Neamul Românesc, iunie 1924 (Anul 19, nr. 119-143)
1924-06-11 / nr. 126
<1 A Un nou președinte Cine a avut plăcerea de a pătrunde în casa primitoare unde d. Painlevé, matematician și membru al Institutului, deci vestit om de știință, își strînge sau mai bine își acumulează operele de artă, cărțile, ziarele, corespondența, fără a le ținea suma mai de aproape, dar alcătuind din îngrămădirea lor o priveliște deosebit de pitorescă, poate avea îndoieli în ce privește stricta observare a regulamentului de către acela pe care simpatiile stîngei îl însărcinează astăzi să prezideze o adunare ...sui generis, în care e un țeran breton în costum popular și anume comuniști cari nu sînt de loc dispuși să lepede brusa. Vor fi acolo ciocniri furioase și mari tumulturi pe care acest om de înnaltă cultură nu le va putea domina. Pentru ca să ajungă la acest capăt ar trebui altceva decît marile lui însușiri intelectuale, și anume energia fisică a unei Hercule și glasul trompetelor Apocalipsului. Dar, gîndindu-mă mai bine la ceia ce este și poate fi acest învățat, atît de pasivat pentru politică, în care aduce o concepție clară și o voință neînfrintă, ajung a crede totuși că el își va putea îndeplini atît de grelele funcțiuni. Din aparenta desordine a hîrtiilor sale d. Painlevé știe să scoată la momentul cînd trebuie ceva ce-i trebuie. Tot așa înnaintea adevăratului haos pe care l-au creat alegerile zăpăcite de problema francului și de nesiguranța reparațiilor, cineva de o fire mai metodică în gesturi s’ar înspâimînta și ar părăsi un teren supus în fiecare clipă altei zguduiri. Petru d. Painlevé, deprins cu o viață în care ocupațiile rivalizează între ele, se încaieră șî se încalcă, fără a strica interesul acestei vieți desigur excepționale, așa ceva nu e însă decît viața de toate zilele. Și, cum în fundul acțiunilor sale e totdeauna pasiunea, ea îi va da sfatul care singur poate stăpîni marile tumulturi, fiindcă e de aceiași esență cu dînsele. N. IORGA Politica haosului Teoriile comuniste expuse do d Tancred Constantinescu, ministrul Industriei. In scrisoarea adresată Asociației idustriașilor petrolului, continuă a preocupa cercările politice. Nu vom inista asupra observărilor de ordin subiectiv la adresa ministrului a« mare capitalist» a cărui evoluție In doctrina lui Leara este așa de bruscă .» Dar se găsește, în drept cuvânt, că afirmarea unor asemenea teorifi In Deama fi replica pe care guvernul o dă în străinătate apelului făcut de Rege la Guildhall este capitalurile Streine. Iată .regimul"' pe care 11 oferă aîcîor capitaluri fi. ViadUt Brătiaan, care așează independența economi să sub teoriile comuniste. Și atunci ei înseamnă această politică «1 această atitudine ! In țară și peste hotar se vădește tot mai mult că suntem ta pini In pag. IV: insitins le vie I difinita De Frangois-Marsal formează noul cabinet Ecouai Politice la un etaj medius de acela in "care locuește d. Averescu la București, este instalată legațiunea unui Stat al cărui drapel este puțin cunoscut. Și trecătorii care știu că stă d. Averescuin imobil, se întreabă: Oare acela să fie drapelul mexicanilor * * * la Craiova la întrunirea din "«ua de Sf. Constantin... Neamțu, piezidată de primul ministru, s'a lăsat, și cu bătaie. D. Mitu Ștefănescu, decanul baroului, adversar al d-lui Neamțu, a fost bătut de bătăuții acestuia și scos din sală, deși se afla lângă d. Ionel Brătianu.A trebuit ca d. Morzescu, ministrul justiției, să-l ia pe d. Ștefănescu sub protecția sa, ca ,,exercițiul” să nu se repete.., iar șeful liberalilor tocmai vorbea despre, unitatea sufletească a Partidului Diverse la Juîs de Ferra, in Argentina, "s’a celebrat, zilele acestea, căsătoria celui mai bătrân bărbat de prin părțile locului, Vincent Henric Ferreira, de 113 ani, cu o fată numai de S3 de ani, Georgina da Silva. „Noul” căsătorit era în a patra văduvie și ultima ei soție, moartă acum câțiva ani, ii născuse doi gemeni, ridicând, astfel, numărul copiilor săi la cifra de 43... In ce privește pe nepoții săi, se afirmă că aceștia ar fi atâta de mulți Încât le-a perdut socoteala.. Detaliu particular. Vincent Henric Ferreira este un negru, fost sclav, înainte de a fi fost eliberat, trei stăpâni diferiți l-au avjit in proprietatea lor,.. Partidele și nevoile dn timp ce ultimele numere indic arată o scumpire de patruzeci de ori a traiului, când biata noastră hârtie sdrențuită nu mai prețuește decât două parale și jumătate dintr’o manetă sănătoasă, când câmpurile sterpe și arse iau înfățișarea unui nesfârșit giulgiu funerar și când un consens unanim se stabilește pentru a proclama că una singură e primejdia mare care ne amenință, sărăcia este demn de luare aminte a se cerceta partea pe care în îngrijorările generale și o iau asupră și partidele noastre politice. Stăpânul partidului liberal și cele mai mândre dintre ajutoarele lui au vorbit la Caiova. Din cuprinsul celor spuse, ca și alte dăți, nu s’a putut înțelege decât că mai întâi e partidul și că mai apoi e iarăși numai partidul. Că faptele mari mari prin îmbinarea lor, nu sânt decât produsul muncii chibzuite, dezinteresată a partidului și firește pentru ca întrunirea de acolo să nu se deosebească de altele s’a afirmat tot disprețul pentru celelalte alcătuiri politice și nu s’a pierdut prilejul de a se împroșca cîteva amenințări de strășnicie față de cei ce ar îndrăzni să tulbure actuala guvernare. Partidul celor o sută discută împreunarea cu partidul țărănesc al d-lor Madgearu, Lupu și Mihalache. Vorbele mari, gândurile sfinte care au mișcat cândva omenirea și cari acum constituesc elementele studiilor pentru începători în ale dreptului constituțional alimentează discuțiunile celor două partide,Oraul a pălit și nu a înspirat” în gândul a milioane de români, ✓ pâinea va fi scumpă de iarnă”, revine ca o obsesiune și la cei mai smeriți ca la cei mai trufași, d-nul Maniu discută cu d-nul Madgearu respectul regimului parlamentar, legalitate regulamentară și autonomie comunală. Partidul de interegn sau de maimuțărie al unui regim ce-a venit la soroc chiar în Anglia, partidul demagogiei mistice al d-lui general Averescu, nu-și mai dă silința măcar nici de a discuta chestiuni de principiu ce-ar legitima dreptul său la guvernare nici măcar de a afirma și a monopoliza inplinirile însemnate din trecut ce i-ar legitima același drept ci se mulțumește prin a spune că lui și numai lui se cuvine puterea. De nevoile crescânde și apăsătoare ale țării, de greutățile de azi Și de cele de mâine ce se leagă așa de tare de cele de acum, cîte și patru partidele de mai sus nu suflă o vorbă, nu dovedesc o preocupare. Observând ultiime lor manifestări s’ar părea ori că ele trăiesc în afară de domeniul realităților, că un geniu răufăcător le-a orbit privirile, ori că ele sunt cu totul străine de sufletul țării ce vor s-o cârmuiască și că nu sânt decât niște excrescențe parazitare regulatoare a intereslor lor imediate.. Altfel nu se poate explica conflictul lor dezinteres față de nevoile poruncitoare ale țării In desfășurarea ulterioară a evenimentelor nu se va putea să nu se țină seamă, că într’unul din momentele culminante ale dezvoltării țării partidele cu nesăbuite pretențiuni au fost cu totul străine de nevoile ei. Ele vor trebui să poarte răspunderea în cazul în care această propășire ar fi întrerupt 8 și nu vor putea să-și reclame vreun drept, dacă după cum se nădăjduește, poporul prin propriele-i puteri și virtuți va putea să facă față chinuitoarelor greutăți- R. PATRULIUS TOT . Viața politcă românească nu se poate plânge de scăderi, ridicolul, umbră credincioasă a omului politic, decorează trist și comic în acelaș timp agitația partidelor. E vastă umbra comică a întrunirii generalului Averescu, parodie babalâcă a lui Mussolini, și oricât ar fi de caragialesc d. Grigore Trancu tot nu a isbutit să coboare o întrunire publică dincolo de linia înveselitoare a ridicolului. La Craiova s’a izbutit și vast nu de vreun general mexican, ci de partidul liberal D- Ionel Brătianu a ținut să-și consoleze un partizan rămas ministeriabil mofluz* pe d. C. Neamțu, care, dacă nu are calități de bancă ministerială, are solide calități de bancă negustorească. Și fiindcă era St Constantin (delicată atenție pentru d- Neamțu, îl chiamă Costică) a comandat o întrunire la Craiova cum ar comanda de o pildă o iahnie de mânătăreL D. Costică Neamțu a fost cuprins de fierbințeala emoțiilor : șeful, marele Dalai-Lama, vine să-l firitisească de ziua numelui și emoțiile care i se ridicaseră la cap sun formă de congestie îi provocase o teribilă criză de generozitate. Firea sa de om econom a simțit un cutremur teribil, imaginația chinuită doar de socoteli, de beneficii, s’a lăsat sedusă de imaginea unei mese uriașe la care ar fi trebuit să participe trei mii de oameni. D* Costică a doua zi s’a desmeticit și firea sa și-a regăsit echilibrul pierdut: masa o va face dar nu o va plăti din buzunar. A trimis o circulară la toți negustorii birnici ai "Băncii Comerțului" (banca sa din Craiova) prin care i-a obligat să plătească locuri la masă de 500 și 1000 lei; a trimis ordin la comunele din județ să înscrie în cheltuelile comunei de la 1000 la 3000 lei pentru primirea șefului guvernului. Apoi jandarmii au mișcat figuranți rurali spre cetatea banilor. Dar cum o afurisită de dizidență, compusă din 3 deputați amenința măreția serbării, d. Costică și-a luat măsurile Pe când eșea de la prefectură d. Ionel Brătianu, lângă primul ministru s’a strecurat și d- Mitu Stoenescu, deputat, șeful dizidenții. V. Costică Neamțu a văzut negru și ca prin farmec dizidentul deputat a fost asvârlit la grupul de manevră. D-lui Brătianu i s’a prezentat doar deputatul dizident cum putuse scăpa din cursul de disciplină ce i se aplicase, înțelegem toată mizeria clorbei politice din provincie, înțelegem, ridicolul element nedeslipit al partidelor gestate de zarafi, dar nu ne putem opri desgustul față de cele petrecute la Craiova. Un șef de guvern silit să asiste la păriții între doi membrii de frunte ai unei organizații, un șef de guvern silit să aibă în fața lui un deputat guvernamental chelfănit de proprii partizani politici — e prea dureros. Umbra ridicolului se pierde într-un imens desgust, viața politică începe să aibă aspect de cârciumă ocupată de clienți ca agresivitate alcoolică. IEHON1IE lipul... Trei zile după întrunirea care trebuia numai decât să-l aducă la guvern, d. Averescu ne aduce pe noi, prin „Îndreptarea“ de Sâmbătă. Regretăm că la această dorință d’a ne fi agreabil, nu putem răspunde la fel, întrucât zadarnic ne-am trudit mintea, n’am găsit nici o formă sau comparație posibilă prin care d. Averescu să se instaleze iarăși la prezidenție, iar A Traven — ce ironiei la muncă... E adevărat, d. Averescu a spus din Mai aghiotanților săi : — Fuziunea naționalo-tărănistă îl va convinge pe Brătianu să ne aducă la guvern, pentru că am fi singuri în stare să le dăm la cap celor dintâi. Garantăm autenticitatea acestei declarațiuni făcute în diverse rânduri și la diferite persoane. Ea este cel mai strălucit certificat despre ,,popularitatea" gheneralului si stima pe care i-o acordă chiar dănsul... Dar după discursul de la Craiova, in care primul ministru iar l-a maltratat, d. Averescu începe să aibă amare indoeli asupra tristelor Uniri ce fi face in ermitajul de la Severin. Propagandă prin:» fapte. Călătoriile in drumul de fier — al nostru — sunt din ce în ce hrav ,,normale", •— tic hcei in drept?. "Normale" în sensul unei îmbulzeli cu cel puțin de trei ori peste capacitatea de cuprindere a vagoanelor , cu locomotive care si perd răsuflarea de două ori pe parcurs, — si cu prețuri din ce in ce mai mari. Sunt insă pentru oameni cu dare de mână vagoanele de dormit ale companiei internaționale, ale cărei prețuri sânt... valutare. ... Astfel la orele zece fără un sfert, — două ceasuri înainte de plecare — constați umblând prin cele trei compartimente de clasa I ale trenului Constanț cu București, că nu mai sunt locuri decât pe coridor, in picioare, — si pe care trebue să le reții fi pe acelea, tot cu două ore înainte de plecare. Or, de la 10 până a doua zi la 7 jum. dim., — căci o oră și jumătate de întârziere este obligatorie acelui tren, — este o grea perspectivă chiar pentru un recordman al statului in picioare. Concluzia : Un satul respectuoas tiranului de la vagonul de dormit, timida solicitare a unui pat, taxa de 10 lei, in afară de legiuitul bacșift... Capeți un pat sus, căci cele de jos sunt reținute dinainte. Domnul care are locul jos vine, sgomotos bine'nțeles, aproape de plecare, când d.t.a ai adormit, întâi închide fereastra — .,ca să nu se fure hainele intr'o stație" ;apoi mai vine cu un prietin pe care il culcă cu dânsul in acelas pat, desi cabina e numM de două persoane; compania acceptă orice din moment ce încasează. .. Oară de la plecare, dumneata, cel de sus, te trezești ca dintr'un coșmar teribil. E înăbușitor de cald, atmos, fera e infectă iar cei doi prietini, de jos, sforăe de acoperă zgomotul roților trenului... — M'am repezit afară pe coridor, — pe jumătate asfixiat, — continuă străinul care ne povestește scena si care adaugă: —Pentru bunul drv. nume față de străini o călătorie in asemenea condiții face cât o audiență la L Vintilă Brătianu ! Matti Tonul alarmant al unor depeși precum si unor ziare engleze in privința incidentului japono-american din cauza legei imigrațiunei, nu exprimă adevărata situațiune. Se știe că guvernul japonez a adresat Statelor Unite o notă cerăndu-le să renunțe la legea prin care se limitează imigrarea japoneză in Statele Uniunei Americane. Nota japoneză a fost in termeni curtenitori fi or căt ar rămâne până la urmă fără rezultat practic, chestiunea nu comportă un război, cuvânt rostit intr'o telegramă de azi și pericol temut — după Dayl Telegraph — de către cercurile politice britanice. In adevăr, noua lege americană schimbă foarte puțin din situația de până acum. Numărul Japonezilor residănă tn Statele Unite a crescut cu 8.681 de la aranjamentul din Igon. Noua lege americană admite aproape aceleași categorii de Japonezi ca și prin aranjamentul citat mai sus, . Wiu Este aci motivul unui conflict Temerile de război japono-american. Situația guvernului german. Criza din Franța, tare ar deveni iarăși internațional ji Că faptul in sine a provocat vii resentimente in Japonia, că demnitatea națională a Imperiului a fost jignită, că germenul antispatid care există de mult intre cele două popoare a găsit un prilej nou de desvoltare, — toate acestea, da. Război insă, nu. Guvernul Marx a obținut o majoritate însemnată, în raport cu situația din Reichstag a partidelor, nur privința politicei sale externe, rezemată pe planul experților. Este indicația unei liniștitoare... Dar să așteptăm urmarea. Este probabil că ziua de azi vai aduce dezlegarea crizei din Franța. D. Millerand va trebui să desemneze persoana care sau să Încerc« »un minister de concentrare fără socaliști și o parte din radicali,—sau să aducă Înaintea Camerei și Senatului chestia prezidențială. Majoritatea Senatului este până acum de partea d-lui Millerand. „Spiritul de revanșă al naționaliștilor germani o „întrunire” a hitleriștilor la Berlin Declarațiile cancelarului Marx, la deschiderea noului Reichstag par a confirma cele spuse in Neamul Românesc de Vineri, in privința orientării politice naționaliste, a guvenului german reconstituit. In legătură cu aceasta, este interesantd narațiunea de mai jos a unui reputat ziarist francez, d. Henry de Korob. D-sa a izbutit să pătrundă intr’unul din localurile de intrunire a hitleriștilor, la Berlin, condus de un membru activ al asociației clandestine „Aacken-Kreutzler", un anume Fischer, —sub un nume rusesc de împrumut, «.»Un tunet de strigăte răgușite de oameni beți salută intrarea noastră în sala dosnică și puturoasă* — povestește d. de Korab, „SPIRITUL” DE REVANȘA — Ăștia sunt toți hitleriști, Hacken-Kreutzler ișt! ? Întreb pe cel care mă condusese aci. — Da. Or mai fi, poate, câțiva comuniști, retrași prin colțuri, dar asta n’are nici o importanță, răspunse de fnscher. ✓Cum nu mai era nici una liberă, ne așezarăm la o masă comună. „In față-ne un individ cu craniul ars de năpârleală abia se mai ținea de beat. La un moment dat, el puse înnainte-i un revolver și o grenadă, apoi, cu un gest brusc, scoase un cuțit lung pe care-l repezi în masă cu atâta violență încât lemnul se sfărîmă și toate paharele se răsturnară. Își contemplă câteva clipe, cu înduioșare, armele, apoi atingându-le alternativ cu degetul repetă neîntrerupt: — Für Polen, Für Franzosen, Für Juden (pentru polonezi, pentru francezi, pentru evrei). •»Alături de mine un tânăr extraordinar de palid căuta să scuze acest spectacol. — Domnul e străin și ar putea să ne judece râu, spuse dânsul. S’a băut cam mult astă seară, dar nu e întotdeauna astfel. Facem și lucruri serioase. îmi dați voe să mărimentul 17 liber. •Facem mai multă treabă, de obiceiu, în com»tetele noastre de arondisment. UN PROGRAM „BOLȘEVIC“? — Aveți un program bine definit întreb eu ? —Evident. El se poate rezuma astfel: mai întâi, revanșă în interior, apoi revanșă în exterior. Prin revanșă în interior, noi înțelegem lupta împotriva parlamentarismului și a socialismului. N’am intrat în Parlament, decât pentru ca să-l distrugem. Când țara va fi demoralizată și desorientată, vom recurge la răscoala armată, ca să luăm puterea, cu forța.» — Și credeți că țara o să va urmeze ? — Fără îndoială, dacă vom aplica strict programul care prevede reforme sociale extrem de îndrăznețe, Kronprințul l-a și acceptat pentru ziua în care va deveni împărat. Noul Kaiser german va fi mai mult sau mai puțin bolșevic, sau nu va fi de loc.*« ✓RĂZBOI î RĂZBOI !“ — Dar politica externă, care vă este ? — Ne străduim să facem imposibile orice acord, orice înțelegere amabilă între Germania și puterile inamice. De aceea respingem hotărât raportul experților. O mărturisim limpede, noi dorim să facem să dureze în Europa starea de război până în ziua în care vom veni la putere în Germania. — Și ziua aceasta se apropie ? — Sperăm foarte mult că nu vor trece doi ani până ce Ludendorff și Hitler vor fi proclamați respectiv prezident al Republicei și cancelar.. • Atunci vecinii noștri vor avea de furcă cu noi... Sau ne vor da ceiace ne-au furat, sau va fi.. * războiul* Acest din urmă cuvânt, pronunțat cu glas puternic, fu prins și repetat, cu gesuri de asistență. “ Krieg, Krieg (război- război), strigau bețivanii din sală, cu glasuri răgușite și lovind cu paharele în mese. *. Kontipitlain —. — f 1 Suntem în căutarea soluțiunilor celor mai potrivite pentru refacerea consoliarea și mai ales augmentarea funcțiunilor organice ale țării noastre, producătoare de bunuri materiale, și spirituale, fără care neamul nostru nu poate nici înăcar trăi, necum a se desvolta. Din cauza multiplelor diversități de mediu, de rasă, aspectul problemei acesteia variază aproape de la popor la popor. La noi, problema aceasta se prezintă ca foarte complicată, din care cauză diferitele soluțiuni propuse nu au putut să ducă la un rezultat satisfăcător, ceea ce a făcut, să ne aflăm tot la punctul de plecaren E greșită, cred, credința acelora, azi își închipuie, că problema nea«t» privește numai organizarea își desvoltarea funcțiunilor materiale ale țării noastre. Alături și mai presus de această organizare, stă în toată a ei maiestate rigidă, cu un imperativ categoric, problema organiezării spirituale — in sensul cel mai larg al cuvântului Intr’unul din interview-uriie sale, d-l . Argetoianu constată, că avem nevoie, pentru refacerea materială a țării de numeroși tehnicieni străini. Față cu această inexorabilă nevoie, o întrebare firească se pune: Ce au făcut și ce vor face, în această privință școalele noastre» In trecut școala noastră a avut o organizare teoretică, chiar atunci« când era vorba de școală cu caracter eminamente practice. Câți absolvenți ai acestor școale nu-și amintesc încă de unele cursuri teoretice, care n’aveau nici o legătură cu ocupația profesională și tehnică de mai târziu.Fără îndoială, programul acestor fel de școale trebue cu totul revăzut și adaptat nevoilor diferitelor funcțiuni materiale ale țării noastre Mai presus de aceasta, atenția noastră trebue îndreptată către școalele teoretice de azi, care de asemenea trebuesc adaptate nevoilor țării. Dintre școalele teoretice, școala cea mai populată azi este liceul Aci vin cu miile copii din toate straturile sociale liceul acesta, după cum se știe, are 8 clase, ce trebuesc trecute, împreună cu bacalaureatul în 8 ani Este prin urmare școala care ia timpul cel mai lung de școlarizare. Asolvenții liceelor merg azi la vre-o câteva școale speciale; iar restul se împarte între diferite facultăți, unde continuă studiile lor teoretice. Ca și în trecut, școalele practice atrag la noi un foarte mic contingent de Abwl, iată ca școalele, teoretivul. Faptul acesta nu poate și nu trebuie să mai continue ,căci ar fi o crimă națională, dacă noi am continua să reținem in școalele noastre teoretice pe elevi, chemând în acelaș timp tehnicieni streini pentru nevoile agriculturii, comerțului și industriei noastre. Aceste activități sociale trebuesc puternic ajutate, din punct de vedere financiar cât și tehnic prin școale. Pentru latura financiară a problemei, d- C* Argetoianu a arătat, în mod destul de luminos, ceia ce trebue făcut. Pentru laturea tehnică însă, socotesc că problema n’a fost însă pusă, ceia ce a fost și este însă în contrazicere cu problemele României mari. In timpul ministeriatului d-lui dr C. Angelescunu numai că nu s’a urmărit deblocarea școalelor teoretice, dar răul, marele rău s’a mai agravat încă prin crearea la licee a unor alte licee extrabugetare, cu numeroase clase, și prin crearea a o mulțime de gimnazii prin diferite târguri și chiar sate, care funcționează în mod lamentabil, aproape fără profesori. Ca culme a ridicolului- În multe din aceste gimnazii improvizate funcționează ca profesori șefi de gară și chiar moașe. Se vede de aci, că actualii guvernanți au fost și sunt departe de a fi înțeles nevoile reale ale învățământului la noi, nevoi ce sunt dictate in mod imperios de problemele materiale și spirituale ale României mari. Problemele materiale privesc, fără îndoială, agricultura, comerțul și industria noastră. Aceste ramuri de activitate socială au nevoie nu numai de ajutor financiar ci și de ajutorul tehnic, ce trebue dat de școale. Prin expropriere agricultura a intrat la noi într’o nouă fază, care necesitează neapărata intervenție a școalei, căci altfel țăranul, în mâna căruia se găsește azi mai tot pământul țării, nu va fi în stare să ridice această fundamentală activitate la rangul, cerut de interesele superioare ale României Mari* Știu că azi unii politician!* trecând peste orice scrupul pretind, în interesul desvoltării agriculturii o nouă expropriere. Orice minte luminată din această țară va recunoaște însă, sperăm, că această pretenție constitue o ușurință fără seamăn și o demagogie extrem de periculoasă. In starea aceasta actuală, nevoile agricole ale țării cer nu o nouă expropriere, ceea ce ar duce în mod inevitabil la înfometarea orașelor , ci mai ales o organizare financiară și tehnici, spre a ridica agricultura din faza empirică de azi într’o fază cu totul rațională și științifică-Spre a ajunge aoi trebue, cum am spus, capital și școale technice-Comerțul țării noastre de asemenea cere intervenția neapărată — pe o scară mai întinsă și mai în raport cu noile axe ale comerțului mondial, a elementelor naționale, care trebuesc a fi formate în școlie practice de comerț. Asemenea școalele trebue să fie create si organizate fără întârziere. Industria de asemenea cere, pe lângă introducerea pe o scară întinsă a capitalului străin, cel indigen fiind insuficient și crearea școalelor în care să se pregătească personalul necesar. Asemenea școale, atât de necesare, mică nu există azi, iar cele câteva școale de meserii n’au organizarea cerută de desvoltarea acestei ramuri de activitate la noi. E evident, că spre a fi în ajutorul desvoltării acestor școale practice, de care depinde viitorul nostru economic, este nevoie în prima linie de deblocarea neîntârziată a liceului- devenit azi o cloacă de lene și ignorantă, după cum arătam în alt articol al nostru-In aceasta stă, fără îndoială, primul postulat al unei bune reforme școlare, care nu se mai poate face azi la noi, decât ținând seamă de marile probleme ale vieței materiale și morale a României Mari. Petre Popescu-Oprisoreanu Profesor