Neamul Românesc, iulie 1924 (Anul 19, nr. 144-170)

1924-07-22 / nr. 162

INFORMAȚII In d­iscumd d-lui prof. N. Ior­ga ținut în fața M. S. Regelui la inaugurarea cursurilor de la Vă­lenii de Munte și publicat în „Neamul Românesc“ să se citeas­că sfărșîtul așa: ,<și în intelec­tualitatea căreia El însuși are un loc așa de înalt“. Discursul va apărea fără gre­șelile strecurate în publicarea lui în Calendarul Ligei Culturale. Moțiunea votată în adunarea generală ordinară a Asociației corpului didactic primar român din Bucovina“* ținută în 14 iu­lie în Cernăuți, este următoa­rea : 1. Adunarea Botărește: 1) Menținerea colaborămi cu organizația generală din vechiul Regat, precum și cu cele provin­ciale din teritoriile alipite, până se va face unirea deplină a tutu­ror organizațiilor învățătorești. 2) Organizația noastră provin­cială decide în principiu unifica­rea ei cu celelalte organizații din țară și dă deplină împuternicire comitetului central să realizeze această unire, când va crede date toate condițiile cari ar putea ga­ranta reușita unificării organiza­țiilor noastre. 3) Organizația noastră provin­cială cere ca congresul general să nu fie convocat numai de că­­tre organizația din vechiul Re­gat, ci să se convoace un con­gres general al tuturor organiza­țiilor existente, ca Asociația generală din vechiul Regat, So­cietatea institutorilor, organizații­le provinciale, precum și organi­zatele județene disidente din ve­chiul Regat. Guvernul cehoslovac a oferit d-lul prof. N. Iorga .»Marele Cor­don al Leului alb“, pentru confer­in­țele făcute anul trecut ia diferitele orașe ale Cehoslovaciei și pentru activitatea desfășurată in vederea strângerii raporturilor amicale din­tre Statul nostru și Cehoslovacia. Ministerul instrucțiunii aduce la cunoștința candidaților reușiți la examenul de capacitate ținute in fața comisiilor cari au funcționat la Cluj, că vor trebui să Înainteze ce­reri pentru a fi numiți titulari in învățământul public, până la 25 Au­gust cel mai târziu, direc­t ministe­rului de instrucție din București, direcția Învățământului secundar, sau, să se prezinte la minister ia ziua de 8 Septembrie. Duminică 27 Iulie c., la Slflnicul de Prahova va avea loc desvelirea monumentului ridicat din lăudabila inițiativă a d-lui Iancu Moldoveanu maiorului Nedelcovici, fost timp de 7 ani de zile gospodarul, plin de toată grija și atenția, al orașului. O jurisprudență în mate­rie de chirie Comisia arbitrală de pe lângă tri­bunalul Tutova a stabilit că dentis­tul fără titlul de medic este mese­riaș și că deci având locuința îm­preună cu atelierul, nu are dreptul la o prelungire de trei ani și numai termenul de tranzacție de un an. Chiriașul S. Blumenfeld dentist făcând recurs la înalte Curte de Casație și judecându-se, aceasta a admis recursul casând decizia co­m­­isi­unii arbitrare, un fond respin­­sit da Dimitriu și stabilind jurispru­­ti­da Dumitriu, stabilind jurispru­dent In mod definitiv că dentistul chiar fără titlul de doctor (medic) este profesionist liber și nn mese­riaș. Din partea recurentului dentist a pledat d avocat G. D. Ștefănescu, din partea intimatei proprietare a pledat <L avocat Chemale. BANCHETUL In sala ...Central** confortabilă, e­­legantă a avut loc un banchet La toasturi cel dintâi se ridică d EUGEN TEOFĂNESCU car­e spune: » Suntem fericiți să putem saluta printre noi pe acela In jurul căruia ne-am strâns din primul moment al noui­ sale activități politice Sentimentele ce le nutrim față de d. Argetoianu permit cele mai fru­moase speranțe pentru viitorul politic al acestui oraș. Roma­nul a fost totdeauna o dta­­relă politică Întemeiată cu in­tenții bune dar lăsată pe mâini re­ia Vasile Morțun a Înjghebat aci o formidabilă organizație liberală pe care moștenitorii săi politici au transformat-o intr'o asociație de că­pătuială și de minciună. Take Io­­nescu isbutise să transforme Roma­nul Intr'o citadelă care s'a distrus In naufragiul general al politicii ta­­kiste. In ultimul timp averea canis­­mul tot aci și-a găsit unul din ul­timele refugii și asistăm la specta­colul rușinos al zvârcolirilor unoi coterii infectate de microbul politi­cianismului de ultima speță. Pe ruinile tuturor acestor șan­dramale se ridică zidurile mărețe ale organizației noastre. Vă asigur, d-le Argetoianu, că noi nu vom că­dea la păcatul celor ce au transfor­mat orașul nostru un teren de ex­ploatare politică. Cu aportul și cu bună­voința nouilor noștrii priete­ni din fosta organizație naționalistă vom duce lucrurile la bun sfârșit și vom pune, In Roman, bazele unei vieți politice noul de cinste și fră­ție, efici numai astfel vom putea rea­liza programul ce ni l-am propus și să aducem țării serviciile pe care cu atât nădejde ea le așteaptă dela noi, închin paharul meu pentru ace­la care azi ne e șef nouă tuturor, care, cu mândrie și demnitate ne o­norează înăuntru și afară, pentru d. Neculai Iorga. IECAREAl DRAMA» Teatrale totre primele piese originale are v­iitoarei stagiuni a Teatrului Națio­nal, va îl Pierde vară” de d. AL­fred Moșoiu. Piesa ..Păcatul“ de d-na Lucreția Petrescu va fi reprezintată și în vii­toarea stagiune a Teatrului Natio­nal din Craiova. Stagiunea Teatrului Național se­­ va deschide la 31 August cu Vifo­rul“1 de Delavrancea Ultimele reprezentații cu :nnr.ur­ Cal comicului parțe­lan Prince au loc l­uni. Marți și Marcuri la Că­­răbuș. Premiera revistei „Merge strană1"­­de Mir­cea Rădulescu și Alfred Mo­­șoiu la Parcul Otetelișanu, a fost definitiv fixată pentru Merc­uri 23 iulie Sâp&tz­âna aceasta au loc două­­ miere revuistice: Miercuri la­cul Otetelișanu ..Merge Strună", iar Joi, la Cărăbuș ..Ce are a­facere ? D-na Elvira Popescu e In vilegia­tură la Biarritz. Tot acolo se află actualmente și d. Al. Mihaleacu. Repetițiile companiei Bulandra- Manolescu-Stormn fcatip­p In ziua de 15 August Stagiunea teatrului Re­gina Maria se va deschide la 12 Septembrie LITERARA ARTISTICA Viitoarea stagiune a teatrului Mic se va deschide cu comedia lui Louis Verneuil „Fotoliul 47*”. In cursul viitoarei stagiuni a O­­perei Române se va da premiera operei „Mignon 11 de Ambrosse Tho­mas Memento Spectacolele zilei:I TEATRUL CĂRĂBUȘ, mare 9: •Varba vine" (cu Prince) PARCUL OTET­ELEȘANU, orele 9: „Cui s-a spus 7‘‘ TEATRU CINEMA CLASIC: ..VS nava ta** TEATRU CINEMA *TLAICU. ..Ștrengarul Parisului ' și ..Șapte ani de Închisoare“ TEATRU CINEMA COLOS ȘI E­­FORIE : .­Medicul șarlatant' sau JBn eraicul unui student“ TEATRU CINEMA PALACE: ..Lanțurile** ‘ TEATR­U CINEMA CERCUL MI­LITAR. ..Fantoma dispărutului". ABONAMENTE . Pe un tm 600 lei Autorități și Insti­tuții 650 lei Membrii corpului didactic și ai Cle­rului 450 lei In străinătate 1000 lei Mul romanesc In turneul pe care d. Argetoienu la făcut prin Moldova Fa oprit o zi și la Roman. Vineri la ora 9 dimineața un au­tomobil la care se aflau d nii I. M­­ioran avocat, I. Popovici, profesor Cristian și C. Drăghici a plecat Ia Întâmpinarea d-lui Argetoianu care venia dinspre Bacău Întovărășit de d-nu­ avocat Badian și C. Vasiliu senator de Botoșani La Cnrscani,­­unde a avut loc întâlnirea d Ar.­getoianu s'a coborât din automobil și s'a Întreținut cu numeroși­ să­teni, care, deși era zi de la oru, s'au grăbit să se înșire In fața Primăriei pentru a saluta pe omul, despre care au auzit că e una din nădejdi­­le țării. Sosirea la Club Cortegiul de automobile, după ce­ a traversat străzile orașului urmă­rit de curiozitatea simpatică a popu­lației își face Intrarea în curtea clu­bului la ora 11. D Argetoianu vizitează primitoa­rele încăperi ale clubului frumos Împodobite Șl Intr'o atmosferă de prietenie și cordialitate ia loc in mijlocul prietenilor noștri­ mem­bri al comitetului orășenesc. D. profesor Eugen Teofănescu, pre­ședintele organizației locale. Îl pre­zintă situația partidului, lucrările e­­xecutate pentru consolidarea orga­nizației locale și­i expune progra­mul de luptă pentru viitor. D. Argetoianu își exprimă mulțumi­rea pentru munca depusă. La ora 12 Întreaga asistență se în­dreaptă spre „Central”" unde are loc banchetul organizației In cinstea oaspeților, valutei și ne va vindeca de frica leilor. Cel dintâi va reaprinde can­dela școlii și a bisericii, cel de al doilea ne va îndrepta starea­­ econo­mică redându-ne belșugul și bunul trai de odinioară D. INGINER STAVAR. N'am a­­vut ocazie să vă cunosc până in a­­c­est moment și vă declar, cu toată sinceritatea, că sunt fericit că loaia ce mi-o făcusem de d-voastră na fost decât o palidă imagine a ceea ce sunteți în realitate. întreaga ța­ra vă știe prin câteva mani­festări sau prin câteva sfaturi dar nimeni nu-și dă seama ce vastă personali­tate și ce compară­­ te omenie se as­cund sub numele lui C Argetoianu. D. L SANDU avocat: Am venit din fundul județului la prima ehe­mare a prietenului Teofănescu ca să aduc omagiul meu ilustrului om pere. Dar n'aduc numai omagiul meu, aduc și pe acela al tatregei plași Bahna al tuturor sătenilor, ceri de când s‘au cunoscut poarta cu dragoste amintirea persona­ltă țîî d-voastră El ard de nerăbdare să vă vadă în fine, la cârma țării, pentru că au credința nestrămutată că nădej­­dea ce și-o pun ta d-voastră m­a va fi Înșelată D. SUCHARD RIVENZON . In mo­mentul când pentru prima dată am a rosti cuvântul de omagiu la pr­­zența d-voastră simt o eclipsă și nu sunt departe de a semăna cu acel personagiu stupid al semi-romanti­cului Rostand, cu acel Christian de Neuvolette care venind după mul­țs și crude așteptări, în fața iubitei sale nu știe eâ-î spună și să-I re­pete decât aceleași două cuvinte: te Iubesc Cu o mică sforțare voi ieși totr ași din această situație im­ amintesc bine că prima scri­soare pe care ați adresat-o amicilor d-voastră din Roman conținea­­ ur­mătoarea frază : ,,La Roman atmosfera a fost cu dibăcie otrăvită și fetișimul politic a găsit teren prielnic pentru a-Și la­­ige rădăcinile“ Fraza aceasta a fost pentru mulți o relevație Am ieșit ca dintr’un vis urât și te am dat*, seama că res­pirăm o atmosferă viciată care pen­tru binele acestui oraș, pentru bi­nele nostru al tuturor­­rebuia pri­menită Și ne-am pus pe lucru. In activitatea noastră politică suntem fără rezervă, alături de d-etră. Prietenia care ne leagă de șe­ful local d. Eugen Teofănescu și ad­mirația pe care împreună cu noi el o are pentru d-stră, mă fac ca în­tri un singur sentiment să vă urez amândoi era: Să trăiți. D. C. ARGETOIANU ia din nou cuvântul și mulțumesc tuturor pen­tru cuvintele ce s-au rostit. La ora 4 și luna, masa s'a sfârșit și mijlocul unei mari însuflețiri. Ovaționat indelung d. Argetoianu pleacă mond direcția Târgul-Fru­­mos, Hârlău, Botoșani. CYRANO Vizita d-lui­­ Argetoiai la In CUVÂNTAREA D-LUI C­­ARGETOIANU __M. grăbesc că răspund sub i­me­diata influență a caldelor cuvinte rostite de d. Teofănescu. Mai mult de­cât gloria isbânzii, melancolia înfrângerii apropie sufle­tele. Spun aceste cuvinte referind­u­­mă la candidatura mea de mai de un fizi în acest oraș, când vom vă­zut luptând pentru mine, cu priete­nie, cu devotament și când lupta noastră a fost Încununată de o În­frângere. Mărturisesc că n'am păstrat vre­un sentiment de răzbunare. Fiți si­guri că la viitoarele alegeri nu vă vom­ lua un loc. Dar am păstrat, la schimb, o caldă prietenie tuturor acelor cari s au relevat pentru mine ca adevărați luptători, ca oameni dintro bucată-Nu mă miră așa­dar, că astăzi după un timp relativ scurt, găsim In Roman, o organizație trainică, solidă, impunătoare și cantitativ și calitativ Marele merit al acestei ta­­jghebări revine de­sigur, omului modest, inteligent și muncitor, d-lui Teofănescu căruia ii aduc aci ex­presia mulțumirii și priteniei mele. D-voastră tuturor vă exprim satis­facție pentru frumoasa primire ce mi-ați făcut-o și vă rog să credeți că nu vă voiu • uita nici­odată. Beau pentru organizația din Ro­man și pentru gresul ei. Alte toasturi Mai Închină părintele Vlad spu­nând că e o mare fericire pen­tru sine să exprime toată admira­ția ce are pentru omul care ln mo­mentele cele mai grele prin care a trecut țara noastră după război a găsit destule resurse și destulă ener­gie ca să stăvilească pericolul. D. SAKELARIDI: Noi meseriașii, ne-am legănat totdeauna cu visurile mincinoase ale politicienilor zilei și n'am avut parte de cât de dispreț și batjocură. Noi cunoaștem energia și Înțelep­ciunea de care ați dat dovadă tn activitatea d-stră de până acum, d-le Argetoianu și punem mari speranțe în politica de realizări practice ce o veți inaugura de acum Încolo-D. GH. USCATU­ fost revizor șco­lar. Organizația din Roman, puter­nică și Încrezătoare tn conducerea d-stră așteaptă momentul să fie pu­să la încercare. Fără teamă de a fi de amintiți noi ne exprimăm convingerea că la mo­mentul de față nimeni altoi nu poate lua frânele guvernului de­cât partidul naționalist al poporului. D. avocat GIGA TEODORESCU: 18 ani am fost servitorul partidului li­beral. In căutarea grăuntelui de t­­dealism care dă farmec ori­cărei ac­țiuni politice am ieșit din partidul pe care l-am servit și la momentul când pe propriul d-stră fizic, ați în­temeiat partidul care azi e atât de puternic și de impunător, v'am ex­pediat o telegramă prin care vă a­­siguram că am găsit la fine rostul pe care-l căutam de atâta vreme și că sub auspiciile d-stră voi. Începe o nouă carieră politică: înconjurat de prieteni sinceri,, sen­­timentele mele sau Întărit și con­­vin­­gerea mea este că vom vedea foarte curând realizate speranțele pe care întregul neam românesc și le pune în partidul naționalist al poporului. D. I. N. CIOCAN fost inspector școlar. Ceea ce ne preocupă In pri­mul rând la aceste clipe de deza­gregare socială și economică este găsirea soluției care in mod prompt să ne opreacefi tn drumul spre pră­pastie pe care suntem târâți Ne trebuie o soluție care să redea ro­mânului mintea și Înțelepciunea de altă dată, ne trebuie o soluție care să ne stabilească echilibrul zdrun­cinat al economiei naționale. Partidul naționalist al poporului le are pe amândouă Căci având !n frunte pe N. Iorga are soluția cultu­rală și având alături de el pe C Ari­getoianu se va trezi din coșmanul* . MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizare Conform art 22 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea na­ționalității române, se publică ur­mătoarea cerere de naturalizare, spre știința acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potriv­t dis­­pozițiunilor art. 23 din zisa lege: Domnule Președinte Subsemnatul Barszczowski Ed­­mond, născut la București, supus român, preot al Arh­episcopiei Ca­­tolice București, am onoare a vă ruga respec­os să binevoiți a-mi a­­tribui naturalizarea la Statul Ro­mân, acordându-mi totdeodată și dispensa de stagiu ca fiind născut crescut și domiciliat la România și nefiind suspus nici unei protec­­țiuni străine (cor­r. art. 58 din lege)­Anexez următoarele acte: 1. Extractul de naștere liberal de <mor primăria comunei București sub­ No. 24334 din 27 Iulie 1922. 2. Declarația de manifestare a vo­inței mele de naturalizare, autenti­ficată de onor. trib. Ilfov secția No­tariat sub. No. 6581 din 21 Martie 1924. 3. Certificatul de moralitate liberat de onor. Primăria comunei Cra­iova 91* No. 8204 din 23 August 1922. 4. Certificatul de moralitate libe­rat de onor. Prefectura Poliției Ca­pitalei sub No 36034 din 5 Martie 1924. 5. Certificatul de preoție liberal de Sfânta Arhiepiscopia Catolică de București sub No 157 din 22 Mar­tie 1924. 6. Dovada de scutire liberală de onor. Prefectura Poliției Craiova sub dosar 11 din 20 Septembrie 1922, din care dovadă resee că intra în categoria străinilor prevăzuți la alt. B alin 3 din legea controlului străi­nilor, adică a acelora cari nu s­au bucurat de vre­ o protecție străină. Primiți vă rog domnule Președin­te, asigurarea deosebitei male­stime și considerațiuni- EDMOND BARSZCZ0WSK1 Strada Lucoci No. li'“’ București No. 288 CITITI ttleailli» 44 DOCTORUL I Petre T. Topa CHIRURG .§P­atru­ iunie, 17. București i CONSULTAȚIUNI orele 5—7 p. m. I ’ No. 271 . MOTOARE CROSSLEY IN DEPOZIT aura enz­na, Gaz Natu­ral, GAZ SARAU etc. MOTOARE CROSSLEY — DIESEL mașini pentru exploatări forestiere IJlisElhC — din Fabricile — JOHN MC­DOWALL et Comp. SONS JOHNSTONE near GLASGOW S. A. București, Str. R. Poincaré­­ LuK I­ER No. 2, (fosta Academiei) Tei 20­0 BANCA TARANEASCA SOCIETATE ANONIMA CAPII­AL SOCIAL SEI 60.000.000 I PRIMA EMISIUNE 30.000.000 LEI DEPLIN VARIATA 1 Susur­sa la: TIMIȘOARA Primește depuneri spre fructificare pe termen fix și în cont curent. Acordă avan­suri, pe efecte, mărfuri și cereale. Face plăți asupra străinătății, liberând cecuri și scrisori de credit încasează și scontează cupoane și titluri precum și efecte asupra României și străinătățe. Serviciu special pentru emisiuni de acțiuni. Finanțări și­­­ participări la afaceri comerciale și industriale ] FACE ORI­CE OPERAȚIUNI Dt BURSA Cea mai mare economie a unei familii MASINA DE CUSUT, CU MANA Se poate aplica cu ușurință pe­ntru lucru cu pictorul roată având șanț pentru curea Cea mai perfecționata, elegantă și practică mașină Me­­canismul strad foarte simplu și o fetiță de 7 ani o poate întrebuința. Premiată la cele mai mari expoziții pentru tecmi curat, mecanismul simplu mânuire ușoară, repede și sigură de vânzare numai la depozitul : L. ZUssman București, Str. Sfinții Aposttol! No 50 Cu prețul de Lei 1208 (una mie două sute) bucata Cu toate accesoriile, ca: ungător, gjrup pink­a, d­oltor și 6 ace. Se e­v pedincă și la provincie, la orice parte a țstrei, h­amai cu un aomto de Lei 300 iar restul de Lei 900 prin ram­buri Re vânzăttorilor se fac reduceri In zbor spre Paris­ ­ Note dintre călătorie aeriană — BUCUREȘTI 28 MU BAMEASA ORA 10... —­„Un, deux, trois“ — se aude comanda mecanicului ce învârtește cheliceu. Un zgomot scurt și pilotul pune în mișcare motorul. Vântul se sbate în cercevelele cabinei. Un miros de ulei iți dă sensația pentru o clipă de a fi intr'un vapor. Motorul își încetinează mersul, oamenii ce țineau avionul pe loc se dau la o parte. Câți­va prind numa­i aripa lui stângă- Ea e astfel pivotul unei în­toarceri ușoare pe stânga, — a­­poi­ Lachezî — avionul rulează plecăm- De câteva ori ne ridicăm și iar atingem în salturi brusce pământul, când de-odată, lin, plu­tim- Un viraj pe stânga înclinat și o înălțare, prima emoție a înnălți­mei. Hangarul departe rămâne mic cât o coabă — Bucureștii sclipesc ca un furnicar alb, străzile lui par­inii drepte și întortochiate trase cu creta pe tablă de­ un copil glumeț. In drum spre Argeș, satele și câmpiile se perindează ca niște co­voare cu motive cubiste. Argeșul șerpuește ca o panglică argintie­de­asupra văii lui avionul se cla­tină, sunt curenți de aer ce pentru o clipă îți reamintesc altitudinea.La ora 7, avionul capătă din nou legănări de barcă pe valuri- Sun­tem în valea Oltului Și de unde până acum câmpiile luciau colo­rate in soare, verdele luncilor se accentuiază, iar dealurile se relie­fează asemeni hărților geografice în relief. Departe, spre Sud, un oraș. E oare Craiova ? Dar iată, priveliștea e între­ruptă. O bandă albă, fumurie o împarte. Dincoace și dincolo de ea­se zărește pământul. Sunt nori- O fâșie asemănătoare umui nor de fum- Ne ridicăm deasupra­ lor și înțelegerea naturii e pentru o clipă răsturnată. Printre pânza de nori se zăresc din când în când col­țuri albăstrui de pământ, de pare că crezi invers, că printre nori vezi cerul albastru. Plutim legănat în­tre două ceruri. Apar la nord munții cu văi ab­rupte. Văgăunile râd în soare ca­niște guri căscate- Piscurile, pe­ a­locuri pleșuve scântee argintiu. Dintr-un abur fum­uriu și larg, se deslușește șerpuitoare Dunărea. Turnu-Severin se arată tăiat re­gulat și patrat. Porțile de fier apar apoi ca într-un desen un stăvilar, iar Adalale se ivește în chipul li­nei gâște plutind pe apă cu gâtul întins și orizontal în căutarea vre­unui pește. Pentru ca asemănarea să fie mai isbitoare, o casă scânteiază pe in­sulă asemeni ochiuri ce dă viață pasărei închipuite. E ora 8. Avionul intră într'um cu­rent de aer favorabil și in plină viteză „plactează“ asupra­ Belgra­dului- Munții gonesc, satele fug și câmpiile și satele tăiate regulat par construcții de desenuri cubiste- Lanurile alternează în culori iar satele și orășelele în piațete mai mult sau mai puțin exact pătrat trasate cu câte-o biserică înfiptă în mijlocul lor-Și iată, Dunărea se împarte în brațe, Belgradul scânteiază. Cobo­râm în sbor planat și de șurubel­niță, — urechile îmi vâjte, e pre­siunea aerului. Aterisăm, e ora 9.5. DUPĂ ORA APUS AN­A 8.5 BELGRAD. După mai mult decât un ceas de așteptare în sala anume pregătită în chip civilizat pentru pasageri și după îndeplinirea formalităților va­male, pornim la ora 9 jum. spre Budapesta. Suntem 3 pasageri, am schimbat avionul și de data acea­sta mai puțin încrezător in virtu­țile mele, eventuale, — îmi înfund urechile cu vată. Ne ridicăm deasupra Dunărei, dar nu pot decât arareori să mă bucur de priveliștea ce se desrin­de ochilor. Legănatul aeroplanului de­vine neobicinuit, salturi brusce și legănări neregulate mă joacă în nacelă ca o minge-Pilotul face sforțări să se Înalțe cât mai repede deasupra avalan­șei de nori- Curenții Dunărei îi în­greuiază mersul. Spectacolul e li­nie. O mare de nori se întinde în valuri gros estompate. Suntem în mijlocul ei, o sfărâmăm. Aerul rece și rar îngreuiază respirația. Sun­tem la 2000 m­ înălțime, îndrăz­nesc să deschid fereastra. Picuri reci îmi ard fața. Ca amintire de aceste clipe iau un instantaneu fo­tografia Sborul vijelios cu acelaș decor durează până deasupra orașului Kerekem- E ora 12-33 și suntem la o depărtare de 100 km­ de Buda­pesta. Pusta e verde-gălbue și lagune se arată în chipul­ unor ogenzi mici și răspândite ca cioburi. Un cârd de porumbei albi, pare turma de vaci pe care o zăresc la cobo­rârea noastră lentă. Dunărea re­apare, de data asta clară, argintie. Șesul se întinde verde. Șoselele par linii trase alb și drept cu creta-Grupuri de pomi, livezi de-un ver­de închis înghirlandeaza perspec­tiva. Budapesta se zărește o clipă, dar aterisarea se săvârșește de­parte de ea. E ora 1­ . La ora 1 fum­, după aceleași for­malități, plecarea din Budapesta spre Viena-Sunt într-un alt aparat, tot al „Companiei Franco-române de na­vigație aeriană", dar mult mai larg — mult mai comod. Și sunt de data aceasta din nou singur. Plecarea se săvârșește cu a­­ceeaș comandă, înălțarea­ se efec­­tuiază însă repede, viteza e de vreo 200 km. pe oră- Planăm- Din spate pilotul mă flueră. Oprește motorul și prin ferestruica ce ne unește îmi strigă să iau casca pe care mi-o oferă și adaogă să des­chid fereastra. ,Ji fau­ malade de­dans, ouvrez la fenetre!“ Un aer rece mă biciuie, dar e frumos — a­­vionul sboară in salturi uriașe, de fiecare dată respirația se curmă. Căderi de câte 20 metri alternează cu suiri rapide. Viteza crește­ Buda, din vârful dealului ei oche­ște spre Pesta. Pădurile suspen­date par punți de lemn pe­ o apă ca Bașăul de pildă- Din nou pilotul mă chiamă și-mi indică furtuna spre care navigăm-Un cer de plumb înconjoară za­rea. Norii se ridică în chipul piscu­rilor de munți. Suntem la înălți­mea lor—și ne apropiem uni de alți. Câteva fulgere, un trăznet. Se în­tunecă. Avionul sboară aruncat ca o barcă pe valuri furtunoase. Pământul, jos, la 1 km. depăr­tare, e verde, luncile Dunării se fo­­șerpuesc apei de argint Năvile par bărci mici de pescar. Dar ochii mi-i ațintesc la spectacolul fortunei E grandios. Pocniturile motorului sunt întrerupte de salva trăsnete­lor. Deodată totul e calm. E calmul vitejiei ce se apropie- Avionul în­­naintează lin, dar mare de plumb e în jurul nostru. Iată aerodromul, un viraj — o­­ coborâre cu moto­rul oprit Aterisarea. E ora 53- Sunt primit de căpeteniile Portu­lui cu surâsul pe buze. Vienezii sunt primitori și curte­nitori. Câțiva spectatori în dialec­tul lor, mă iscodesc. Le răspund, !e oier țigări românești- Ei îmi arată foarte încrezători și mulțumiți noua lor monedă de argint a 1000 ko­­roane și un schilling austriac-Furtuna se deslănțuie- Aștept trecerea ei la restaurant. Deodată câteva pocnete din scă­părări electrice. Tresar. Mi se a­­rată instalația radiotelegrafică și aruncarea de racheta S’a anunțat un avion Junkers sau Fokker so­sind din München. Și adevărat, — peste vreo 10 minute, in toiul fur­tunei, aterisează. Pasagerul, un domn în vârstă, scoboară uluit. Și ploaia biciuiește în ropot . La ora 4 jum. — după furtună, comisarul Companiei Franco-Ro­mâne îmi anunță plecarea din Viena. Mă îmbarc In ultimul mo­ment se adaugă un pasager- Por­nim- Pe­ alocuri e senin, dar mer­gem spre o nouă furtună- Avionul saltă, se sgudue și la fiecare că­dere, pare să cadă pe ceva stator­nic și totuși cade pe propria lui rezistență și pe propriile aripi- Un vânt puternic dinspre Nord-Est îl lovește la coasta­ dreaptă, — îl de­plasează din traectoria lui firea­scă — și el revine in salturi- Și de ce sburăm, cerul devine mai plumburiu- Pământul e de-un ver­de închis. Păduri de brad se întind pe coline abrupte. Satele simt rare, nici un oraș­­­ spre Vest se întinde, în depărtare un șir de munți — spre Sud-Vest Tirolul rămâne în ceață plumburie­boseală și legănare neîntre­ruptă, răul de mare mă încearcă ochii intredeschiși zfr sc bolta vânătă. Ceasurile trec greu­ și așteptate. La ora 6 pilotul ne anunță ateri­sarea, dar din cauza curențil­or, nu reușește decât la 6 jum­ late aerodromul de lângă Praga. E frig și plouă mărunt Cu acestea se încreee prima zi de zbor. Noaptea o voi petrece la oraș. Cum însă mâine e Duminică, zi de repaos hotărât, plecarea din Praga spre Strasbourg —Pr ris e hotărâtă pentru ziua de Luni 30 Iunie, ora 9 a. m. BARBU SOLACOLU Tipografia „TIPARUL ROMÂNESC" Str. Sărindar

Next