Neamul Românesc, ianuarie 1923 (Anul 18, nr. 1-22)
1923-01-14 / nr. 10
\ Angora vorbește ■as ♦ ! Aceia cari cred ca e de ajuns ca Ismet-beia sä aprobe propunerile care i se fac de Europeni, îngrijați de liniștea Orientului și de posibilitatea inițiativelor economice în Turcia, se înșeală. O știre recentă arată că de la Angora a venit, cu privire la multe puncte din viitorul tratat de pace, un non postum’* s categoric. * și. In adevăr, oamenii lui Mustafa Chemai ni au în ei nimic din ce deosebește pe un diplomat, occidental sau oriental. Ei știu asta că au învins și că învingătorul are drept la tot ce aparține învinsului. Așa zice legea sacră, șeri atul, și așa trebuie să fie. Alte principii vin de aiurea; aici este un singur principiu : acesta. Și el trebuia să decidă situația. Ce se va hotărî la Lausanne e desigur important, dar și mai important e altceva: aceia ce vor consimți să execute, din îndatoririle ce vor lua totuși, Turcii. Iar Turcii, aceasta înseamnă pentru moment Angora. El a vorbit azi. Va vorbi și mai mult mine. N. IORGA Guvernul ungar — neagă! In răspunsul său la întrebarea Guvernului român asupra incidentelor de la granița ungară, Guvernul din Budapesta neagă nu numai amestecul său în incidentele de la graniță, dar chiar faptul că provocarea ar fi venit de pe teritoriul ungar. El afirmă, din contră, că acei cari au tras întăii au fost grănicerii romîni și că Ungurii n’au căutat decît să răspundă. Știri suplimentare ne mai anunță că Ungurii vor cere în această chestie o anchetă internațională, spre a se constata buna lor credință. Nu știm încă la această oară care va fi atitudinea Guvernului nostru față de un asemenea răspuns, dar avem convingerea că numai o acțiune fermă și unitară a tuturor țarilor Micei Antante va putea readuce pe Unguri la realitate și va putea să-i silească a executa adliteram tratatul de la Trianon. Ungurii vor trebui să fie siliți să desarmeze. Ungurii trebuie să-și aranjeze situația în ce privește plata reparațiilor. Ia sfîrșit, Ungurii trebuie să înceteze provocările. In energia cu care Statele succesoare ale vechii monarhii austro-ungare vor ști să impună cererile lor, stă întregul succes al acțiunii noastre. N. R. AN NOU! Uisși nou de muncă începe ! Grudul nostru se îndreaptă cu acest prilej către toți vechii cetitori iubiți și cei noi ai acestei foi, care, trecind în al 18-lea an de existenți, n’a încetat un moment pănă azi să facă în această țară școală de sănătoasă educație națională și, prin pana măiastră a marelui ei întemeietor, să împrăștie fără întrerupere lumină vie, dătătoare de viață nouă, până îa unghiurile cela mai îndepărtate ale tuturor ținuturilor locuite de Romîni. Ne gîndim la toți acești prieteni devotați ai apostolatului îndeplinit de la acest amvon, cu un sentiment de dragoste nesfîrșită și de sinceră recunoștință, pentru că la aprobarea lor de fiecare zi, în sprijinul lor necondiționat, am găsit tot destina îndemnul la luptă, puterea acțiunii noastre purificatoare. Un an nou începe, și în cursul lui am dori ca opera noastră de propagandă pentru crezul mintuitor să poată deveni mai amplă, mai hotârîtoare , în rezultate. Foaia noastră trebuie să-și mărească formatul. Fiecare din aceia cari o urmăresc simte necesitatea de a găsi în ea ceva mai mult decît cuprinde. Concursul tuturor adevăraților ostași este deci reclamat din nou. Așteptăm nu numai încurajarea morală a fiecăruia, dar banul, cît mai mulți bani, cari să poată pune în mișcare întregul plan de organizare pe care în acest scop l-am conceput. Iată apelul călduros pe care-1 adresăm tuturor pășind într’un an nou. Cu credința că mi-l facem în zădar, trimitem la această zi solemnă, organizațîilor noastre de pretutindeni, salutul nostru duios și urările cele mai din inimă pentru prosperitatea lor, pentru sănătatea tuturor fraților noștri de luptă. Intru mulți ani! Alex. Cusin [iipinsin lipi Din Moscova vin mereu vești despre cedarea comunismului în fața realităților economice. Ultima noutate care nu vine este deschiderea Bursei din Moscova și deci reluarea legăturilor cu burghesia și capitalismului bancar. PROFETUL Asemenea lui Moise, te-ai depărtat în munte, Pe plaiurile terii, Curînd, din raze de lumină, punte Intre pămînt și bolta zării. Suit-ai treptele singurătății Pe căi spinoase, neumblate, Ca să ne-arăți din pkla dimineții Icoana țerii întrupate. Cu litere de sînge, pe stînca prometee, Ai scris, în Cartea Sfîntă, slova : Cu fulgere de foc și curcubee, Au fost legați Carpații cu Moldova. Același imn popomii cîntă, Din dragoste ’mpletindu-ți salbă, Iar țara te binecuvîntă, Din Nistru păn’la Tisa albă ! ION BUZDUGAN. Píilialinis sului Susia ilitalm că: Am greși dacă am spune după marele fapt de arme care mi-a adus unitatea națională și prin care ne-am jertfit și noi pentru triumful dreptului și dreptății în lume, am rămas necunoscuți în Europa. Dar trebuie să adăugăm că sîntem așa de puțin cunoscut nu numai de marea masă a popoarelor din Apus, allate în primul loc, dar și de intelectualitatea Statelor occidentale — ba uneori cind se vorbește de noi ni se pun în spat, atîtea lucruri străine de originea, firea și situația noastră,— încît o informație exactă și imparțială asupra culturii și străduințelor noastre naționale pe toate tărîmurile vieții publice și sociale, este nu o simplă datorie de Stat, ci o mare și imperioasă datorie cetățenească. Opera aceasta e însă grea și delicată. Grea, fiindcă nu se poate servi orice unui public străin, curios sau interesat în a ne cunoaște, și mai ales nu poate oricine vorbi cu toată autoritatea necesară unei astfel de opere. Delicată, fiindcă lucrurile trebuiesc spuse în așa fel încît să nu pară că facem o simplă reclamă și părtinim anumite grupări sau categorii sociale în detrimentul altora sau în al Statului însuși. Această acțiune de propagandă românească în străinătate n’o putea face nimeni la noi mai bine decît d. prof. N. Iorga. Necesitatea ei o resimțiam de atîta vreme. Azi în sfîrșit începutul ei ni se anunță. O modestă, dar îngrijită și bine scrisă revistă de «Informație rom-Incaseäs și-a făcut apariția supt direcția d-lui prof. N. Iorga și a trei din colaboratorii săi, d-nii Gusin, Ion Sîn-Giorgiu și H. Stahl. Ea este scrisă în franțuzește și va apărea lunar. In fața acestui frumos început de acțiune culturală românească în afară, datoria oricărui bun Român a de a contribui cu o cît de mică părticică în întărirea și susținerea ei. G. V. R. Fairariili gx-regeîaî tofaiti si Funerariile fostului rege Constantin sînt fixate pentru 13 Ianuar; corpul a fost transportat în biserica ortodoxă din Neapole, in așteptarea autorizării Guvernului grec de a se putea transporta corpul în Grecia pentru a fi immormîntat în cavoul familiei regale. Nu știm dacă este adevărată știrea dată de ziare că d. Corbescu ar fi demisionat din postul de președinte al Comisiunei interimare a Capitalei. Dar sigur este că d-sa a presintat un raport d-lui ministru de interne, prin care se plinge de desinteresarea ce arată Guvernul gospodăriei comunale a Bucureștilor, care lipsită de budgetul necesar pentru refacerea ei, a ajuns într-un hal ce nu mai poate dăinui. D. Corbescu arată că, de pildă, numai pentru pavajul Capitalei ar trebui o sumă de 400 milioane lei, cînd tot budgetul anual al Comunei este de 100 milioane. D. Corbescu are dreptate. Capitala noastră a ajuns într’o stare de necurățenie și de lipsuri așa de mare, încît orice bunăvoință, înzestrată cu oricîtă energie, nu va putea să facă nimic serios, dacă nu se dau în același timp și fondurile necesare în acest scop. Cu sau fără d. Corbescu în fruntea tribilor Comunei. Guvernul are datoria să găsească formula prin care Primăria Capitalei ar putea contracta un mare împrumut pentru refacerea orașului, care nu mai poate întârzia. Un studiu amănunțit asupra tuturor nevoilor actuale ale Capitalei ar trebui să-l precedeze, pentru ca publicul să știe pentru ce i s’ar cere bani. Apoi organisarea cetățenilor pe suburbii și străzi, pentru îngrijirea de înfrumusețare a cartierelor respective, s’ar impune. Ea ar avea misiunea să ajute Consiliile comunale în acțiunea lor edilitară și să li complecieze opera. Insistînd asupra cererilor sale, d. Corbison ar putea, prin influența pe care o are în partidul liberal, să reușească a fi satisfăcut. Ei și-ar câștiga, în acest caz, recunoștința tuturora. e— i frigs britanisii la Calliinhisp! Autoritățile engleze de aici au primit ordin să pregătească cartiruirea noilor trupe britanice ce vor sosi din Irlanda. Toate trupele se vor retrage la Dardanele, iar la Constantinopol nu vor mai rămînea decît corpul de grenadieri și detașamentele de la Haidar Pașa. Un eventual atac al chemaliștilor asupra Constantinopolului, ar urma să fie respins de flota din Bosfor și Dardanele. Cercurile turcești afirmă că chemaliștii nu vor ataca Constantinopolul, dar își expuma teama că Englesii s-au instalat definitiv la Dardanele și Ceanak. Mil jit Misi I isi liplila Bi ia banchetul oferit de nationaliștii-democrați d-lui N. Iorga Prea cinstite domnule profesori prea stimați domni, Cînd stau și privesc la cei veniți la această agapă pentru ca să aducem tributul nostru de dragoste și de cinstire omului căruia această frumoasă și bună țară românească are ai mulțămi atît de mult supt toate raporturile, fără să vreau îmi reamintesc altă icoană,peste care vremea a trecut fără s-o poată întuneca. Era, domnitor, în anul 1909, în al doilea an al Universității de vară din Vălenii-de-Munte și cu prilejul Încheierii acelor cursuri, cînd mi s’a făcut cinstea să mulțămesc eu înfăptuitorului lor pentru ostenelile pe care și le a dat atunci, mi-aduc aminte că, relevând ceia ce mi-a dat nouă, cari l-am ascultat, și mulțămindu-i pentru pus nnmerindele pe care ni le-a traistă cînd ne trimes la vetrele noastre, am zis așa : Domnule profesor, acei cari-ți aduc d-tale mulțămită astăzi prin graiul mieu pentru tot ce ni-ai dat în cursul celor 40 de zile, nu sînt nici dintre fariseii, nici dintre cărturarii, nici dintre boierii poporului român ; sîntem simpli clăcași ai unui neam care-și dorește mîntuirea și plecăm de aici, de la d-ta cu sămînța încredințată nouă și pe care avem să o semănăm în holdele noastre de acasă. (Aplause călduroase). Și am zis mai departe n’avem astăzi nici situațiune, nie titluri, nici ranguri, nici avere , dar să nu uitați, domnule profesor, cu copilul din Galileia a biruit lumea prin simpli pescari, neștiutori de carte, cari aveau însă în suflet, ca și noi, credința neclintită în adevărul cuvintelor învățătorului lor. (Aplause călduroase îndelung retate). Această credință în adevărul cuviatului d-tale o vom duos și noi, sămănînd-o și așteptînd încolțirea sămînței. Prea cinstite domnule profesor, de atunci au trecut 14 ani încheiați Ceiace s’a întîmplat în cursul acestor 14 ani, domnilor, știți cu toții ; și astăzi, cînd am cinstea să stau din nou la masă cu învățătorul nostru, îî spun aceleași cuvinte: domnule Iorga, privește, sămănăturile sunt coapte, vremea secerișului se apropia. (Aplause puternice), vă explic pentru ca am zis aceasta, la cei cinci ani de la înfăptuirea întregirii neamului, țara Românească, lung răbdătoare, a trecut prin firești emoții și frămîntări, inerente cataclismului din care a ieșit făurită unitatea noastră națională. După acest cataclism au rămas atîtea răni de vindecat, atîtea dureri de alinat și, paralel cu ele, s’au deschis atîtea prăpăstii suf atești care trebuie să fie nivelate, căci mentalități diferite, obiceiuri și datini înrădăcinate, orînduieli și alcătuiri milenare își așteptau aranjarea, concordarea lor ; dar, paralel cu aceasta, s’au ivit ambițiuni nesăbuite, un dor nestîmpărat după bunurile vremelnice ale acestei lumi, atrofierea sentimentului de cinste, iar ușa de frate își serbează de cinci ani urgia la mese întinse. (Aplause prelungite). In aceste împrejurări dureroase, neamul românesc, instinctiv, aștepta omul care trebuia să intre pe ușă în staalul oilor, iar nu să sară pa de lături peste gard, (Aplause). Vremurile pe care le trăim astăzi și împrejurările prin care trece neamul românesc sunt aievea vremuri mesianice; toată lumea așteaptă, simte că, prin forța firească a unei legi inexorabile, trebuie să fie curentul de însănătoșire, întărire și înnaintare a acestui neam, și, odată cu acest curent, așteaptă și omul care va pune hotar poftelor, zăgaz ambițiilor și va opri prăbușirea țerii în prăpastie. (J planse prelungite) Pentru aceasta am zis-o, domnilor, dlui Iorga , privește, semnăturile sunt coapte, vremea secrișului e aproape. Sămînțele ] care d-ta te-ai semănat supt brada sufletului românesc au încolți și munca uriașă depusă în servciul acestei țeri își arată astăzi rostele. Sa discută în toate părțile c avem noi să mulțumim la întălnuirea idealului nostru național, d-ta, domnule profesor, ai pari la această înfăptuire, poate în msură mai mare decît cum se recunoaște astăzi, căci pregătitori suflete ai fost; și dacă mii și n de eroi au murit pe coastele Capaților, pe însîngeratele cîmpii ai Moldovei cu ochii spre Ardeal, ci vîntul d-tale li-a dat direcția. (4 planșe entusiasts). Astăzi toată țara privește d-ta; în zadar se încearcă să spună paravan între d-ta și țară toată suflarea romînească știe cîn dosul acestor ascunzișuri maestre se afli singurul om care poat să aducă mîntuirea acestei ței (Aplause prelungite). I Știu, domnule profesor, că ai fos și vei fi hulit, batjocorit, ocări încărcat de bănueli, hîrțuit, înșeli și poate și trădat; mai mult, va trece poate prin toate durerile Gogotei, vei bea întreg paharul amirăciunei; dar din noianul de nimiliri și de injurii care ți se aduc vei ieși cu atît mai curat și cu atînai mare, (aplauze călduroase) căc an lucru nu-1 trage nimeni la îndoială,—și în primul rând acei cai te hulesc, că ai un singur interes țara, și subordonezi toate celelalt interese țerii și nu vei subordon țara niciodată nici unui singur interes. Aceasta este puterea d-tal cea mare, împotriva căreia nu poat să steie absolut nimic. (Aplause) Trăim domnilor, vremuri cîn vedem că idolii se prăbușesc , vedeai și zorile crepusculare ale adevărului. Agapa noastră de astăzi, la care de pretutindeni au venit, eu o consider ca o mărturisire de credință față de învățătorii și șeful nostru. (Aplause entuziaste) Și faptul că am venit din toate unghiurile țerei este dovada că toate unghiurile țerii îl așteaptă. Cu aceasta, dați-mi voie să ’ndie și, pentru a treia oară, domnuli profesor, să zic : holdele sunt coapte vremea secerișului e aproape. Dumnezeu să te trăiască sâ ajungi ceasa aceia, să iei odată cîrma aceste țeri în mînă, ducînd-o la limanu pe care-l merită după suferințe de două mii de ani. (Aplause înflică raze îndelung prelungite). Stenografiat de H. Sfahl iaiiis «li fnsHnali Innaintarea trupelor franceze este terminată. Niciun incident nu s’a produs. Totu este calm. Numeroasele coștii ale fabricelor Krapp funcționează ca de obiceiu. Patruzeci de mii de lucrători sîn la posturile lor. Trenurile circulă regulat Presa locală exprimă mirarea și satisfacția că trupei francese și belgiene sunt cantonate în afara aglomerațiile muncitorești Se caută în zădar uniforma franceză pe străzile din Essen sau Malheir