Neamul Românesc, iunie 1923 (Anul 18, nr. 119-144)

1923-06-10 / nr. 127

prin scutiri la legea asupra impo­zitelor, da. vă mulțumiți să fixați un principiu general fără să stabi­liți un lucru: fișa fiecărui funcțio­nar. Fiecare funcționar trebue să aibă—e greu, dar așa este drept— trebue să aibă hîrtiuța lui și să fie ținut în curent pentru a fi răsplă­tit după greutățile lui de familie, după destoinicia­­ lui. A­cesta poate să fie mijlocul de a ridica pe un funcționar, punîndu-i în vedere tu­turora și prin leafă de merit și prin ajutorul de familie ce i se­ dă, a­­tunci cînd el întrece pe un func­ționar rău. Credeți că­ funcționarul se va mulțumi cu acea scurtă în­semnare de la nu știu ce articol, care pune într’un vag viitor oare­care ajutorare potrivită numărului copiilor ? Ca săVică, funcționarul,nu poate fi satisfăcut nici de sanhendrinul ca­­re-l numește și nu poate fi satisfă­cut nici de ordinea generală a func­țiunilor. Nu va fi la noi nici de acum înnainte măcar ce era în Rusia, cu cinul, cu cinovnicii lui, știa fiecare că face parte din cutare clasă, că privește leafă potrivit cu cinul din care făcea parte. Nu poate fi mul­țumit un funcționar cu făgăduiala vagă că i se va ținea seamă de „greutăți familiare“. Nu numai atît, dar se întîmplă (După notele stenografice), ca unui ministru—toți miniștrii sînt multe ori sînt proaste. (Aplause), buni dar aceasta nu-i împiedecă de a păcătui, tocmai pentru că sînt buni — că unui ministru îi vine în minte să mute un funcționar. Doamne, mutarea unui funcționar este una din practicile celei mai o­­bișnuite ale vieții­ politice cele mai oneste care, evident este viața de la noi, în special la momentul de față (ilaritate). Prin urmare, îl mută. Dar abia ajunge— și, iată, a ajuns Tînăra, dar neobosita societate omul, dar^bagărul nu. Cunosc" ca­ culturală „Tinerețea“ care își în­turi în care am intervenit, de multe ori, și s’a făcut dreptate pentru moment, dar cînd s’a întors acasă cel pentru care intervenisem, a gă­sit alt decret de mutare. Dacă aș fi ajuns în acelaș timp — «mi se plîngea omul — cu nevasta, cu co­piii și cu bagajul, încă ar mai fi mers, dar noi ajungeam în rate*. Uite vă pot spune un caz, s’a în­­tîmplat la Pașcani, în județul d-lui Ștefan Ion, județ în care lucrurile se fac cu o îngrijire de binele pu­blic asupra căruia nu influențează cîtuși de puțin "pasiunea politică, dar știți, sînt nevoile administra­ției... (ilaritate). Ca să zică omul se­ întoarce a­­casă cu siguranța că nu va fi mu­tat, nevastă-sa n’a sosit și-și zice: nevasta mă va ajunge pe drum, dar sînt și copiii cari trebuie să vie pe urmă și mai e și bagajul. Și așa se poate întîmplă ca omul să fie mutat de trei ori și familia, și ba­gajul să nu ajungă o singură dată la destinație. Ei bine, aceasta este­ una din cele mai păcătoase arme de care se poate folosi spiritul­­ de partid în dauna nenorociților funcționari. D-voastră ce prevedeți aici ? Că funcționarii sunt stabili. Nu sunt inamovibili, sunt „stabili”, pentru că nu pot fi mutați decât cu două condiții: cu voia aceluia de la care pleacă și cu voia aceluia la care ajunge. Credeți că J.este greu să se capete de la un șef de serviciu permisia * de a muta un funcționar și de la alt șef de serviciu, în le­gătură cu organizația politică, voia de a-l primi ? Dar să zicem că omul nu poate fi pedepsit în­de­ajuns prin stră­mutare, că trebuie să se dea o mă­sură mai energică împotriva lui, că trebuie să-l judecați. Judecata func­ționarului se face în condițiile ară­tate prin capitolul V. In capitolul V se spune că el «are dreptul să se apere singur verbal, sau printr’un memoriu scris, sau printr’un coleg ales de dînsul din aceiași adminis­trație». Foarte frumos, Filantropia nu lip­sește în niciuna din măsurile care se ieau la noi, numai cît se per­mit totdeauna interpretări dincolo de marginile filantropiei interesate, și ele nu se potrivesc totdeauna între dînsele. Filantropia sentimen­tală spune ceia ce se cuprinde in art. 54, pe urmă vine filantropia interesată care zice în art. 55: «Ju­decata se va face în ședință se­cretă» și adaugă: «Decisiunile co­­misiunii sînt definitive și execu­torii». Eu mă sperii de cîte ori văd «de­cișii definitive și executorii». Ia materie de „decișii definitive și executorii“, — noi toți oamenii sîntem supuși greșelii —, eu unul, totdeauna și la Academie, aș fi pentru scrutinul întreit, pentru că se întîmplă că sînt oameni cari greșesc la scrutinul întăiu; iar, dacă nu se va îndrepta la a doua oară, se îndreaptă a treia oară. Dar după o singură hotărîre omul nu se mai poate adresa nicăieri ? Sînteți d-voastră ații de siguri că această comisiune va judeca tot­deauna după toată dreptatea și, evident contra voinței d-voastră, contra voinții succesorului pe care vi­ l-ați ales, nu o să se strecoare un interes politic oarecare Din cine se compune comisia a­ceasta de judecată ? Se compune dintr’un magistrat, consilier la Curtea de apel ales în secțiile în­trunite, dintr ’un funcționar, cel mai încalt și mai vechiu în grad în ad­ministrația centrală, — de acesta mă tem —și­ după aceia unul din directorii conducători ai serviciilor, tras la sorți, în comisia pentru pro­puneri, pentru numiri și înnaintări. Va să zică sînt doi funcționari și un magistrat, iar, dacă nu mă în­șel, doi formează majoritatea față de unul singur, și atunci vedeți iarăși ne întoarcem la mandam­ocra­­ția aceia cu nasturi de­ cristal și cu coadă de o anumită lungime, care v’a pregătit legea, care v’a adus-o înnaintea d-voastră. D-voastră, cari știți că mandarinii sînt oameni deprinși a face toate plecăciunile prevăzute în ritualul politic, sînteți foarte bucuroși că aveți mandarinii în mînă și li dați lor toată viața clasei funcționărești de acum în­nainte. Eu consider această lege ca o experiență, dar știu — și cu aceasta încheia — că d-voastră sînteți ad­versarii experiențelor. Dacă sînteți adversarii oamenilor cari fac expe­riențe și cari pot să fie buni, tre­buie să fiți și adversarii experien­țelor ce se fac prin legile d-voastră, și, care, să nu vă supărați, de toarte Iliig­i Kiiiii în­iirai. Jin­ei­ chemase seria șezătorilor din cen­trul Capitalei prin frumosul festi­val de la Teatrul Popular, și-a luat din nou activitatea. Această acti­vitate se desfășoară acum la peri­ferie și în orașele de provincie. Așa, Joi seară secret, «Tinere­țea» a dat la școala primară «Eu­­frosina Potecă» din cartierul Gării de Nord o serbare foarte reușită și la care a luat parte un public cel puțin de trei ori mai numeros de­cît putea încăpea în sală. A fost parcă o întrecere între cei ce au executat programul bogat și variat, pentru ca să se presinte care de care mai bine. După o conferință a d-lui N. Batzarian despre „încrederea în noi înșine” au declamat, în neîntrerup­tele aplause ale publicului, d-nii G. Mereanu, Cesar Teodoru, unul din cele mai distinse elemente ale Con­servatorului din București, G. Co­­nabie, un excelent artist al Teatru­lui Național, d-ra Lia Baciu, o foarte bună elevă a Conservatorului, iar d. Traian Stoicescu, diletant cu o foarte simpatică voce de tenor, a cîntat cîteva arii naționale, fiind a­­companiat la pian de artista fină, care este d-ra J. Bulbuc. In partea a doua a programului s’a jucat schița dramatică într’un act «Familia de Cai» în care sînt atîtea scene de un puternic efect casnic. D-rei Victoria Corciov în care sîntem îndreptățiți să vedem o artistă de­ talent, precum și d-lor C. Mereanu și C. Biernaschi, le revine meritul” reușitei jucări a piesei. Societatea culturală «Tinerețea» își va continua această activitate la periferia Capitalei, dînd în ace­lași timp și o serie de festivaluri literare și artistice în provincie, de unde primește numeroase cereri. Rep. Os la Liga Galtnraiă Comitetul central al Ligii Culturale ales de congresul de la Galați din zilele de 27 și 28 Marti a o., întrunin­­du-se în ședință, s’a consti­tuit astfel: Președinte Nicolae Ior­ga; vice-președinți: d-na Flo­rina I. Berindei și general S. Leonte; secretar general: d. Zaharia D. Florian; ca­sier central: d. G.D. Scraba și membri: d-nii St Lam­­bru, colonel I. Manolescu, N. Batzaria și St. Pop. Cenzori: d-nii general Al. Anastasiu, Ilie Al. Ardelean a cooptat membru in comi­tetul central, împreună cu d.profesor dr. Al. Obregia. Pentru înființarea de sec­ții noi ale Ligii Culturale în Banat, Ardeal, Bucovina și Basarabia, comitetul central a dat delegație d-lor N. Batzaria și Zaharia Florian din comitetul central și Au­rel Scurtu și D. V. Țoni, președintele și secretarul secției Goluți Eeeretir de Redacție T­raCOMaT JL Ș­TIRI In vizita ce o va face t­­u­veremul nostru Poloniei, va­ fi însoțit de regină, de pre­de­ședințele consiliului și d. I. G. Duca. La suita Suveranului mai adaugă cîțiva funcre­nari superiori din Ministe­rul de Externe, aghiotan ministrul și mareșalul s­tatului. se o Parlamentul a luat ieri soară vacanță, după ce­ a votat o ploaie de legi, care de care mai personale. Ploile din ultimele zile au îmbunătățit în multe părți ale țării situația agricolă. Zilele acestea s-a modificat pro­gramul de vară pentru ofițerii din Ministeriul de Război, stabilindu-se serviciul numai înainte de anulată. Măsura e judicioasă, considerând distanțele enorme ce aveau de par­curs de patru ori pe zi ofițerii in plus căldura tropicală care anul acesta și-a făcut apariția atât de timpuriu. Dar dacă măsura e bună pen­tru unii, de ce nu se generalizează și pentru ceilalți ofițeri de la ser­viciile din Capitală, cari și dînșii ar putea lucra mai intensiv în o­­rele d­innaintea primului, benefi­ciind de aceiași dreaptă măsură ce s’a aplicat camarazilor din Mi­nister? Marți e vorba ca să se hotărască soarta Capitalei in chestia aprovisionării cu lemne. O comisie specială se va întruni cu participa­rea regelui lemnului, d. Groza, fost ministru și pre­ședinte al Uniunei fores­tiere din Ardeal. Numai de-ar ieși ceva, Liga Culturală luînd supt patronagiul său cursurile de vară de la Vălenii de Munte, care anul acesta vor avea loc intre 15 Iulie 15 August, a delegat cu or­ganisarea lor și aranjarea programului pe d-mi N. Batzaria și Ilie Al. Arde­­leanu, membri ai comite­tului central. înscrierile la aceste cur­suri și orice lămuriri se capătă de la d-nii N. Ba­tzaria, str. Dr. Radovici 10 București și Ilie Al. Arde­leana, Liga Culturală, str. Banul Mărăcine No. 1. Ieri s’a întrunit acasă la d. ministru Al. Constanti­­nescu consiliul economic al Guvernului. S’a hotărît: in­terzicerea exportului griului din recolta anului acesta, li­bertatea complectă a expor­tului vitelor, fără contin­­gentare și permise de ex­port, rămînînd ca direcția vămilor să fixeze taxa de export, porcii și grăsimile rămîn prohibite, ouăle vor fi libere la e­port de la 1 Maiu la 1 Novembre, iar cașcavalul va fi de asemeni prohibit, cu excepția cașca­valului grecesc din vechea recoltă. Mine Duminică 10 Iunie la oarde S d. a. d. profesor D. Gusti va ceti discursul de recepție la Academie, tra­­tînd despre «Ființa și me­nirea Academiilor». Duminecă 10 Iunie c. ora 11. dim. va avea loc în Am­fiteatrul Fundației Univer­sitare Carol I a 19-a confe­rință și ultima din ciclul organisat de Institutul So­cial Român asupra Doctri­nelor Politice. Va vorbi de Mircea Dju­­vara despre Evoluția și Re­voluția Socială. n­tial SlOSitan­ toate sta­țîunile climaterice și bal­neare din țară. Resistența pasivă a Ger­maniei caiilioi întreaga pressă francisă face să reiasă faptul că nota germană nu conțină nici o declarație privitoare la în­cetarea resistenței pasive. Numai omisiunea aceasta și ar fi dustul ca nota să fie socotită inacceptabilă. Se mai observă că nota nu dă nicio precisiune asu­pra totalului anuităților Substituirea unui comitet de experți internațional comi­­siunii de despăgubiri insti­tuită în baza tratatului din Versailles, formează de ase­menea un punct inadmisi­bil. Afară de aceasta garan­țiile oferite rămînînd în mînile Germaniei, nu pot constitui garanții reale în mărci aur. talia Baitralia la Miaul tai Paris 8. (Rador). — In conferința președinților de grupuri ai Camerei deputa­ților, s’a hotărît a se înscrie în curtnd la ordinea de zi un proiect de lege aprobind tratatul relativ la Basara­bia. ten­­spietcâosin S’a înființat un consiliu superior pentru apărarea națională, după modelul con­siliului Irancea. Președintele Republicei cehoslovace are dreptul să convoace de cî­te ori crede de cuviință acest consiliu și să prezideze șe­dințele. Academia Romînă, întrunită în sesiune generală, va ținea ședință solemnă supt presiden­­ția A. S. R. Principelui Moș­tenitor, pentru primirea d-lui M. Sadoveanu, Sîmbătă, 9 iunie curent, la ora 3 d­a. Serbătoritul va ceti discur­sul său de recepție despre Poesia populară. D. G. Bogdan-Duică va ceti răspunsul. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV SECȚIA IV-a C. c. EXTRACT Dina Ana M. Kogâlniceanu do­miciliată în București, Strada Cri­­șana n­r 24, prin petiția înregis­trată la n­r 13.528. 1923 a cerut acestui tribunal să fie divorțată de soțul său Mih­ail I. Kogâlniceanu pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au resultat trei co­pii și anume Maria de 12 ani, Ion de 11 ani și Lucia de 4 ani. Soțul pîrîi posedă ca avere un teren totul n­l 1 și 2 din Sinaia Strada Principele Niculae. Termenul pentru a doua conci­liere este fixat pentru ziua de 11 Iunie 1923. Soția se servește în acest proces de timbre. Acest extract se va publica de noi Grefier prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 din codul civil modificat. Grefier, Nedescifrabil Nr. 23540. CToriíak­yímáj­ üf! 2»aa : CEA MAI FINĂ : CEA MAI GUSTOASĂ S—7 „Credital Carbonifer — SOCIETATE ANONIMĂ MINERA — CAPITAL 55.000.000 LEI COMFLEOT VARIAT B­U­CUREȘ­T­I — STRADA STAVROPOLEOS n-1 6 — TELEFON 45/85 Exploatează Minele­le Sirkul DIN COMANEȘTI, VERMEIT­ ȘI LEORDA 1—233 Județul Bacău Meii («Al­­un­ I BUCUREȘTI Calea Moșilor, No. Vestește Cooperativele, Băncile Populare și Obștiile din țară că a început să distribuie din depositele sale de la­­ BUCUREȘTI, BRAILA și CONSTANȚA -Stofe de lînă (englezești și italienești). — Pînzeturi și albituri (americă C, americă CCC, pînză olandeză, sifon nealbit). — Ar­ticole de bucătărie (vase și oale de tablă, de fier smălțuite, cuțite, linguri și bricege).—Pielărie și Talpă.—Fierărie lucrată, balamale de uși și ferestre, burghii, ciocane, fierăstraie, pînze de gatere. Zilnic se desface unt proaspăt centrifugal de la lăptăriile Coo­perativelor, cu prețuri potrivite. Este așteptat un nou transport de ghete, pălării, zefiruri pe cămăși Cererile se vor îndrepta numai la București Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate în revista „Tovărășia“ pentru membrele noastre și se trimete îndată la cerere — FEDERALA COOPERATIVELOR SĂTEȘTI — are spre vînzare și semințe de zarzavaturi, care se pot cere numai de la „Secția de Horticul­tură“. F­A­B­R­I­E­I­L­E GRIG08E ALEXANDREI CD BUCUREȘTI — Splaiul D. Bolintineanu, 22 — Se aduce la cunoștință Onor. Public că am înființat în Bucu­­curești, Splaiul D. Bolintineanu, 22, o Fabrică modernă pentru lucrul oricărui articol din metale turnate din alamă, bronz, aliaj, de nichel, precum și orice fel de articole ștanțate. Se confecționează articole alămite, nichelate, argintate sau aurite. Se toarnă, confecționează, galvanizează și se repară tot felul de piese speciale de precizie pentru: mașini de imprimerie, piese de rotative, mașini de cartonaj, mașini de făim­îî, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri pent­ru hamuri de lux, etc. Se confecționează, șlefuiește și galvanizează orice fel de piese pentru orice fel de mașini și articole de lux, ca: driichere și șilduri de uși, balamale, minere de pompe de precisie etc. Se primesc comenzi pe bază de modele. Fabrică de încălțăminte sillillILEI­­ipi Cumpără: Piei sărate și crude. Vinde: Pielărie, încălțăminte mi­litară și civilă, opinci. Splaiul Bolintineanu, no. 22 BUCUREȘTI Iaii 11. SiiilTii-Saiii AVOCAT București, 8­»J. Forainan­tí, 66, (K&aj) — Telefon 42/60 — Consult. 8—9 dim., 7—9 seara 1t^gr«tik­ „CU­LTURA NSAMUUIT~RO^MAN^Ü^­l.^., Strada Up*canfi­^îöi,^îm­­, w F­ER DE COnSTRUCȚIE Fer rotund de beton de la 5—30 mm. Fer Traverse dublu T: toate profilurile tăiate la lungimea­ dorită. Fer colțar (Winkel) și Fer U. Tablă neagră și galvanizată. Sîrmă de fer(Walzdracht) pentru fabrici de cuc. De asemenea materiale de construcție: Cimenti de calitate superioară. Varf alb, etc»"etc Vinde din depozit M. Harței Strada Luterană, n­r 30 Telefon nr.­28/21 MAGAZINUL WINDSOR — CALEA VICTORIEI 76 — Proprietar I. CONSTANȚIU SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE BĂRBĂTEȘTI 44—4 fenitori«­WTU

Next