Neamul Românesc, iulie 1924 (Anul 19, nr. 144-170)
1924-07-22 / nr. 162
INFORMAȚII In discumd d-lui prof. N. Iorga ținut în fața M. S. Regelui la inaugurarea cursurilor de la Vălenii de Munte și publicat în „Neamul Românesc“ să se citească sfărșîtul așa: ,<și în intelectualitatea căreia El însuși are un loc așa de înalt“. Discursul va apărea fără greșelile strecurate în publicarea lui în Calendarul Ligei Culturale. Moțiunea votată în adunarea generală ordinară a Asociației corpului didactic primar român din Bucovina“* ținută în 14 iulie în Cernăuți, este următoarea : 1. Adunarea Botărește: 1) Menținerea colaborămi cu organizația generală din vechiul Regat, precum și cu cele provinciale din teritoriile alipite, până se va face unirea deplină a tuturor organizațiilor învățătorești. 2) Organizația noastră provincială decide în principiu unificarea ei cu celelalte organizații din țară și dă deplină împuternicire comitetului central să realizeze această unire, când va crede date toate condițiile cari ar putea garanta reușita unificării organizațiilor noastre. 3) Organizația noastră provincială cere ca congresul general să nu fie convocat numai de către organizația din vechiul Regat, ci să se convoace un congres general al tuturor organizațiilor existente, ca Asociația generală din vechiul Regat, Societatea institutorilor, organizațiile provinciale, precum și organizatele județene disidente din vechiul Regat. Guvernul cehoslovac a oferit d-lul prof. N. Iorga .»Marele Cordon al Leului alb“, pentru conferințele făcute anul trecut ia diferitele orașe ale Cehoslovaciei și pentru activitatea desfășurată in vederea strângerii raporturilor amicale dintre Statul nostru și Cehoslovacia. Ministerul instrucțiunii aduce la cunoștința candidaților reușiți la examenul de capacitate ținute in fața comisiilor cari au funcționat la Cluj, că vor trebui să Înainteze cereri pentru a fi numiți titulari in învățământul public, până la 25 August cel mai târziu, direct ministerului de instrucție din București, direcția Învățământului secundar, sau, să se prezinte la minister ia ziua de 8 Septembrie. Duminică 27 Iulie c., la Slflnicul de Prahova va avea loc desvelirea monumentului ridicat din lăudabila inițiativă a d-lui Iancu Moldoveanu maiorului Nedelcovici, fost timp de 7 ani de zile gospodarul, plin de toată grija și atenția, al orașului. O jurisprudență în materie de chirie Comisia arbitrală de pe lângă tribunalul Tutova a stabilit că dentistul fără titlul de medic este meseriaș și că deci având locuința împreună cu atelierul, nu are dreptul la o prelungire de trei ani și numai termenul de tranzacție de un an. Chiriașul S. Blumenfeld dentist făcând recurs la înalte Curte de Casație și judecându-se, aceasta a admis recursul casând decizia comisiunii arbitrare, un fond respinsit da Dimitriu și stabilind jurisprutida Dumitriu, stabilind jurisprudent In mod definitiv că dentistul chiar fără titlul de doctor (medic) este profesionist liber și nn meseriaș. Din partea recurentului dentist a pledat d avocat G. D. Ștefănescu, din partea intimatei proprietare a pledat <L avocat Chemale. BANCHETUL In sala ...Central** confortabilă, elegantă a avut loc un banchet La toasturi cel dintâi se ridică d EUGEN TEOFĂNESCU care spune: » Suntem fericiți să putem saluta printre noi pe acela In jurul căruia ne-am strâns din primul moment al noui sale activități politice Sentimentele ce le nutrim față de d. Argetoianu permit cele mai frumoase speranțe pentru viitorul politic al acestui oraș. Romanul a fost totdeauna o dtarelă politică Întemeiată cu intenții bune dar lăsată pe mâini reia Vasile Morțun a Înjghebat aci o formidabilă organizație liberală pe care moștenitorii săi politici au transformat-o intr'o asociație de căpătuială și de minciună. Take Ionescu isbutise să transforme Romanul Intr'o citadelă care s'a distrus In naufragiul general al politicii takiste. In ultimul timp averea canismul tot aci și-a găsit unul din ultimele refugii și asistăm la spectacolul rușinos al zvârcolirilor unoi coterii infectate de microbul politicianismului de ultima speță. Pe ruinile tuturor acestor șandramale se ridică zidurile mărețe ale organizației noastre. Vă asigur, d-le Argetoianu, că noi nu vom cădea la păcatul celor ce au transformat orașul nostru un teren de exploatare politică. Cu aportul și cu bunăvoința nouilor noștrii prieteni din fosta organizație naționalistă vom duce lucrurile la bun sfârșit și vom pune, In Roman, bazele unei vieți politice noul de cinste și frăție, efici numai astfel vom putea realiza programul ce ni l-am propus și să aducem țării serviciile pe care cu atât nădejde ea le așteaptă dela noi, închin paharul meu pentru acela care azi ne e șef nouă tuturor, care, cu mândrie și demnitate ne onorează înăuntru și afară, pentru d. Neculai Iorga. IECAREAl DRAMA» Teatrale totre primele piese originale are viitoarei stagiuni a Teatrului Național, va îl Pierde vară” de d. ALfred Moșoiu. Piesa ..Păcatul“ de d-na Lucreția Petrescu va fi reprezintată și în viitoarea stagiune a Teatrului National din Craiova. Stagiunea Teatrului Național se va deschide la 31 August cu Viforul“1 de Delavrancea Ultimele reprezentații cu :nnr.ur Cal comicului parțelan Prince au loc luni. Marți și Marcuri la Cărăbuș. Premiera revistei „Merge strană1"de Mircea Rădulescu și Alfred Moșoiu la Parcul Otetelișanu, a fost definitiv fixată pentru Mercuri 23 iulie Sâp&tzâna aceasta au loc două miere revuistice: Miercuri lacul Otetelișanu ..Merge Strună", iar Joi, la Cărăbuș ..Ce are afacere ? D-na Elvira Popescu e In vilegiatură la Biarritz. Tot acolo se află actualmente și d. Al. Mihaleacu. Repetițiile companiei Bulandra- Manolescu-Stormn fcatipp In ziua de 15 August Stagiunea teatrului Regina Maria se va deschide la 12 Septembrie LITERARA ARTISTICA Viitoarea stagiune a teatrului Mic se va deschide cu comedia lui Louis Verneuil „Fotoliul 47*”. In cursul viitoarei stagiuni a Operei Române se va da premiera operei „Mignon 11 de Ambrosse Thomas Memento Spectacolele zilei:I TEATRUL CĂRĂBUȘ, mare 9: •Varba vine" (cu Prince) PARCUL OTETELEȘANU, orele 9: „Cui s-a spus 7‘‘ TEATRU CINEMA CLASIC: ..VS nava ta** TEATRU CINEMA *TLAICU. ..Ștrengarul Parisului ' și ..Șapte ani de Închisoare“ TEATRU CINEMA COLOS ȘI EFORIE : .Medicul șarlatant' sau JBn eraicul unui student“ TEATRU CINEMA PALACE: ..Lanțurile** ‘ TEATRU CINEMA CERCUL MILITAR. ..Fantoma dispărutului". ABONAMENTE . Pe un tm 600 lei Autorități și Instituții 650 lei Membrii corpului didactic și ai Clerului 450 lei In străinătate 1000 lei Mul romanesc In turneul pe care d. Argetoienu la făcut prin Moldova Fa oprit o zi și la Roman. Vineri la ora 9 dimineața un automobil la care se aflau d nii I. Mioran avocat, I. Popovici, profesor Cristian și C. Drăghici a plecat Ia Întâmpinarea d-lui Argetoianu care venia dinspre Bacău Întovărășit de d-nu avocat Badian și C. Vasiliu senator de Botoșani La Cnrscani,unde a avut loc întâlnirea d Ar.getoianu s'a coborât din automobil și s'a Întreținut cu numeroși săteni, care, deși era zi de la oru, s'au grăbit să se înșire In fața Primăriei pentru a saluta pe omul, despre care au auzit că e una din nădejdile țării. Sosirea la Club Cortegiul de automobile, după ce a traversat străzile orașului urmărit de curiozitatea simpatică a populației își face Intrarea în curtea clubului la ora 11. D Argetoianu vizitează primitoarele încăperi ale clubului frumos Împodobite Șl Intr'o atmosferă de prietenie și cordialitate ia loc in mijlocul prietenilor noștri membri al comitetului orășenesc. D. profesor Eugen Teofănescu, președintele organizației locale. Îl prezintă situația partidului, lucrările executate pentru consolidarea organizației locale șii expune programul de luptă pentru viitor. D. Argetoianu își exprimă mulțumirea pentru munca depusă. La ora 12 Întreaga asistență se îndreaptă spre „Central”" unde are loc banchetul organizației In cinstea oaspeților, valutei și ne va vindeca de frica leilor. Cel dintâi va reaprinde candela școlii și a bisericii, cel de al doilea ne va îndrepta starea economică redându-ne belșugul și bunul trai de odinioară D. INGINER STAVAR. N'am avut ocazie să vă cunosc până in acest moment și vă declar, cu toată sinceritatea, că sunt fericit că loaia ce mi-o făcusem de d-voastră na fost decât o palidă imagine a ceea ce sunteți în realitate. întreaga țara vă știe prin câteva manifestări sau prin câteva sfaturi dar nimeni nu-și dă seama ce vastă personalitate și ce compară te omenie se ascund sub numele lui C Argetoianu. D. L SANDU avocat: Am venit din fundul județului la prima ehemare a prietenului Teofănescu ca să aduc omagiul meu ilustrului om pere. Dar n'aduc numai omagiul meu, aduc și pe acela al tatregei plași Bahna al tuturor sătenilor, ceri de când s‘au cunoscut poarta cu dragoste amintirea personaltă țîî d-voastră El ard de nerăbdare să vă vadă în fine, la cârma țării, pentru că au credința nestrămutată că nădejdea ce și-o pun ta d-voastră ma va fi Înșelată D. SUCHARD RIVENZON . In momentul când pentru prima dată am a rosti cuvântul de omagiu la przența d-voastră simt o eclipsă și nu sunt departe de a semăna cu acel personagiu stupid al semi-romanticului Rostand, cu acel Christian de Neuvolette care venind după mulțs și crude așteptări, în fața iubitei sale nu știe eâ-î spună și să-I repete decât aceleași două cuvinte: te Iubesc Cu o mică sforțare voi ieși totr ași din această situație im amintesc bine că prima scrisoare pe care ați adresat-o amicilor d-voastră din Roman conținea următoarea frază : ,,La Roman atmosfera a fost cu dibăcie otrăvită și fetișimul politic a găsit teren prielnic pentru a-Și laige rădăcinile“ Fraza aceasta a fost pentru mulți o relevație Am ieșit ca dintr’un vis urât și te am dat*, seama că respirăm o atmosferă viciată care pentru binele acestui oraș, pentru binele nostru al tuturorrebuia primenită Și ne-am pus pe lucru. In activitatea noastră politică suntem fără rezervă, alături de d-etră. Prietenia care ne leagă de șeful local d. Eugen Teofănescu și admirația pe care împreună cu noi el o are pentru d-stră, mă fac ca întri un singur sentiment să vă urez amândoi era: Să trăiți. D. C. ARGETOIANU ia din nou cuvântul și mulțumesc tuturor pentru cuvintele ce s-au rostit. La ora 4 și luna, masa s'a sfârșit și mijlocul unei mari însuflețiri. Ovaționat indelung d. Argetoianu pleacă mond direcția Târgul-Frumos, Hârlău, Botoșani. CYRANO Vizita d-lui Argetoiai la In CUVÂNTAREA D-LUI CARGETOIANU __M. grăbesc că răspund sub imediata influență a caldelor cuvinte rostite de d. Teofănescu. Mai mult decât gloria isbânzii, melancolia înfrângerii apropie sufletele. Spun aceste cuvinte referindumă la candidatura mea de mai de un fizi în acest oraș, când vom văzut luptând pentru mine, cu prietenie, cu devotament și când lupta noastră a fost Încununată de o Înfrângere. Mărturisesc că n'am păstrat vreun sentiment de răzbunare. Fiți siguri că la viitoarele alegeri nu vă vom lua un loc. Dar am păstrat, la schimb, o caldă prietenie tuturor acelor cari s au relevat pentru mine ca adevărați luptători, ca oameni dintro bucată-Nu mă miră așadar, că astăzi după un timp relativ scurt, găsim In Roman, o organizație trainică, solidă, impunătoare și cantitativ și calitativ Marele merit al acestei tajghebări revine desigur, omului modest, inteligent și muncitor, d-lui Teofănescu căruia ii aduc aci expresia mulțumirii și priteniei mele. D-voastră tuturor vă exprim satisfacție pentru frumoasa primire ce mi-ați făcut-o și vă rog să credeți că nu vă voiu • uita niciodată. Beau pentru organizația din Roman și pentru gresul ei. Alte toasturi Mai Închină părintele Vlad spunând că e o mare fericire pentru sine să exprime toată admirația ce are pentru omul care ln momentele cele mai grele prin care a trecut țara noastră după război a găsit destule resurse și destulă energie ca să stăvilească pericolul. D. SAKELARIDI: Noi meseriașii, ne-am legănat totdeauna cu visurile mincinoase ale politicienilor zilei și n'am avut parte de cât de dispreț și batjocură. Noi cunoaștem energia și Înțelepciunea de care ați dat dovadă tn activitatea d-stră de până acum, d-le Argetoianu și punem mari speranțe în politica de realizări practice ce o veți inaugura de acum Încolo-D. GH. USCATU fost revizor școlar. Organizația din Roman, puternică și Încrezătoare tn conducerea d-stră așteaptă momentul să fie pusă la încercare. Fără teamă de a fi de amintiți noi ne exprimăm convingerea că la momentul de față nimeni altoi nu poate lua frânele guvernului decât partidul naționalist al poporului. D. avocat GIGA TEODORESCU: 18 ani am fost servitorul partidului liberal. In căutarea grăuntelui de tdealism care dă farmec oricărei acțiuni politice am ieșit din partidul pe care l-am servit și la momentul când pe propriul d-stră fizic, ați întemeiat partidul care azi e atât de puternic și de impunător, v'am expediat o telegramă prin care vă asiguram că am găsit la fine rostul pe care-l căutam de atâta vreme și că sub auspiciile d-stră voi. Începe o nouă carieră politică: înconjurat de prieteni sinceri,, sentimentele mele sau Întărit și convingerea mea este că vom vedea foarte curând realizate speranțele pe care întregul neam românesc și le pune în partidul naționalist al poporului. D. I. N. CIOCAN fost inspector școlar. Ceea ce ne preocupă In primul rând la aceste clipe de dezagregare socială și economică este găsirea soluției care in mod prompt să ne opreacefi tn drumul spre prăpastie pe care suntem târâți Ne trebuie o soluție care să redea românului mintea și Înțelepciunea de altă dată, ne trebuie o soluție care să ne stabilească echilibrul zdruncinat al economiei naționale. Partidul naționalist al poporului le are pe amândouă Căci având !n frunte pe N. Iorga are soluția culturală și având alături de el pe C Arigetoianu se va trezi din coșmanul* . MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizare Conform art 22 din legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre știința acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivt dispozițiunilor art. 23 din zisa lege: Domnule Președinte Subsemnatul Barszczowski Edmond, născut la București, supus român, preot al Arhepiscopiei Catolice București, am onoare a vă ruga respecos să binevoiți a-mi atribui naturalizarea la Statul Român, acordându-mi totdeodată și dispensa de stagiu ca fiind născut crescut și domiciliat la România și nefiind suspus nici unei protecțiuni străine (corr. art. 58 din lege)Anexez următoarele acte: 1. Extractul de naștere liberal de <mor primăria comunei București sub No. 24334 din 27 Iulie 1922. 2. Declarația de manifestare a voinței mele de naturalizare, autentificată de onor. trib. Ilfov secția Notariat sub. No. 6581 din 21 Martie 1924. 3. Certificatul de moralitate liberat de onor. Primăria comunei Craiova 91* No. 8204 din 23 August 1922. 4. Certificatul de moralitate liberat de onor. Prefectura Poliției Capitalei sub No 36034 din 5 Martie 1924. 5. Certificatul de preoție liberal de Sfânta Arhiepiscopia Catolică de București sub No 157 din 22 Martie 1924. 6. Dovada de scutire liberală de onor. Prefectura Poliției Craiova sub dosar 11 din 20 Septembrie 1922, din care dovadă resee că intra în categoria străinilor prevăzuți la alt. B alin 3 din legea controlului străinilor, adică a acelora cari nu sau bucurat de vre o protecție străină. Primiți vă rog domnule Președinte, asigurarea deosebitei malestime și considerațiuni- EDMOND BARSZCZ0WSK1 Strada Lucoci No. li'“’ București No. 288 CITITI ttleailli» 44 DOCTORUL I Petre T. Topa CHIRURG .§Patru iunie, 17. București i CONSULTAȚIUNI orele 5—7 p. m. I ’ No. 271 . MOTOARE CROSSLEY IN DEPOZIT aura enzna, Gaz Natural, GAZ SARAU etc. MOTOARE CROSSLEY — DIESEL mașini pentru exploatări forestiere IJlisElhC — din Fabricile — JOHN MCDOWALL et Comp. SONS JOHNSTONE near GLASGOW S. A. București, Str. R. Poincaré LuK IER No. 2, (fosta Academiei) Tei 200 BANCA TARANEASCA SOCIETATE ANONIMA CAPIIAL SOCIAL SEI 60.000.000 I PRIMA EMISIUNE 30.000.000 LEI DEPLIN VARIATA 1 Susursa la: TIMIȘOARA Primește depuneri spre fructificare pe termen fix și în cont curent. Acordă avansuri, pe efecte, mărfuri și cereale. Face plăți asupra străinătății, liberând cecuri și scrisori de credit încasează și scontează cupoane și titluri precum și efecte asupra României și străinătățe. Serviciu special pentru emisiuni de acțiuni. Finanțări și participări la afaceri comerciale și industriale ] FACE ORICE OPERAȚIUNI Dt BURSA Cea mai mare economie a unei familii MASINA DE CUSUT, CU MANA Se poate aplica cu ușurință pentru lucru cu pictorul roată având șanț pentru curea Cea mai perfecționata, elegantă și practică mașină Mecanismul strad foarte simplu și o fetiță de 7 ani o poate întrebuința. Premiată la cele mai mari expoziții pentru tecmi curat, mecanismul simplu mânuire ușoară, repede și sigură de vânzare numai la depozitul : L. ZUssman București, Str. Sfinții Aposttol! No 50 Cu prețul de Lei 1208 (una mie două sute) bucata Cu toate accesoriile, ca: ungător, gjrup pinka, doltor și 6 ace. Se ev pedincă și la provincie, la orice parte a țstrei, hamai cu un aomto de Lei 300 iar restul de Lei 900 prin ramburi Re vânzăttorilor se fac reduceri In zbor spre Paris Note dintre călătorie aeriană — BUCUREȘTI 28 MU BAMEASA ORA 10... —„Un, deux, trois“ — se aude comanda mecanicului ce învârtește cheliceu. Un zgomot scurt și pilotul pune în mișcare motorul. Vântul se sbate în cercevelele cabinei. Un miros de ulei iți dă sensația pentru o clipă de a fi intr'un vapor. Motorul își încetinează mersul, oamenii ce țineau avionul pe loc se dau la o parte. Câțiva prind numai aripa lui stângă- Ea e astfel pivotul unei întoarceri ușoare pe stânga, — apoi Lachezî — avionul rulează plecăm- De câteva ori ne ridicăm și iar atingem în salturi brusce pământul, când de-odată, lin, plutim- Un viraj pe stânga înclinat și o înălțare, prima emoție a înnălțimei. Hangarul departe rămâne mic cât o coabă — Bucureștii sclipesc ca un furnicar alb, străzile lui parinii drepte și întortochiate trase cu creta pe tablă de un copil glumeț. In drum spre Argeș, satele și câmpiile se perindează ca niște covoare cu motive cubiste. Argeșul șerpuește ca o panglică argintiedeasupra văii lui avionul se clatină, sunt curenți de aer ce pentru o clipă îți reamintesc altitudinea.La ora 7, avionul capătă din nou legănări de barcă pe valuri- Suntem în valea Oltului Și de unde până acum câmpiile luciau colorate in soare, verdele luncilor se accentuiază, iar dealurile se reliefează asemeni hărților geografice în relief. Departe, spre Sud, un oraș. E oare Craiova ? Dar iată, priveliștea e întreruptă. O bandă albă, fumurie o împarte. Dincoace și dincolo de ease zărește pământul. Sunt nori- O fâșie asemănătoare umui nor de fum- Ne ridicăm deasupra lor și înțelegerea naturii e pentru o clipă răsturnată. Printre pânza de nori se zăresc din când în când colțuri albăstrui de pământ, de pare că crezi invers, că printre nori vezi cerul albastru. Plutim legănat între două ceruri. Apar la nord munții cu văi abrupte. Văgăunile râd în soare caniște guri căscate- Piscurile, pe alocuri pleșuve scântee argintiu. Dintr-un abur fumuriu și larg, se deslușește șerpuitoare Dunărea. Turnu-Severin se arată tăiat regulat și patrat. Porțile de fier apar apoi ca într-un desen un stăvilar, iar Adalale se ivește în chipul linei gâște plutind pe apă cu gâtul întins și orizontal în căutarea vreunui pește. Pentru ca asemănarea să fie mai isbitoare, o casă scânteiază pe insulă asemeni ochiuri ce dă viață pasărei închipuite. E ora 8. Avionul intră într'um curent de aer favorabil și in plină viteză „plactează“ asupra Belgradului- Munții gonesc, satele fug și câmpiile și satele tăiate regulat par construcții de desenuri cubiste- Lanurile alternează în culori iar satele și orășelele în piațete mai mult sau mai puțin exact pătrat trasate cu câte-o biserică înfiptă în mijlocul lor-Și iată, Dunărea se împarte în brațe, Belgradul scânteiază. Coborâm în sbor planat și de șurubelniță, — urechile îmi vâjte, e presiunea aerului. Aterisăm, e ora 9.5. DUPĂ ORA APUS ANA 8.5 BELGRAD. După mai mult decât un ceas de așteptare în sala anume pregătită în chip civilizat pentru pasageri și după îndeplinirea formalităților vamale, pornim la ora 9 jum. spre Budapesta. Suntem 3 pasageri, am schimbat avionul și de data aceasta mai puțin încrezător in virtuțile mele, eventuale, — îmi înfund urechile cu vată. Ne ridicăm deasupra Dunărei, dar nu pot decât arareori să mă bucur de priveliștea ce se desrinde ochilor. Legănatul aeroplanului devine neobicinuit, salturi brusce și legănări neregulate mă joacă în nacelă ca o minge-Pilotul face sforțări să se Înalțe cât mai repede deasupra avalanșei de nori- Curenții Dunărei îi îngreuiază mersul. Spectacolul e linie. O mare de nori se întinde în valuri gros estompate. Suntem în mijlocul ei, o sfărâmăm. Aerul rece și rar îngreuiază respirația. Suntem la 2000 m înălțime, îndrăznesc să deschid fereastra. Picuri reci îmi ard fața. Ca amintire de aceste clipe iau un instantaneu fotografia Sborul vijelios cu acelaș decor durează până deasupra orașului Kerekem- E ora 12-33 și suntem la o depărtare de 100 km de Budapesta. Pusta e verde-gălbue și lagune se arată în chipul unor ogenzi mici și răspândite ca cioburi. Un cârd de porumbei albi, pare turma de vaci pe care o zăresc la coborârea noastră lentă. Dunărea reapare, de data asta clară, argintie. Șesul se întinde verde. Șoselele par linii trase alb și drept cu creta-Grupuri de pomi, livezi de-un verde închis înghirlandeaza perspectiva. Budapesta se zărește o clipă, dar aterisarea se săvârșește departe de ea. E ora 1 . La ora 1 fum, după aceleași formalități, plecarea din Budapesta spre Viena-Sunt într-un alt aparat, tot al „Companiei Franco-române de navigație aeriană", dar mult mai larg — mult mai comod. Și sunt de data aceasta din nou singur. Plecarea se săvârșește cu aceeaș comandă, înălțarea se efectuiază însă repede, viteza e de vreo 200 km. pe oră- Planăm- Din spate pilotul mă flueră. Oprește motorul și prin ferestruica ce ne unește îmi strigă să iau casca pe care mi-o oferă și adaogă să deschid fereastra. ,Ji fau malade dedans, ouvrez la fenetre!“ Un aer rece mă biciuie, dar e frumos — avionul sboară in salturi uriașe, de fiecare dată respirația se curmă. Căderi de câte 20 metri alternează cu suiri rapide. Viteza crește Buda, din vârful dealului ei ochește spre Pesta. Pădurile suspendate par punți de lemn pe o apă ca Bașăul de pildă- Din nou pilotul mă chiamă și-mi indică furtuna spre care navigăm-Un cer de plumb înconjoară zarea. Norii se ridică în chipul piscurilor de munți. Suntem la înălțimea lor—și ne apropiem uni de alți. Câteva fulgere, un trăznet. Se întunecă. Avionul sboară aruncat ca o barcă pe valuri furtunoase. Pământul, jos, la 1 km. depărtare, e verde, luncile Dunării se foșerpuesc apei de argint Năvile par bărci mici de pescar. Dar ochii mi-i ațintesc la spectacolul fortunei E grandios. Pocniturile motorului sunt întrerupte de salva trăsnetelor. Deodată totul e calm. E calmul vitejiei ce se apropie- Avionul înnaintează lin, dar mare de plumb e în jurul nostru. Iată aerodromul, un viraj — o coborâre cu motorul oprit Aterisarea. E ora 53- Sunt primit de căpeteniile Portului cu surâsul pe buze. Vienezii sunt primitori și curtenitori. Câțiva spectatori în dialectul lor, mă iscodesc. Le răspund, !e oier țigări românești- Ei îmi arată foarte încrezători și mulțumiți noua lor monedă de argint a 1000 koroane și un schilling austriac-Furtuna se deslănțuie- Aștept trecerea ei la restaurant. Deodată câteva pocnete din scăpărări electrice. Tresar. Mi se arată instalația radiotelegrafică și aruncarea de racheta S’a anunțat un avion Junkers sau Fokker sosind din München. Și adevărat, — peste vreo 10 minute, in toiul furtunei, aterisează. Pasagerul, un domn în vârstă, scoboară uluit. Și ploaia biciuiește în ropot . La ora 4 jum. — după furtună, comisarul Companiei Franco-Române îmi anunță plecarea din Viena. Mă îmbarc In ultimul moment se adaugă un pasager- Pornim- Pe alocuri e senin, dar mergem spre o nouă furtună- Avionul saltă, se sgudue și la fiecare cădere, pare să cadă pe ceva statornic și totuși cade pe propria lui rezistență și pe propriile aripi- Un vânt puternic dinspre Nord-Est îl lovește la coasta dreaptă, — îl deplasează din traectoria lui firească — și el revine in salturi- Și de ce sburăm, cerul devine mai plumburiu- Pământul e de-un verde închis. Păduri de brad se întind pe coline abrupte. Satele simt rare, nici un oraș spre Vest se întinde, în depărtare un șir de munți — spre Sud-Vest Tirolul rămâne în ceață plumburieboseală și legănare neîntreruptă, răul de mare mă încearcă ochii intredeschiși zfr sc bolta vânătă. Ceasurile trec greu și așteptate. La ora 6 pilotul ne anunță aterisarea, dar din cauza curenților, nu reușește decât la 6 jum late aerodromul de lângă Praga. E frig și plouă mărunt Cu acestea se încreee prima zi de zbor. Noaptea o voi petrece la oraș. Cum însă mâine e Duminică, zi de repaos hotărât, plecarea din Praga spre Strasbourg —Pr ris e hotărâtă pentru ziua de Luni 30 Iunie, ora 9 a. m. BARBU SOLACOLU Tipografia „TIPARUL ROMÂNESC" Str. Sărindar