvernul e dispus să impute Germaniei îndeplinirea angaj­amentelor luate. Guvernele franceze sunt toate o mobilisare de energie națională împotriva duș­manului. Fiecare nouă crisă e la Paris o pregătire nouă pentru lupta ce se dă împotriva Germaniei In Germania crisele d Guvern sunt dictate de fiecare nouă scădere a mărcii și de fiecare notă a co­mis­ei de reparații. De altfel Europa n'a fost nici­ o dată mai agitată ca acum. Marile speranțe ale unei refaceri econo­mice nu s'au împlinit Cu excepția cltorva țt­ri organisate și cu o pu­ternică producție, scumpetea a făcut un pas mare înnainte, iar în țerile învinse mașinele de bancnote și au sporit cons­derabil activitatea în raport cu scăderea producției in­dustriale și agricole. Pretutindeni se face politică bătăioasă și pretu­tindeni lupta de idei a făcut foc luptei de persoane. Din marele războia a rămas o ostilitate generală care plutește în aier. De aceia și crisele de Gu­vern nu aduc nicăiri schimbări din cale afară mari. E e contribuie doar la asura oamenilor politici, cari nu și-au putut da Întreagă măsura priceperei lor. Nu e de mirare deci că, în această atmos­feră de neîncredere și de suspi­ciune, alături de mașinele de hîr­­tie monedă funcționează vertiginos mașina rotativă de noi Guverne și de specialiști politici. a •­e La noi am avut în patru ani pa­tru Guverne și dintre toate schim­bările de Guvern numai plecarea generalului Averescu fusese pe de­plin justificată. Politicianismul ro­mânesc și intrigele de culisă dic­tează aceste crise, care arără că au putința de a creai și de a distruge oameni politici, contribuie în chip sistematic la destrămarea vieței noastre economice. Lipsind conti­nuitatea în conducere, lipsește și continuitatea în refacerea avuției noastre naționale. D. Mussolini fiind un om nou In politică este firește și un om sin­cer. Lucruri pe care alții le pas­treaza pentru el primul ministru italian te-a oferit la cel dintâiu prilej presei. D sa a spus cu foarte multă dreptate că Aliații­­ ar fi trebuit să se oprească la Rin­mei la gr­a­nița Austriei, atunci când au fost să puni pe situație in Novembre 1918, ei ar fi trebuit să aicteze la Benin pacea și nu la Versailles. De aici au decurs toate relele. Germania a făcut tot posibilul sa se ruineze pe ea, nădăjduind ca astfel va reuși să ruineze pe A­­liați De altfel știri venite din Ger­mania și de aturea justifică teme­rile d-lui Mussolini că Turcia în­vingătoare de azi nu este decît avangarda revanșei germane. A­­lianța germano-rusă își întinde a­­ripa protectoare asupra unei Tur­cii care s-ar găsi în acelaș timp supt benevolul protectorat at unea. din marele Puteri. Astfel intriga germană a pătruns în mijlocul A­liaților. Căci dacă n’ar fi așa a , Poincaré nu ar fi găsit in Camera cuvinte bune pentru Kernul, ugtru germano-sovietic, și cuvinte aspa pentru poporul grec, care iapă­șește azi chiar greșelile lui Veni­zelos. De aceia apelul lui Mussolini la unirea tuturor aliaților, dar la o unire din care sa lipsească orice amărăciune și orice resentiment, vine la timp și va fi să nadejmuim înțeles de toți acei cari au con­fundat desustrul mărcii germane și a economiei naționale rusești cu pocăirea sau neputința dușmana t 7. s,­ BULETINUL EXTERN talia Morii la Lun» Comisie chestiilor teritoriale și militare s’a re­unit tot d­envitață. temet Pașa a răspuns detailat desbaterilor și prop­or­țiilor făcute in precedenta ședință de diversele delege­ții. Venizelos a replicat: C­om sia titimi o subcomisie însărcinată de a examina proporțiile pen­tru constituirea zonei demi­­htansate dealungul front­urii Tr­a­ci­ei orientale și da a studia regimul eventual al că­lor ferate și portul Dedergac, în vederea asigurării unui debușeu Bul­gariei la Marea Egee. Comisia chestiilor teritoriale va aștepta pentru a relua li­crările sale să primească raportul subce* ■nisiei, care s’a întrunit ieri, Joi, după amiază. • Lordul Curzon vorbind în numele Puterilor spune că Turcia va obține frontiera Manței, fără Karogard­. De ambl­e părți ale frontierei de la Marea Neagră la Marea Eg­e, se va de­ființa o zonă demilitarizată de 30 k Ion­et­. Fortificațiile din Adnanopole și Karagazhi ar fi dărâmate până la temelie, iar controlul acestei zone va fi dat unei comisii interaliate care va controla și portul bu­gar Dedeagach. Cu privire la plebiscitul din Thracia apuseană, ce­rut de turci, aliații sunt de acord cu miniștrii Nincici și Duca, as­pra imposibilității sale. D-nii Barr éro și Garroni au apărat aceiași opinie. Blocul balcanic Se pare clar că visitele d-lui Stam­­bolisehi la București și Belgrad au avut resultatul fericit de a ho­tărî Guvernele țenlor balcanice sa l primească pe premierul bulgar în concertul lor la Conștiința din Lausanne, înfsu­șindu-se toate Sta­­tele balcanice unite față de pre­tențiile Turciei în Tracia. Împrejurările i au fost favorabile d-lui Stamboli Dichi, întrucît toate popoar­ete din Balcani se afa in fața unui dușman comun, care ține să-i imput mai mult prin cutezanță decit prin dr­epliiile sale iar inte­­resesese tuturora de a-i modera și a-i ține la distanță au coincidat. I­ar în afară de acest cîștig mo­ral, e un altul tot așa de impor­tant, cîștigul material, ce și­­ asi­gură prin bună învoială fiecare na pune, în parte. Pentru prima oară Bulgaria privește realitatea cu ochi deschiși și convine să-și aranjeze situația ă 1 amiable cu vecinii sâi, mulțămindu-se cu ieșirea la marea Egee indispensabilă pentru desvol­­tarea sa economică. Grecia își a­­sigura Tracia occidentală asupra careia plebiscitul a fost respins, Ro­mânia speră să câștige un condor comercial spre Sud, prin Bulgaria, iar Iugoslavia ține a sprijini Bul­garia , a cărei prietenie se pare că politica ei slavă inainte de orice, i-ar impune să fie. Blocul balcanic dacă se va rea­lisa și va ajunge o realitate poli­tică, va fi un mare cîștig pentru pacea Europei. Noul ministru de externe german Rosenberg ministrul ger­man la Copenhaga, care a făcut parte în tot timpul din serviciul diplomatic, a fost negociator al tratatului din Brest S­towek și a pre­­sidat mai tărziu conferința de pace între Ucraina și Rusia Sovietică, a fost numit acum ministru de Externe ai Szitkai«*. Alianță balcanică ? Corespondenții presei francese continuă să insista asupra importanței deosebite a Întrunirii de ieri a re­­presentanților Statelor balcanice. Corespondentul ziaru­lui .Petit Parisien, precisează că d. Ninck­i socotești că acordul balcanic trebuie să dea o formă durabilă și concretă,­ devenind astfel un fel de prelungire a Micii înțelegeri. D. Beneș ar fi favorabil acestui proiect. El se va întilni în curând cu d. Ninchci, pentru a discuta aceste importante chestiuni.­­ * Conversațiile dintre delegații Statelor balcanice con­tinuă să provoace un mare interes in cercurile conferinței și o oarecare neîncredere din partea Turcilor, cari se tem de reconstituirea blocului balcanic. Represintanții puterilor balcanice au declarat represin­­tantului c­genți­ei Havas că este foarte adevărat că România, Iugoslavia, Bulgaria și Grecia trăiesc în bună înțelegere însă desmint energic că relațiile pe cari le întrețin și diferitele conversații, cari au avut loc la Lausanne, ar fi îndreptate în contra unei puteri oarecari și în special în contra Turciei. Era foarte natural ca cele patru puteri balcanice să de­libereze pentru a resolva problema debușeului bulgar la Marea Egee. Mai cu samă în ce privește Serbia și România, cari nu urmăresc la conferința din Lausanne decît două ținte prin­cipale : stabilirea unei păci solide în Balcani și obținerea unei complecte libertăți a strîmtorilor prin tratatul de pace. Mussolini recunoaște Sovietele­ ­. Mussolini s-a pronunțat pentru recunoașterea cfteiaiă a Guvernului Sovietic. Delegatul Sovietic Wo­­n­­ski, a declarat că Ruda, dacă va sprijini reali­za­­rea integrală a pactului național turc, va cere ca și shemaliștii din partea lor să insiste ca Rusia să par­ticipe la discuția tuturor chestiilor. Delegația chema­­listă a lucrat o bună parte din noapte pentru a re­dacta răspunsul relativ la Tracia Occidentală. Situația noului Guvern german Contrar știrilor din sursă oficială, se anunță că noul Guvern german nu se bucură de încrederea ma­selor populare. Presa democratică, își exprimă tem­area că acest ministeriu, format numai din elemente care re­­prezintă partidele burgheze și în care marea industrie are preponderența, nu va fi de lungă durată. Străină­tatea nu-i va acorda creditul necesar. Socialiștii au a­­nunțat că vor face noului Guvern o opoziție dîrzii. Motivele destituirii lui Refet Pașa Ziarul Times afirmă că represintantul Guvernului din Angora la Constantinopole, Refet Pașa, a fost în­locuit pentru politica sa împăciuitoare față de Aliați și pentru că nu a știut să Împiedice fuga sultanulu din Cemstimtmepel,

Next