Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)

1923-03-22 / nr. 64

ANUL al XVIII ies nl 64. REDACȚIA ș* AD-TTA Strada Domnița Anastasia, • TELEFOANE• Redacția................... . «2/® Atoliiitnții. ... » Ml Directorii N. IORGA Foaia Partidului Nationalist-Democrat Apare zilnic Redactor-șef: ALEX. CUSIN abonament?. • Pe un an in țari. . ifio Ces Pentru preoți și Moâț, 120 . Pentru studenți. . . .00 . Pe șase luni...................30 . Pe trei luni. » „ . . 40 Pentru străinătate dublu. “!” Dimitrie Onciu Cu Dimitrie Onciu pleacă din mijlocul nostru, desigur la o vrîstă cind putea să mai aduce multe și însemnate servicii învățămtntului, inițiatorul însuși al studiilor critice de istoria Românilor, începindu-și lucrul intr’o vreme cînd o școală învechită nu-și dădea osteneala de a stringe de aproape izvorul și nu-și impunea disciplina necesară pentru ca să nu întreacă resultatele cercetării obiective, el a fost prin scrisul lui învățătorul la noi al doctrinei germane, cu toate însușirile ei, pe lângă care sunt și neapărate defecte. Ca profesor a fost același strict păzitor al unei doctrine severe pe care a transmis-o cu autoritate elevilor săi. în multe prilejuri cuvîntul său grav a servit pentru exprimarea demnă a sentimentului general. Pretutindeni unde, ca la Arhivele Statului și la Comisia Monumentelor Istorice, o sarcină administrativă i-a fost încredințată, el a indeplinit-o cu o scrupulositate care poate servi de model. Cu aceste însușiri positive va rămînea el în amintirea elevilor săi și a opiniei publice, îndurerată azi și totdeauna recunoscătoare. NJIOROA Alegerile din Iugoslavia Din Belgrad nu sosesc resultatele alegerilor generale pentru Camera iugoslavă. Partidul radical al d-l ui Pasid, primul-ministru, nu a obținut decit 120 de mandate din totalul deputaților care este de 313. Restul scaunelor au fost luate 70 de partidul Rădici, 30 de democrați, 22 de clericali, 18 de Musulmani și Bosnieci , 9 de partidul agrar sîrb, 6 de minoritățile germane, X de Bondar, 3 de social-democrați, iar restul de diferite personalități în afară de partide. Camera va fi dar destul de împestrițată. N’am zice că partidul d-lui Pasici, care e la Guvern, a suferit obținînd numai 120 de mandate o înfrîngere, dar el poate avea singur majoritatea voturilor în Parlament și aceasta e important. Pentru a putea guverna o strinsă înțelegere nu trebuia să se închege între partidul d-sale și cel democrat, atăgînd în""coaliția și elementele musulmane Chestiunea nu va fi așa de ușoară, dat fiind că între radicali și democrați au fost și există încă i destule diverging serioase. Darilaltă soluție va fi și mai greu de găsit. Fapt important este că antcomuniștii, cît și republicanii , n’au căpătat niciun loc, ceia ce dovedește că aceste curente, care într’un anumit moment prinseseră consistență, au slăbit simțitor. Spiritul sănătos a triumfat și el de sperat că el va da Iugoslaviei și un Guvern viabil, care să ferească țara de convulsiuni interne și să continue cu energie opera de consoli,dar era condusă acolo până azi cu atîta capacitate și prestigiu de d. Pasici. Viitorul nu va arăta întru cît aceste speranțe au fost îndreptățite. Doleanțele pensionarilor Armatei — Pentru domnul1 ministru de Războiu Prin ziarul „Lupta“ din 14 Decembre 1922, am arătat greșeala comisă de pensionarii militari din Parlamentul partidului poporului, cari, pe de o parte, au lipsit Statul, atribuindu-și lor pensie o soldă pe cari niciodată nu au primit-o, iar pe de alta au nedreptățit pe camarazii lor din activitate, hotârînda aceștia, oricare li-ar fi solda ce o primesc în timpul ativității, să nu li se socotească ca pensie decît solda din anul 1919. Am rugat atunci actualele corpuri legiuitoare, cari au fost chemate să îmbunătățească starea materială a tuturor funcționarilor și pensionaror Statului, să șteargă din Art. 12 al. a din legea pensiilor acelora cari au luat parte la războiul pentru întregirea neamului, acea dispoziție rușinoasă și să rămînă așa cum a fost hotărît prin I. D. legi nr. 119 și nr. 8456 bis din 1919, ratificate prin legea promulgată cu I. D. nr. 3532 din 1920. Vázind rîvna cu care a urmăriți îmbunătățirea stării materiale a armatei și în special a ofițerilor, gîndiți-vă și la ziua de mînă a lor, cînd, împlinind numărul maxim al anilor de serviciu, obosit și îmbătriniți, vor trebui să părăsească rîndurile active ale armatei, spre a se odihni. Ce fel de odihnă și ce situație li 8e vor creia, în raport cu cea dobîndită prin muncă cinstită în armată, cînd primesc pensie maximum solda din 1919 ?!, nu vor avea asigurată nici cel puțin hrana zilnică. Fac din nou apel, atît la bunele dvs. sentimente, cît și Gorpurile Legiuitoare, ca să ștergeți cît mai neîntârziat acel alinist rușinos și să-l considerați ca și cum nu ar fi existat, pentru fgca toți ofițerii cari au luat parte în războiul pntru întregirea neamului să primească [[pensie drepturile hotârîte prin legea originală. Vă mai rog să stăruiți, pentru ca și pensionarii, cari au luat parte la războiul pentru întregirea neamului și cari au servit în armată cel puțin 30 de ani, să plătească un sfert costul transportului al lor și al soției pe căile ferate, fluviale și maritime, așa după cum s’a hotărît pentru camarazii lor, cari au avut norocurȚ?) să fie clasați invalizi de războu. In aceste vremuri de scumpete grozavă și cu tendințe și mai de rău, darea [pensiunii legale și micul ajutor de transport ar contribui într’o măsură simțitoare la ușurarea traiului acestor pensionari. Rog pe domnii parlamentari din partidul naționalist- democrat, caz zilnic cerut și Parlament îndreptarea multor nedreptăți și rele, să se ocupe serios și de aceste drepte cereri ale pensionarilor, cari au luat parte la marele războiu, în urma căruia s'a făurit România Mare, fiind siguri că vor avea alături toată bună-voința, atît a d-lui ministru de Războiu, cît și a d-lui general Văitoianu, ministru de Interne și autorul legii pensiilor, iar nu numai pensionarii, dar chiar și ofițerii activi li vor purta toată recunoștința pentru această frumoasă faptă. General N. Rovinaru 1 LEU EXEMPLARUL liniile din Din Capitala Ungariei nu vin unele știri neliniștitoare . Iredentiștii provoacă zilni scandaluri, sțîrînd nu numai tineretul universitar, dar chiar pe muncitori. S zice că Guvernul, constatînd amestecul politicianilor șoviniști, ar fi hotărît desființarea Societății „Ungurii, cari se deșteaptă“, unde agitatorii se află încuibați. Pe de altă parte, se vorbește de demisia Guvernului. Situația în Ungaria nu este, clar, limpede. Elementele naționaliste extremiste voiesc prin orice mijloc să pună mîna pe conducerea țerii. După cum vedem, nici vorbă să se gîndească cineva acolo la plata datoriilor de războiu către Aliați. Nu e oare timpul a aminti vecinilor noștri care ii este prima datorie ce o au de îndeplinit ? n.— Releatei D. profesor N. Iorga publică în ziarul »America» din Cleveland următorul articol : „ Ara văzut undeva, în Ținuturile recîștigate, un sat de toata frumusețea, gri Casă de zid lîngă casă de zid, cîte șapte odăi în șir, mobile scumpe și, dincolo, la cîmp, ogoare de pămînt negru care tot trairăra în sai cu cea mai sfîntă sudoare omenească, vărsată acolo de generație în generație. Și cei oameni frumoși și zdraveni! Gu deșteptăciune și hotărîre în priviri! Femeile erau printre cele mai mîndre ale lumii, și decît galbenii grei de la grumaz strălucea mai mult fața lor a’li de domnițe. Dar, pe cînd corurile cîntau și se înnălțau cuvintele pline de simțire, ceva lipsia în săli, în case, pe străzi , bucuria copiilor cari se joacă. Fiind atîta avere, pentru a nu împărți moșia, se îngăduie doar un copil doi. Și în tren, un Frances îmi vorbia despre satele din Auvergne la el, în care țăranii fără copii merg ca muncitori la orașe, iar casele Situația materială a forofilal tactic O comunicare la Cameră D, deputat D. V. Țoni, în ședința de la 20 Mart., a făcut următoarea întrebare: Situația materială a corpului didactic a devenit, în actualele condițiuni de viață insuportabilă. Învățătorii în sate — unde cele necesare traiului sînt tot așa de scumpe ca și în orașe — avînd cea mai mare parte dintre dînșii un salar care nu se ridică nici măcar la ioooei lunar, sufărnizerii și umilinți, ce nici nu se pot descrie. Ei nu au cu ce-și întreține familia, nu-și pot trimite copiii la școli mai înnalte, nu pot face nimic pentru îmbogățirea culturii lor personale. Institutorii și profesorii din orașe sunt și ei mucenicii zilelor noastre. Ca să-și poată agonisi minimul necesar pentru menținerea existenței lor, institutorii sunt siliți pe lingă cele 30 care de lecțiuni pe săptămînă, pe lingă :’alte îndatoriri ce au, să alerge după lecțiuni particulare, după cursuri de vacanță, storcîndu-și toată vlaga trupească și sufetească într’o muncă istovitoare și fără rodnicie. Profesorii, în loc de cel mult 15 oare cît ar trebui, să facă pe săptămînă, neavînd de la Stat retribuția cuvenită și îndestulătoare, au fost nevoiți să se angajeze pe la tot felul de școli particulare și să muncească 30—40 oare pe săptămînă în afară de oarele trebuitoare pentru cercetarea lucrărilor scrise și pentru pregătirea secțiunilor, distrugîndu-și astfel sănătatea și ucizînd într’înșii orice putință da o viață sufletească mai superioară. Și răul nu e numai ca atîtea mii, zeci de mii de oameni folositori Statului sînt poate cele mai nenorocite victime ale vremii, dar din pricina aceasta sufere școala, ofere cultura națională și scade zi cu zi energia sufletească a neamului, tocmai în timpul cînd de desvoltarea puterilor noastre sufletești atîrnă întreg viitorul nostru național. Corpul didactic de toate gradele din întreaga țară, își îndreaptă nădejdile către această Adunare, și-i cere schimbarea imediată a unei situații dureroase, care așa nu mai poate dăinui fără periclitarea celor mai vitale interese ale propășirii țerii. Altfel cei mai mulți și desigur cei mai buni, vor părăsi o carieră ce îi aduce atîta umilință și atîta suferință și se vor îndrepta către alte cariere, care să le asigure putința unei vieți mai demne și mai omenești. In memoriul pe care corpul didactic l-a înnaintat membrilor acestei Adunări, se cere ca revendicare minimă: un salar de masă de cel puțin 10 ori mai mare decît cel vechi se domima una după alta, ca dinnaintea războiului, deși viața niște morminte vechi. A-și jertfi în nașteri trupul femeia, a înfrunta bărbatul sarcina, iată prin ce se poate ținea nația în ce are astăzi și prin ce se poate întinde numai în locurile pierdute. Să se gîndească la aceasta și Romînii din America s’a scumpit nu de 10 ci de 30 și chiar de 40 de ori mai mult ca înainte. Guvernul și Adunarea trebuie să satisfacă neîntîrziat cererea unui corp de slujitori de elită ai Statului, acelor la mîna cărora stă nu numai învățarea culturală a țerii, dar însăși sănătatea morală a Nțiunii. Să nu ni sa spună că Statul nu are mijloace. Cînd s’au găsit fondurile trebuitoare pentru alte categorii de slujitori, vrednici și aceia de toată solicitudinea —, se vor găsi — trebuie să se găsească — și pentru Corpul didactic, chiar dacă s’ar cere pentru aceasta noi jertfe tuturor cetățenilor țerii. Rog ped. ministru al Instrucției Publice să dea în numele Guvernului un răspuns hotărîtor și asigurător. Răspunsul acesta îl cer, cred, împreună cu mine toți membrii corpului didactic, cari sînt membri ai Adunării. Dacă răspunsul nu va veni și dacă nu va fi acela pe care 1 așteaptă cu nerăbdare corpul didactic din toată țara, vomu transforma această întrebare într'o interpelare adresată d-lui Minisru al Instrucțiunii Publice“. D. ministru V. Brătianu a răspuns că ține la disposiția Camerei pentru mărirea lefurilor funcționarilor 500 milioane lei. linala Sofia Represintanții Antantei se intimsesc azi la Londra pentru a se sfătui asupra răspunsului la contra propunerile Turiști cari au fost publicate Marți după amiazi la Paris. ■«■I I III I «■ [UNK]III £ 33'. Bucuria Poloniei Polonia. Un te-dium so Ierna va avea loc Luci la catedrala din Varșovia pentru a se sărbători recunoașterea frontierelor Poloniei de către Puteri. In întreaga Polonia vor avea loc ceremonii religioase și manifestațiuni. ....................................................... uh........ . mm București, Joi, 22 Mart 19^3. BILETINUL EXTERN si ilii îtffiaiiiiim W Laefield, 20.—Mine se vor întruni la Ministeriul de Externe pentru prima oară experții britanici» francezi și italieni» supt preșidenția marchizului Curzon, pentru a discuta contra-propunerile de pace ale Curelei Programul întrunirii cuprinde examinarea chestiilor financiare, comerciale și alte diferite mici chestiuni teritoriale, precum și situația străinilor în Iradia. După cum se știe de toată lumea, aceste întruniri sunt numai discuții preliminare între aliați, în scop de a se studia contra-propunerile turce și să se dea o hotărîre asupra răspunsului ce trebuie dat. Dii seară, în Camera Comunelor, d. Bonar Law a declarat că are toată încrederea că Aliații vor fi și acum ea și înainte în perfect acord și vor continua să lucreze în strînsă cooperare în ceia ce privește situația din Tracia. * Lanfield, 20. — Situația în apropiata Orient a devenit mult mai bună. Este foarte multă nădejde că condițiile generoase de pace oferite Turciei și care presimtă mari concesiuni nu numai teritoriale, dar și concesiuni menite să înlesnească desvoltarea acestei țări, nu vor fi respinse de acest popor care la urma urmelor are nevoie de pace tot atît cît și noi. Dredi se pregătesc de război a RjwI, 20. — Agenți*j Stefini anunță din Constantinopol, că generalul grec Pangalos face mari pregătiri militare in Tracia occidentală. Innaiții comisari nu trimes un torpilor la Salonic ca să facă anchetă. Generalul Harrington a plecat la Londra, unde va rămînea o lună. Comandamentul trupelor britanice a fost luat de generalul Hirdm și comandamentul forțelor aliate la Mambrein care va prezida comitetul directiv aliat, [tipul lui ni 11 In congresul Camerei de Comerț internaționale s’au început lucrările grupului industriei și comerțului ,tratindu-se chestiunile relativ la publicitate, și reglementarea tarifelor vamale. 1. In urna discuțiunitor s’au acceptat propunerile prin care se cere ca biroul internațional al tarifelor vamale din Bruxelles să asigure publicarea repede și integrală a tarifelor ; 2. Ca Statele să adopte regula de a publica prealabil punerea în vigoare a tuturor modificărilor tarifei, precum și a modificării nomenclature vamale. In urmă s’au adoptat măsurile pentru simplificarea procedurui relativ la soluționarea chestiunilor de contestații vamale, s’a discutat chestiunea transporturilor prii, avioane, îmbunătățirea comunicațiilor pe căile ferate, reglementarea pagubelor. S’a adoptat în unanimitate hotărîrea asupra emigrării, avîndu-se în vedere că sporirea populației Europă a devenit o problemă gravă în urma opririi emigrării provocată prin războiu, din care caută multe State sînt lipsite de mîna de lucru. Colaborarea italo-franceză La Roma s’a inaugurat supt preșideoția d-lui Gentila, mimat al Iagrmațiunii Publice, fastifiutui inter-um- V9ssitar italian. Aneasta instituție are de snop de a ține eursul pentru strâmt și italieni, da a coordona și consolida cursurile chiar exscente și de a ajuta la desvoltarea culturei italiene în străinătate. Acest Institut va organisa cursuri de va ă pentu s trâmi și a purta grijă de înscrierea acestora la Facultățile din Regat. Consiliul directiv va fi compus din d. ministru Gentile, președinte, d. Amedeo Gomini, șeful biroului de presă din Ministerul Afacerilor du retna, vica-președinte, d-iul M. A. Solventin și alți profesori universitari vor fi numiți consilieri ai noului Institut. Galiția atribuită Poloniei Cehoslovacia.—„Narodni Politica“ arată bucuria sa pentru decetunea conferinței ambasadorilor care atribuie definitiv Galiția orientală Poloniei. Situația desperată a Georgiei Georgia. — Se semnalează că în provincia Georgia teroarea a sporit mai mult de două sute de persoane au fost împușcate; cea mai mare parte dintre acestea sunt prisonieri politici. Pentru a protesta contra acestui terorism cei 600 prisonieri politici deținuți în fortăreața Metekhi au declarat geva foamei.