Neamul Românesc, iulie 1923 (Anul 18, nr. 145-168)
1923-07-22 / nr. 162
TRĂDĂTORII Ziarul „Cuvîntul Banatului“, dă semnalul de luptă contra trădătorilor publicînd aceste rînduri ale directorului său. In Timișoara Banatului mai sînt trădători romîni rămași nepedepsiți, cari în timpul războiului, au precupețit fără nimic sfînt idealul național, ca să poată apoi înmormînta libertatea fraților rupți din același suflet și tulpină românească. Acești netrebnici, după ce nu i-am legat de mini și picioare, după ce i-am scos de la stîlp pentru crima lor, cred că se mai pot încă odată erija în diferite situațiuni sociale de unde au fost excomunicați, ca să poată vorbi de instituțiunile noastre național-culturale și fără rușine să se mai strecoare până și în consiliile de onoare. Noi însă i-am simțit și cu biciul de foc am să-i sfichiuim peste șira spinării în așa fel încît să nu mai îndrăzească să ridice capul, viermii răsăriți din hostul unei armate apuse, odată cu prăbușirea monarhiei ungare. Dacă i-am cruțat pe renegații neamuri de ieri și prostituații partidelor politice de azi, am fost stăpîniți numai de un înalt sentiment de cald patriotism și o sfîntă iubire de țară, pentru ca să nu știrbim demnitatea noastră național-romănească. Poate că i-am fi lăsat și acum să-și tîrîie făptura în toate tavernele și « cafenelele» încuscrite cu tot ce este mai rău și degradator în acest colț de țară, dacă ei ar fi rămas la întunerec și n’ar fi îndrăznit să dea posiție împotriva acelora, cari și-au închinat cei mai frumoși ani binelui obștesc odată ce hiena dă să scurme putregaiul, toate vreascurile și uscăturile din Banat, pentru că numai așa se va cunoaște mai bine lumea cinstită. In casa noastră românească ne trebuie lumină deplină, iar oamenii cinstiți, separați de cei nevrednici, pecetluiți și trădători. De ce să ne ascundem de controlul cetățenesc care ne dă dreptul să facem un studiu serios de anatomie și să analizăm imparțiali fără patimă și ură pe toți morală Organisează, pentru ei îndrăzneții vremilor de acum ?levi, elevii vechi și pentru toți De ce să ocrotim pe minierii armatei române ? Dacă vom păstra această condamnabilă tăcere, ne vor ride în nas străinii. Toleranța noastră va însemna pictarea cu sugrumătorii aspirațiilor milenare și tăinuirea ni-ar apăsa conștiința, față de eroii învăluiți în epiderma pămîntului îngrășat de-atîta sînge românesc. Știm că ni se vor face reproșuri că i-am atacat în plin, dar se va înțelege că expresiunea unui sentiment de indignare pentru cutezanța lor, nu l-am putut-o înăbuși; ea a fost izvorită din cea mai ^«stantă românească. Tăinuirea crimei ar însemna blestemul atîtor suflete, care, ne-ar urmări pănă dincolo de mormînt... Am fi lași, am profanat mormintele camarazilor, părinților și ale fraților doborîți pe toate fronturile, dacă am îngădui caiafa în mijlocul societății românești Trădătorii trebuie stupiți pentru că ei fură zilele de la Dumnezeu și trîndăvesc cu nerușinare, ca să distrugă, tot ce e mai frumos și cinstit în această țară. E datoria noastră să facem toți trădătorii. Sf. Vlădescu industre și comerț. Multiplică, variind după mediu, exercițiile de calcul (calcul scris și mintal) de desemn geometric și lucru manual. 9. Pam tot sufletul său în învățarea moralei. Nu lecții, nu resumate. Scurte povestiri în țară, ori cit de bogată ar fi,’nu poate sta alături de terile al căror produs vățate la iuțeală, maxime conintelectual întrece orice alte cise și târî. Merită ca orișicine să aducă în noastre, clară, înțeleaptă, a drepți ,art' Msmor 3 bogații și deci ea necontății și a solidarității, toată emoția, tot entusiasmul de care e capabil. 10. Practică tu însuți această oamenii tineri din comună, opere de instrucțiune și solidaritate, care complectează și prelungesc acțiunea școlii. Dă exemple de iubirea lucrului manual și respectul legilor. Cele 2 virtuți, totdeauna necesare, sunt mai mult ca niciodată necesare în perioadele care urmează marilor zguduiri sociale, învățătorul nu este numai instructorul copiilor, el este educatorul poporului. El trebuie să fie conștient de responsabilitatea pe care la încredințat-o înalta sa misiune! («Lamura») Decalogul Învățătorului de 1. Atrage copilul la școală. Școlarul trebuie să găsească în clasă plăcere, să se simtă liber și să se înveselească acolo. Școala trebuie să fie atrăgătoare. Și dacă elevul nu vine la școală, școala trebuie să meargă la elev. Dacă „împrejurări mai tari ca voința lor îi țin pe copii despărtați de clasă, învățătorul trebuie să-și bată capul pentru a li furniza mijloacele de instruire. 2. Ai grijă de sănătatea lui. Controlează-1 cu băgare de seamă în fiecare zi la curățenie și dă-i la lavabou pedepsele ce le merită. Ocupă toate clasele cu exerciții respiratoare, oprește orice atitudine defectuoasă, înmulțește exercițiile fisice și jocurile, insistă asupra lecțiilor de higienă și asigură-te ca ele să nu rămînă literă moartă. 3- Dinainte de toate, învață la ceti, înmulțește ședințele de lectură. Fără lectură nu se poate face învățămînt. Atît cît copilul nu cetește cu înlesnire, nu învață nimic cu plăcere. Și dacă nu cetește des, el nu va ceti , niciodată cu ușurință. N’ai lucru rodnic, dacă bucuria nu se amestecă cu munca. Nu-i bucurie pentru școlar, atît cît el cetește cu greutate. 4. Lasă-l maximum de spontaneitate. Nu disciplină autoritară care paralisaeză voințele. Asociază copiii la conducerea școlii. Obișnuiți-i a lucra prin Sofia A. Dinulescu ei înșiși. Obișnuiți-i al gîndi prin ei înșiși. Evită de a gîndi în locul lor, limitează-ți pregătirea tuturor datoriilor prin indicația sumară a temelor principale. Respectă vederile personale și descoperirile de expresii. 5. Caută maximum de simplicitate îndepărtați manualele prea numeroase. Nici un manual în cursul preparator. La cursul elementar va ajunge acel pe care autorii și editorii l-au destinat cursului preparator , în cursul mijlociu acela pe care l-au pregătit pentru cursul elementar. Ș. a. m. d. 6. Alege programa ta. Ușurează învățămîntul gramatical de toate formele, regulele, excepțiunile, definițiile care nu mai corespund la nimic în limba noastră. Alege, în istorie, după etatea copiilor, 16, 20 sau 30 fapte care «fac dată» și care dată trebuie știută Pe urmă, pe această urzeală, țese povestirile trăite, care rămîn în memorie și lovesc imaginația. Restrînge — de asemenea — în geografie nomenclatura dar ilustrează lecțiile cu amănunte concrete. 7- Deschide ochii elevului tău asupra naturii. Organisează excursiuni. Adună în jurul său obiectele și ființele care servesc la lecțiile de intuiție, îmbogățiți museele școlare. 8. Adaptează învățămîntul tău mediului. La școală, cultivă cu copiii grădina școlară. Insistă asupra acțiunilor care se pot aplica în agricultură. La oraș, asupra acelora cari servesc la 1 /aioDupă-?ijvue P®dagogogique, nr /U22 pag. 209. Expoziția de arte frumoase dir. Banat La Timișoara s’a înființat „Asociația bănățeană de arte frumoase“, menită să popularizeze arta românească în Banat. In acest scop comitetul asociației în ședința ținută la 30 iunie, a hotărît să aranjeze la Timișoara o primă expoziție cu caracter exclusiv bănățean. Se vor expune opere de pictură, sculptură, arhitectură, și arte grafice precum și produse din domeniul artei industriale, executate de artiști bănățeni. .Eirun^itia deschide ia jui aariarei generale a societății culturale «Astra» și se va termina odată cu închiderea tîrgului de mostre, ce se organizează la Timișoara în cursul lunei Septembre. Operele ce vor fi expuse la această expoziție se pot trimete pănă la 15 August. Toți artiștii bănățeni sunt rugați să contribuie cu operele lor la reușita primei expoziții bănățene. Presa și școala de la Vileiii-de-Muta Din foaia «Unirea Poporului», din Ardeal. S’a deschis de curînd, ca de peste zece ani încoace, marea școală de înalte învățături și mai ales de simțiri naționale, a d-lui profesor Nicolae Iorga. S’au adunat acolo oameni dornici de înnălțare sufletească din toate colțurile țerii, ca să asculte cuvîntul măiestru al d-lui Iorga însuși precum și al altor vestiți bărbați de cultură ai neamului nostru. Universitatea de vară de la Vălenii -de-Munte e o școală de idealism, care întramă și întărește. Binefacerile ei, în zilele scăzute de astăzi, nici nu se pot prețui. Intre multele glorii curate, care încunună fruntea de apostol a d-lui Iorga, școala de pe Văleni este, fără îndoială, una dintre cele mai alese. [fini linteriese Camera Comunelor a votat creditele navele In urma mai multor explicații data de primul lord al amiralității relativ la înarmarea navală și tratatul nomalat la Washington.. Neglijență condamnabilă tează nimic în mijlocul popoarelor civilizate. Artele și literatura au făcut nemurirea Egiptului și a Greciei, mai tîrziu pe a Romanilor, iar azi ele au așezat pe Italieni, Francezi și Germani în fruntea popoarelor din Europa. A căuta să-ți ridici țara cît mai sus, pe tărăm cultural, înseamnă desigur a face adevărata și temeinică politica națională. Din nefericire pentru România noastră, Guvernele care s’au perindat la conducerea ei au avut prea puțini miniștri cari să înțeleagă că sprinind și răspîndind în lumea largă literatura și artele patriei lor fac pentru țară mai mult decît mii și sute de sinecure diplomatice. Numai Tache Ionescu și C. Arion au pus sufletul lor în mișcarea noastră artistică. Numai Spiru Haret și V. G. Morțun au făcut cunoscute în străinătate manifestările artei noastre, trimițînd la Muenchen capodoperele artiștilor romîni, în expoziție internațională, unde Statului Romîn, prin stăruința lor, i se rezervase cîteva săli, tac‘ ITT 7i et’ár^r änHm" ° țerile care- și caută înnălțarea prin expuniera puterii creatoare a poporului, dar sîntem și noi invitați cum sunt alții ? Au intervenit vreodată miniștrii noștri reprezentanți ai Guvernelor în acele State? Eu cred mai de grabă că cei indicați să se ocupe cu aceste chestiuni așa de importante habar n’au nici de artiștii romîni, nici de operele lor. In scopul de mai sus m’am adresat unui ministru și mi-a răspuns: «lasă-mă in pace cu arta d-tale ; de asta-mi arde mie acum»? Și doar era ministrul Artelor! A fi în fruntea Ministeriului Artelor înseamnă să sprijini și să faci să înflorească producția artistică a neamului tău, nu să te limitezi în a aproba petițiuni de ajutoare cabotinilor și să cumperi tablourile celor ce... nu le pot vinde altora. Singura manifestare artistică sprijinită de minister era Salonul oficial, care a încetat odată cu trecerea din viață a lui V. G. Morțun. De atunci, fondul acestei expoziții anuale este regulat trecut în budget, dar... Salonul oficial nu s’a mai deschis. Fondul ? Dar parcă acesta este singurul care se cheltuește altfel de cum este destinat ? Țara dacă nu are în guvernarea ei oameni cu o cultură deosebită, e vai de ea! Cei nepricepuți o vor țintui în negura nopții, spre nenorocirea neamului românesc. Și e păcat! Literații romîni, pictorii, sculptorii, muzicanții și arhitecți noștri fac față patriei cînd merg în străinătate, mînați depapasiunea artei spre orizonturi mai largi, spre suflete mai alese. De ce să nu lucreze și Guvernele alături de ei spre gloria neamului? Dar, zisei... Ni trebuie pentru această Guverne cu o grijă deosebita de cultură Cînd va* veni acela?... Sculptorul I. Iordănescu Noul guvernator al Parisului Franța. Generalul Gouraud este desemnat ca guvernator militar al Parisului, înlocuind pe generalul Berdoulet. Le Temps spune că generalul Gouraud este unul din cei mai populari șefi ai armatei. In timpul războiului a comandat, corpul expediționarilor la Dardanele, unde a fost grav rănit. La 15 iulie 1918 zdrobește atacul german la nord de Reims. A fost comisarul republican în áyria și comandantul-șef al armatei de răsărit. Generalul toursud posedă marea cuce a Legiunii de Onoare și medalia militară. Les Debate spune: nici o altă altă alegere n’ar fi putut fi mai plăcută populației Parisului decît aceea în persoana gloriosului soldat, Cistigurile maestorilor din Mr Germania. Acte de sabotaj nu au mai fost semnalate. Germanii întrebuințează din ce in ce mai mult trenurile regiei, care a fost obligată să sporească considerabil traficul. Lipsa de numerar stînjenește în mod considerabil transacțiile comerciale. Municipalitățile și băncile plănuiesc creierea unei monede auxiliare. La Duisburg Barmer Bank Verein a emis bilete. Negocierile sunt reluate pentru sporirea salariilor. Acordul intervenit între industriași și lucrătorii metalurgici din Essen lasă să prevadă sporirea salariului de la 21 de mii de mărci la 24 de mii pe oră. Lucrătorii minieri cari actualmente încasează 852 de mii mărci pe zi vor avea salariul urcat la 900 de mii mărci. Cetiti și răspindiți iiul Jaullütter