Neamul Românesc, iulie 1923 (Anul 18, nr. 145-168)

1923-07-01 / nr. 145

Semeni județele sunt acelea care întrețin grădinile de copii, școlile elementare și dispensarele, și opera lor de asistență este secondată de instituțiuni particulare cu ca­racter caritabil. îndatoririle județene de asistență coincid din punct de vedere terito­rial cu competența tribuna­lului privitoare la tutelă, ceia ce face că interesele materiale ale copiilor sunt localisate laolaltă cu inte­resele lor juridice. Deasupra județului se gă­sește organizația cercuală care dispunînd de mai multe milioane și fiind subvențio­nată de Stat, poate face față chestiunilor­­ care nece­sită instituției și personal teh­nic, și în același timp în raport cu extinderea te­ritorială oferă destule ca­zuri de asistențe care să necesite asemenea organi­­zații permanente. Aici intră îngrijirea copiilor moral­mente amenințați (școli de corecție) de asemeni îngri­jirea lehuzelor și a copiilor singuri precum și instituțiile de adăpostire a copiilor în primii ani (crédhes). De ase­meni școlile pentru formarea personalului mai mult femi­nin trebuitor ramurii de protecțiune socială a ma­melor și copiilor. Cercurile se întrunesc în uniuni cercuale pentru îndeplinirea acelor obliga­­țiuni ia­leister, care pen­tru fiecare în parte presintă 1111 interes restrînc, f­ cctirili* de asistat fiind tot mai rare. Revin uniunilor cercuale in­stituțiile îngrijind de copiii surdomuți, orbi sau imbe­cili, care în ultima analiză ar putea cădea în­­ sarcina statului atunci cînd aceste grupări administrtive, mai mult tradițională, ar fi che­mata să dispară. în acest mod organisația centrală a Ministerului asi­stenții sociale este scutită de laturea administrativă a problemei complexe ce-i in­cumbă și se­ poate consacra în plină activitate, operei de legiferare, supraveghere și susținere materială a unui întins program de asistență a copiilor cari netăgăduit dă roadele cele mai fru­moase în republica harnici­lor noștri vecini. Exposiție engresa de aeropiLES Mine *Vor fi întrunite la Hen­don, pentru a fi expuse, peste too aeroplane, cuprinzînd și ul­timele modele ale forțelor aeriene militare. Vor fi concursuri între diferiți aviatori precum și un concurs de aterisare. In special interesante de văzut vor fi două mașini foarte deosebite una de alta, dintre care una mică de tot TP., a­ cărei construcție a sprijinită de ministeriul A­­viației , cealaltă mașină, gigan­tică, de ioop H. P., este socotită ca cel mai mare aeroplan din lume. După ce se va fi terminat această exposiție, mașina care este unică în felul ei va fi tri­­measă la Gottenburg în Suedia pentru a figura la exposiția bri­tanică de acolo. ^ Gafele terr­iștilor — — Chestiunea Stern — Corecta guvernare a blocului Vaida, prestigiul ce partidele blocului asi­guraseră democrației nä­seride în Romănia, re­­sultatul alegerilor parți­ale din 1920 triumfal fa­vorabile averescanilor și perspectivele ce se descri­­au pentru federația de­mocrată supt conducerea d-lui Iorga într'o eventu­ală opoziție erau de na­tură l a îngrijora foarte mult conducerea partidu­lui liberal. Dacă revoluția politică a partidelor blocului s-ar fi produs normal, acestea ar fi devenit o forță po­litică așa de populară în țară și așa de puternică din punct de vedere elec­toral, încît soarta par­tidului liberal ce sa ară­tase simțitor compromisă după războiu, ar fi fost definitiv hotărîtă în pa­guba lui. Și dacă rolul politic al partidului libe­ral n’ar fi fost pentru totdeauna sfîrșit, impor­tanța sa politică însă, ca factor de guvernămînt, ar fi scăzut lamentabil. Averescanîi luau locul conservatorilor desființați el Al»4r­«l Ö1J «All­t fly ats»« uia democratică naționa­listăf J locul partidului li­beral descalificat. Această forță politică în­­ leagăn, federația de­mocrației românești, de­venise dușmanul pe viață și pe moarte al mafiei li­berale. Această forță tre­buia distrusă urgent, și leacul s’a găsit. Chestiunea Stere a fost asvîrlită de liberali în casa Federației mai iscusit de­cît bomba lui Goldstein la Senat. Ex­plozia Stere s’a produs în plin, și efectele ei dezas­­troase pentru federație se cunosc. Dacă Mihalache nu lega oarba lui prietenie cu Lupu această manevră bine ca­muflată a liberărilor n’ar fi reușit și situația par­tidelor politice în țara noastră ar fi fost astăzi cu totul alta. Dar un rău de falul a­ Ctilia, oricît de mare ar fi, nu este atît de peri­culos prin influența lui proprie, cît prin aceia a întregului cortegiu de alte rele ce trage cu sine, căci un rău nu vine niciodată singur. D. Stere și d-rul Lupu nu intrau în partidul țe­­rănesc pentru a deveni țerăniști, adică pentru a adapta programul politic al acestui partid, așa cum era el. Cei mai severi cri­tici ai partidului țerănesc, atunci cînd nu făceau parte din el, fuseseră doar d-nii Lupu și Stere. Dacă au venit totuși în acest partid, a fost nu­mai pentru a impune acestui partid programul, concepția politică și dic­tatura lor personală. De aceia, evident, de la venirea în partid a acestor intruși, nici nu a mai ră­mas partidului țerănesc decît doar numele, care îi aducea chiar Stere și Lupu de-a gata masele țerănești. Elementele care au reac­ționat contra acestor fu­neste prefaceri au fost sau eliminate din partid, ori nu au retras scîrbite. Cei ce-au mai rămas, din vechile cadre, neacomodați cu actuala conducere, duc o politică de resistență mută, în așteptarea unui moment bun de răfuială. Pănă să sosească însă acel moment, partidul ță­rănesc îndură soarta pe­nibilă ce i-a creat nedi­­băcia sa, slăbiciunea pri­mei sale conduceri și hao­sul în care se sbat încă membrii săi nedumiriți și nestăpîniți încă suficient de ceia ce înseamnă, în deplinul ei înțeles, o po­litică și o conducere ade­vărat democratice. concepție va fi îndestul de lămurită, conducerea actuală a partidului ță­rănesc nu va mai putea fi un moment răbdată. In perspectiva acestui moment, ce se pare încă departe, gafele țărăniștilor s’au produs și sa produc fatal spre mîhnirea buni­lor prieteni ai vechilor tărăniști și spre bucuria liberalilor, cari purtînd la braț pe d. Stere, prin cu­loarele Camerei, par a-i exprima public profunda lor recunoștință pent­u măiastră aducere la în­deplinire a ocultului lor plan de intrigărie poli­tică. Numai distrugerea fe­derației a deschis drumul liberalilor la putere, și a­­cest drum l-a croit ches­tia Stere­i peste sufletul plăpînd­ al democrației ro­mânești. G. A. Tr* țină , o?mi *-*———- --- , Greva in industria m­e­­talurgica din Ardeal La Brașov sunt în grevă fa­bricile : Schiel, Teutsch și Goldschmidt. Lucrează însă patru : Fabrica romînă de vagoane și locomotive, Fabrica Voina, Tran­silvania și Babinsky. S’au mai asociat la grevă 4 fabrici de mobile și 3 textile din Brașov. La fabrica de bere Czehi din Dîrste conflictul a fost aplanat Vineri 22 Iunie. La Sibiu sînt 5 fabrici în grevă și lucrează numai una, iar la Tg.­Mureș toate sînt în grevă. Noul regim al griului D. V. Rassu, ministru de Industria și Comerț, a dat o telegramă­ circulară către toate prefecturile de județ din țară, prin care se face cunoscut­­ă noul regim al griului, făinei și pînii va intra în vigoare în toată țara pe ziua de 1 August a. c., cînd expiră vechiul regim. In ceia ce privește plata primei de 5000 lei da va­gon, s'au luat hotărîrea ca ea să nu se plătească da­cii pentru făina neagră furnisată pentru aprovi­­sionarea populației pănă în ziua de 1 Iulie a. o. Incepînd de la această dată, primăriile vor putea admite sporirea actuale­lor prețuri oficiale ale pînii negre, cu un leu de kgr., fără însă ca noul preț al pînii negre să treacă de cinci lei kgr., atît cît s’a fixat de către Consiliul de miniștri. * Pe de altă parte se a­­nunță că de la 1­ i­i iulie, întră în vigoare o nouă ordonanță a Primăriei cu privire la prețul pînii. La o consfătuire avută ieri cu o delegație a mo­rarilor, s’a convenit ca să sa scumpească cu încă un leu prețul jimblei, care va costa 9 lei în loc de . Prețul pînii negre a rămas același de cinci lei. Făină se va vinde cu aceleași prețuri. Azi Primăria se va con­­sfătui și cu brutarii, întru cît această sporire a fost acordată fără avisul lor, drept răspuns la plînge­­rile făcute că morarii le impun o taxă ilegală de 636 de lei la vigoaul de făină pentru manipulația secilor, etc. Iii comisiei iu­s­­l­ui i Kapitalsi Ieri dimineață la oara 7 d. a. membrii comisiei interimare a Capitalei s’au întrunit în ședință publică supt presidenția d-lui dr. Costinescu. S’a aprobat aplicarea disposițiunilor legii asu­pra taxelor și contribu­­țiunilor comunale. S’a dispus darea în con­cesiune a serviciului de transportare a cărnurilor da la abator la hale. Luîndu-se în discuție chestia cumpărării unui teren pentru mărirea ci­­mitirului Ghencea, tran­­sacția n’a fost admisă. S’a dispi­s să se facă o busculă la depositul din fața gării Obor. S’a dispus amena­j­area prăvăliilor de la hala de fiori. Comemorarea mitropo­litului Șaguna la Cluj S’au împlinit azi 50 de an­ia la moartea lui Andrei Șaguna . La Cluj s’a oficiat un parasi­tas la biserica ortodoxă de că­tre­ episcopul Nicolae Ivan. Au fost de față generalul A­­nastasiu, prefectul, primarul, rec­torul Universității, prof. dr. M­cobovici, d. Iuliu Maniu și ma mulți profesori universitari. A urmat apoi o solemnități în aula Universității, unde s’at­ ținut cuvîntări de către domnii­ rector Iacobovici, Marin Ștefă­­nescu, în numele „Asociației pentru cultura poporului român“! D. dr. Lupaș a vorbit despre activitatea și operele marele Șaguna. Explosia de la Căli Constatările anchetei In urma anchetei or­­donate de Ministeriul de Războiu, făcută la fortul Cățelu, numărul morților e de șase. Cu acest prilej, comisie de anchetă atribuie toate nenorocirea sos. Fero-Chi­­mice, care însărcinase un personal neinițiat la de­montarea proiectilelor, lu­cru ce cere multă iscusință, abilitate și prevedere. Ori societatea lucra la un a­­­semenea uvraj cu fer­ani­­ din Cernica, plătiți cu iei ora și cărora în plu­­­s­ mai cerea o cît mai mare grabă în lucrările efectuate. Tot în sarcina ac­­ei societăți se mai pune u­­șurința și lipsa de pre­­vedere căci se lucra­­«­ demontări de mine ală­turate unele de altele, lu­cru absolut intereis, întrebări de ce s’a dat­ u­nei astfel de societăți de­­ Hoața sarcină ? Dispuna redate aa­­utorul faistieairnie] Ministrul de finanțe prezentat Adunărei l­onale un proiect de leg prin care se reduce nu­mărul funcționarilor ci 20 la sută pănă ls sfîrși­­tul anului curent. Un alt proiect de lege autorizează înființarea unui institut financiar care să emită obligațiuni în valoare de griu. Victimele catastrofal din stafia Felix Din catastrofa de cale ferată de lngă băile Fe­lix, au scăpat parte răniți, dar trei din ei murit la spital. N'am auzit ca până present vinovații să fie arestați, de­și ancheta a fost terminată. Se așteaptă, probabil, fuga lor peste graniță. Fe­nhÉ ** «­­C1

Next