Neamul Românesc, septembrie 1924 (Anul 19, nr. 197-221)
1924-09-02 / nr. 197
INFORMAȚII Informatiunile primite la ministerul agriculturii arată că ploaia din ultimele zile a fost aproape geri''"',ă. Mai în toate părțile tarei unde a căzut ea a fost bine venită pentru vii, pentru porumb, pentru islazuri, și‘n localitățile bântuite de secetă, pentru înlesnirea arăturilor și semănăturilor de toamnă. Sunt unele părți în care ploaia a început să cadă de Marțea trecută și acolo umezeala a devenit neprielnică. Ploile au început în regiunile muntoase și deluroase și de acolo s-au continuat asupra regiunei de câmp. __ Luni 1 Septembrie seara. d. Gaston Gérard, primar din Dijon (Franța) va ține la Fundația Carol interesanta sa conferință despre ..Dijon și Bourgogne, comorile de artă și vinurile regiunei". Conferința va începe la orele 7 precis sub prezidenția ministrului Franței la București. Congresul general al Camerelor de Comerț și Industrie din România, va avea loc la Oradea- Mare în zilele 8, 9 si 10 Septembrie 1924. In ordinea de zi sunt trecute următoarele chestiuni: 1. Situația creiată României prin noul Statut al Dunărei (Rap. Galati; 2. Chestia transporturilor (Rap. Constanta); 3. Abrogarea legei speculei (Rap. Craiova); 4. Impozitul pe lux și cifra de afaceri (Rap. Ploești); 5. Mărcile de fabrică (Rap. Timișoara); 6. Bugetele Camerelor și salariile funcționărilor Camerelor de Comerț (Rap. Oradea Mare); 7. Legea încurajării industriei (Rap. Bacău); 8. Expoziție de târg de mostre permanent (Rap. București și Oradea Mare); 9. Desființarea taxelor comunale inclusiv barierele orașelor (Craiova); 10. Centrala politică vamală și tariful vamal (Rap. Cluj si Iași). M. La Regele, va sosi în Cluj. Marti 2 Septembrie, pentru a lua parte la punerea pietrii fundamentale a statuii lui Avram Iancu. Suveranul va vizita târgul de mostre, în aceiaș zi la orele 3 d. m. Uraganul și ploile torențiale din zilele de 29 și 30 August au pricinuit în mai multe regiuni ale țării distrugeri considerabile: case inundate, desvelite sau surpate de ploaie, pomi smulși, grădini și vii doborâte la pământ, legături telefonice și telegrafice rupte, animale omorâte, oameni răniți. Pagubele au fost cu deosebire mari în județele Brăila, Covurlui, Tulcea și Constanța. Duminică 31 August au sosit în Cluj 52 de excursioniști francezi, profesori, studenți si studente din Alsacia. Ei vor rămâne în Cluj până Marți dimineața și vor vizita principalele noastre institutiuni. Primăria orașului va da o masă la restaurantul New York în onoarea oaspeților. După știri din Moscova Boris Savinkoff, agitatorul anti-bolșevic condamnat la moarte, declarând in prtimul moment că recunoaște autoritatea sovietică. Tribunalul a intervenit pa lângă Comitetul executiv pentru comutarea pedepsei cu moarte. Comitetul a schimbat prima sentință in 10 ani de carceră Notarul comunei Jorăști din jud. Putna dosește foile noastre și nu se predă la destinație. Plângerile repetate ale abonaților au rămas fără nici un rezultat. Se găsește cineva în administrația acelui județ care să ia măsuri împotriva acestui funcționar abuziv. Și de la Mușetești-Gorj, primim reclamații spre a interveni locului competente să ia măsuri împotriva factorului poștal D. Ciotar care înstrăinează foile noastre. Rugăm și pe această cale — deși suntem siguri că ne plângem în zadar — onorata direcțiune a poștelor, să ia în considerațiune reclamațiile noastre. D-l locotenent comandant Dunne, secretar general de liniile de Navigatic Transatlantice (Atlantic Conference), a sosit ln București și locuește la Athenée Palace Hotel. Scopul vizitei d-stale este pentru a discuta chestii de Navigație cu Epivemul La inspectoratul central al mancei din Cluj, a început o revizuire exactă a tuturor angajaților din instituțiile Industriale și comerciale din Cluj. Acest control este menit să verifice situația fiecărui lucrător străin și să prepare posturi pentru lucrătorii români cari se găsesc fără lui TU Vineri, 29 August, osemintele generalului Eremia Grigorescu au fost desgropate si depuse în mijlocul vitejilor săi în fata altarului mausoleului din Mărășești. In prezenta șefilor autorităților din localitate, si a unui numeros public, cu toată ploaia ce cădea, s'a oficiat serviciul divin, fată fiind d-na Elena general Eremia Grigorescu, d. It-colonel și inginer Grigorescu, fiii defunctului... D-na Cantacuzino, din partea femeilor române ortodoxe a fost o mișcătoare cuvântare. -«CK*' Marile serbări «Ai «mni 1 îmi Ia - Un discurs regal - Darea de seamă a serbărilor comemorative de la Câmpeni, Țebea Vidra, sosind în chiar momentul când închidem ziarul, dăm mai jos înălțătorul discurs rostit de M. S Regele, la masa de la Țebea. Cu înaltă însuflețire am venit impreună cu familia mea spre a ne In închina Împrejurul legendarului, goruna lui Horia la mormântul lui Avram Iancu, marele luptător pentru drepturile naționale. Mi-a fost dat Mie Întâlni Rege al României Întregite să vin atei să consfințesc Inchcerea unui lung și dureros proces istoric in care era vorba de revendicarea celor mai elementare drepturi de viață națională și de unitatea omenească a celui mai vechi și mai numeros popor din țara aceasta, care pe lângă muncă cinstită dăduse din sânul său stăpânitorilor de pe vremuri atâția viteji, atâția generali vestiți $i încă un mare rege Almurit chinuit de toată tu nefericitule Horia cu ai tăi. Iar tu viteazule între viteji, Avram Iancu, inchis-ai ochii rătăritor pe drumuri singur numai cu Sucrul tău, cu sufletul Întunecat Și nemângâiat pentru că îți vedeai zădărnicită ținta luptelor tale. Și totuși Jertfa voastră era sfântă căcî dreptatea s‘a făcut împîlninduse Înțeleaptă vorbă a poporului ..Apa trece petrele rămân", credînța în suflete, răbdarea în muncă și costen în viață au adus această biuuință a voastră, iubit ponor al munților apuseni. Păstrați cu sfințenie aceste frumoase virtuți Atâtea veacuri de închinare nu au putut șterge de pe fața voastră dârză îndărătnicia mândriei unui rod plin de putere care își așteaptă acum o bună stare meritată. Știți câte greutăți aț îndurat și de aceia dragostea și grija mea părintească pentru îmbunătățirea vieții voastre materiale și culturale este pe deplin asigurată. Și acum întocmai precum la Putna lui Stefan cel Mare făcut un călduros apel către toți fii țârei pentru ca mână în mână sa desăvârșim organizarea si întărirea statului în România întregită, tot așa în fața umbrelor acestor eroi naționali ai munților apuseni și ai întregului românism mă îndreptez cu dragoste și stăruitor către toți îndemnându-i să se gândească mereu la greaua răspundere ce apasă asupra generației noastre și la datoria imerioasă ce avem de a fi cinstitori și credincioși marilor jertfe ce s'au făcut în luptele din trecut si zilele noastre pentru dobândirea drepturilor nationale. In acest fel vom păși cu totii într'o sfântă unire la marea muncă pentru îndeplinirea destinelor țării după dorințele întregei suflării românești. Așa să ne ajute Dumnezeu. inslli plan Mel Amicul si colaboratorul nostru Ștefan Lătărescu a trimis d-lui Anghelescu, ministru’. înstrutiei publice, următoarea petitiune: Domnule Ministru. In alegerea locului pentru scoala în comuna Câineni-Vâlcea, satul Robești, s-a produs o mistificare a dispozitiunilor legei, lezându-se fără stiinta d'voastră interesele materiale ale statului si cele morale ale școalei. Iată cum stau faptele: Ministerul hotărăște construcția unei școli în Robesti-Câineni Sat mic, înghesuit în munte, nu are terenuri libere, sunt câteva parcele aparținând familiei subsemnatului, învățătorul local propune exproprierea unui loc de școală lângă casa proprietatea sa! Inspectorul școlar Lambrior, trimis de Minister vizitează locul și referează Ministerului că locul este impropriu fiind lângă cimitir. Subsemnatul împreună cu familia mea dovezi un loc de școală pe care îl va alege inspectorul școlar ca fiind mai propriu pentru școală, la poziție, din parcele centrul Satului. — In valoare de 150.000 lei, și proprietarii dau actul de donație inspectorului. Invățătorul fost agent electoral al actualului prefect Niculescu-Mabane, intervine să nu se primească donația, ci să se exproprieze terenul ales de el lângă cimitir. Și acum, vă întreb, domnule Ministru, cum este posibil ca Ministerul să plătească un loc de școală calificat ca impropriu de inspectorul școlar și să refuze donația unui loc excelent ales ca atare de acelaș inspector școlar? Subsemnatul sper încă să fiu scutit să aduc chestia în dezbaterile de presă și în cele ale parlamentului și vă rog să binevoiți a ordona din nou o anchetă,, spre a nu se comite un act ilegal, care ar prejudicia si interesele materiale ale statului si pe cele morale are școalei, și sper încă că nu d-voastră veti aproba ridicarea unei școale lângă un cimitir. Cu perfectă stimă ȘTEFAN N. TATARESCU R.Vâlcea ••• .......... Înainte de »rentieri Bolnavul închipuit la Teatrul național Teatrul National reprezintă astăseara:, pentru prima oară ,,Bolnavul Închipuit“ de Moliére. Regia a fost încredințată tînărului și îndrăznețului director de scenă, d. Soare 2. Soare E încă proaspăta in mintea tuturor grandioasa înscenare a lui Shylock, datorită aceluiaș neobosit regizor, și care a rămas ca cea mai de seama manifestare artistică a trecutei stagiuni. Cu Bolnavul închipuit, d. Soare Z. Soare urcă o culme ouă In domeniul regiei. înscenarea comediei, lui Molière promite, într’adevăr să depășească tot ce s’a realizat mai frumos până astăzi în teatrul românesc. Premiera de astă-seară va fi un spectacol excepțional și prin aceea că Teatrul nostru Național este primul teatru din lume, care reconstitue spectacolul Bolnavului Închipuit așa cum a fost realizat pentru prima oară de însuși Molière la 1672. Câteva date în această privință le socotim prețioase pentru o complectă înțelegere a spectacolului. La 1672 Ludovic al XIV-a, care subvenționa trupa de comedii a lui Molière, se hotărăște să înființeze o Operă la Paris. In luna Noembrie a aceluiaș an apărea legea prin care opera era creată sub numele de „Academist de muzică și dans’”. Direcțiunea acestei instituții, era încredințată lui Lulli, asociatul lui Molière și autorul muzicelor ce întovărrășau toate piesele marelui comedian. Autorul Misantropului primea astfel o grea lovitură. Pe de o parte, numele lui Lully, care se bucura de aceeaș faimă ca și dânsul, dispărea de pe afișul teatrului de comedii,c iar pe de alta, Ludovic al XIV-a, marele amator de baleturi, promitea tot concursul său operei, amenințând teatrul lui Molière în chiar existența lui. Pentru a dejuca lovitura fostului său asociat, Molière se hotărăște să facă Bolnavului închipuit, o înscenare excepțională, cheltuind peste o sută de mii de franci,, sumă fabuloasă pe vremea aceia. In acest scop el adaugă piesei un divertisment și un prolog fastuos în care preamărește pe Regele Soare... Fixează în sfârșit premiera in aceeaș seară în care Opera din Paris urma să-și deschidă porțile, și prin actorul Baron, pe care îl trimite la Versailles, invită pe Ludovic al XIV la spectacol. Temându-se însă că Regele în loc să vină la premiera sa, va merge la Operă; Moliére mai scrie un prolog, în care persiflează pe medici. In seara premierei, Ludovic al XIV-a asistă la operă. Molière suprimă prologul adresat Regelui, și cântă ln persoană cel de al doilea prolog, închinat medicilor. Succesul Bolnavului închipuit fost desăvârșit. A treia zi după premieră, La Gazette scria că opera ar trebui să vie la teatrul lui Molière și fiu dela acesta și dela autorii lui lecții de cânt și de dana Teatrul nostru Național păstrează la înscenarea sa toate amănuntele premierei data 9 Februarie 1672. Tirada medicilor ,va fi recitată de d. Bălțăteanu, talentatul stagiar al primei noastre scene. D. Soare Z. Soare a reconstituit decorurile pieseițgi ale divertismentelor precum și costumele după documentele lui E^garad Thierry. (Documents sur le ....țande imaginaire"). Un amănunt demn de reținut este acela că la al patrulea spectacol al Bolnavului închipuit, Moliére a murit jucând rolul titular. Insuficiența spațiului ne împiedică să povestim azi în amănunte ultimele momente ale nemuritorului Moliére. Elena Văcărescu comemorează pe Chateaubriand Ziarele franceze se ocupă de un eveniment care a avut loc în Bretania la castelul Combourg unde și-a petrecut anii copilăriei marele scriitor Chateaubriand. Printr-o alegere care cinstește literele române, d-ra Elena Văcărescu a fost invitată să rupă tăcerea care domnește în sala cavalerilor din acest ilustru castel. Oaspeți din toate colțurile Franței au ținut să participe la această sărbătoare literară. D-ra Elena Văcărescu într-o tăcere religioasă, a vorbit despre viata lui Chateaubriand în acest castel, despre opera uriașului scriitor, despre rivalitatea dintre Chateaubriand și Napoleon, contimporani în glorie și disputându-și unul celuilalt împărăția sufletelor. După o mișcătoare descriere a bătăliei de la Waterloo, d-ra Văcărescu a terminat amintind legăturile care unesc România latină de Franța celtică și exprimându-i fericirea că a fost dat ca un reprezentant al României să aducă memoriei lui Chateaubriand omagiul acestei țară. • ifiTia« Kenia iiram Alini SKhitnburi universitare Sunt cunoscute cele două mori „Noi căutăm acuma să constituim organisme intelectuale de apropiere culturală: Comisiunea de cooperație Intelectuală a Societății Națiunilor prezidată de Bergson asistat între alții, de d-na Curie și Einstein și Uniunea confederațiilor naționale ale muncii Intelectuale. Sforțările acestor două organisme vor fi de acum încolo complectate de un al treilea grup, mai puțin rigid, care va fi o asociație a Uniunilor Intelectuale naționale. Prima din aceste Uniunii, Uniunea intelectuală franceză s‘a și fondat. Iată apelul pe care l-a adresat Intelectualilor din Franța: „încă din secolul XVIII, civilizația s’a desvoltat în sensul unei tehnici din ce în ce mai precise și a unei specializări din ce în ce mai marcate în toate ramurile activității omenești. Din aceasta a rezultat, pe lângă avantajel incontestabile, marele Inconvenient al unei greutăți din ce in ce mai mari pentru contactul dintre diversele discipline și dispariția aproape complectă a unei culturi cu adevărat generale prin confruntarea sau sinteza rezultatelor obținute. Mai mult, războiul recent ne-a lăsat într’un haos Intelectual poate tot atât de periculos ca și cel material Elita gândirii europene este împrăștiată, fragmentată, desorganizată nu numai din caua barierilor politice care se ridică intre diferitele țări, dar și a obstacolelor care există, în același țară, între oamenii supuși unor tendințe dierite și intransigente. De acolo provine neputința elitelor intelectuale și reala scădere a valorii lor sociale. De acolo provine în vălmășagul ideilor care este, în bună parte, răspunzător de dezordinea faptelor De acolo, în fine, provine Intoleranța care se generalizează și care împiedică indispensabilele contacte naționale și internaționale .Prelungirea acestei stări de lucruri ar putea deveni fatală Întregei civilizații „Uniunea intelectuală vrea să organizeze sstematic în Centrele importante ale Europei asociații unde se vor grupa oamenii marcanți în exprimarea gândirii filosofice, științifice, artistice, etc. și unde, ca și odinioară, diferte păreri se vor putea încrucișa cu blândețe. ,Ea nu are nici un scop politic și nu-și propune decât să ușureze cunoașterea ideilor prin cunoașterea oamenilor și să apropie diferitele centre intelectuale care, in timp ce mijloacele de comunicație capătă iuteli fulgerătoare. Sunt mai izolate unele de altele decât acum un veac. Uniunea vrea să lupte contra relei cunoașteri și a Ignoranței In carte suntem unii față de alții a Ignoranței care dă naștere la multe idei false și care împrăștie și risipește Un mare număr de sforțări. ..Fără îndoială că schimbul continu de vederi între Intelectualii diferitelor țări din Europa și din alte continente va duce acestora o viziune generală mai complectă și mai jrustă; fără îndoială că fiecare țară are interes să știe exact ce gândește țara vecină; că diversele clase sociale nu pot decât să câștige cunoscându-se una pe alta, fără îndoială. In fine, că scriitorii și chiar savanții ,cunoscându-se mai bine , vor găsi un avantagiu pentru desvoltarea propriei lor gândiri ,încercarea aceasta n’a fost făcută niciodată în mod sistematic. Astăzi ea se impune. Din orice punct de vedere am privi-o, ea nu poate fi decât folositoare atât în Interesul general cât și în Interesul particular al fiecăruia individ și al fiecărei naționaliăți. In Franța o grupare care să apropie reprezentanții diferitelor tendințe și diferitelor forme de activitate Intelectuală In scop de cultură generală și Oe înțelegere mutuală. ..Când va fi luat conștiință de ea însăși, gruparea se va sfii să lucreze în legătură cu grupările analoage cari se vor fi constituit în celelate țări". Au semnat acest apel. Intre altÜ. Emile Boréi. Painlevé. Brunschvlg- Levy Bruhl, membri al Institutului, profesori la Sorbona, Lange vin. pro fesor la Collége de France. Edmohd Jaloux, Paul Valéry, Gustave Kahn, Albert Gleizes. Bourdelle, Ravel, etc. etc.. Ședința de Inaugurarea Uniunei a avut loc In sala de conferințe a Institutului Carnegie CYRANO-ROMAN Tipografia „TIPARUL ROMANESC« Str. Sărindar Groaznică ciocnire da cale ferată LAFAYETTE, 31, (Lahore), (India engleză). — UN GRAV ACCIDENT DE CALE FERATA PROVENIT DIN CIOCNIREA A DOUA TRETRENURI A COSTAT VIAȚA A PESTE 100 DE OAMENI; SUNT ȘI PESTE 100 DE RĂNIȚI ANGHEL N. Antreprisa de învelitori moderne Tinichigerie Tifilăriei Eternit Diverse ornamente de ține, aramă, etc.] Construcția Palatului Universității MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Generala a Personalului Publicația se publică spre cunoștința generală că în ziua de 1 .Octombrie 1924 se va ține examenul pentru ocuparea locurilor vacante de impiegați (copiști) în grefele Instanțelor judecătorești din toată țara. Conform art 242 și 244 din legea de organizare judecătorească și art. 5 din regulamentul statutului candidații vor trebui să îndeplinească următoarele condițiuni: a) Să fie cetățean român, să aibă deplina folosință a drepturilor civile și politice. Bărbații să fi satisfăcut legea recrutării b) Să nu fi fost condamnat sau pus sub acuzatțixne pentru crime sau delicte. c) Să cunoască limba română ii, grai și scris. d) Să fie apt pentru serviciu sub raportul sănătăți. c) Să aibă vârsta de 21 ani implicii. In mod excepțional conform art 243 din segtea de organizare judecătorească și 63 din statut pot fi admiși in funcțiuni și minori în condițiunile determinate prin aceste texte. 1) Să abă cel puțin patru clase secundare sau o școală similară. Programul materiilor din care vor îl examinați candidații și probele la care vor fi supuși sunt următoarele: 1) O probă scrisă spre a se cunoaște dacă candidatul are o scriere frumoasă și posedă suficiente cunoștințe de gramatică și ortografie. 2) O probă orală asupra următoarelor materii: a) Cunoștințe elementare asupra organizării Instanțelor judecătorești și cunoștința teoretică a atribuțiunilor fiecărui funcționar al grefei și erarhia dintre funcționari ; b) Geografia țării și în special împărțirea ei administrativă; c) Principii generale asupra puterilor constituționale și a organizării lor de stat; d) Cunoștințe asupra principalele evenimente istorice care au adus Întregirea neamului. Cererile de Înscriere se vor adresa împreună cu actele doveditoare a condițiunilor de mai sus președintelui comisiunea examinatoare <fe la Curtea de apel pentru județul la reședința căruia este Curte de apel iar unde nu este asemenea instanță se vor adresa președintelui comisiunei examinatoare de la tribunal, No 333. BANCA JARANEASCA Capital Social Lei 60.000.000 PRIMA EMISIUNE 30.000.000 LEI DEPLIN VARIAT Sucursala: TIMISOARA. Primește depuneri spre fructificare pe termen fix și în cont curent Acordă avansuri pe efecte, mărfuri și cereale. Face plăți asupra străinătății, liberând cecuri și scrisori de credit, încasează și scontează cupoane și titluri precum și efecte asupra României și străinătății. Serviciu special pentru emisiuni de acțiuni. Finanțări și participări la afaceri comerciale și industriale FACE ORICE OPERAȚIUNI DE BURSA Societatea anonimă SFOARA DE MANILA adevărat englezească, marca clopot albastru (Blue Bell) nu se încurcă, nu se rupe, se taie ușor cu mașina, se găsește un preț foarte redus la deposit E București Str. Sf. Ionică No. 8, Str. Ka- O?» mragheorghevici 7, Str. Justiției 59, și Sucursalele: Ploești, CernauțE, Cfiui, Rădăuți, Chișinău* La Sindicatele Agricole : SJuSSSI Sîiplași: La compania Com. Româna Botoșani: Banca B. Moscovic: Pitești: Friedman , Marcus Constanța: Pantelimonescu , Cocea — A nu se confunda cu Sisalul — Călărași: S. Seher Galați: B ca Marmorosch, Blank A Co. Brăila: W. Staadecker Craiova ; W. Staadecker ; N. Botwinik & Fii CIONICA DRAMATICA TEATRUL NATIONAL „Viforul“, drama in 4 acte de Barbu Delavrancea nu început de stagiune , un nou director al j Teatrului National1". Fără îndoială directoratul di-lul Valjean a însemnat o perioadă de fecundă activitate Partizan hotărât al promovării literaturii originale fostul director al ,,Teatrului National1’ a Isbutit în afară de câteva originale naufragiate în Indiferența publicului, îndreptățită de altfel, să dea și câteva originale care înseamnă un început bun — ,,Biruitorul’1, (de Bădeanu și Rusu-Șirianu) ,,Făt Frumos (,se pVrtună) și 'Erouli' (,je Khițesea). Poate tonalitatea ea care a sprijinit d. Valjean literatura originală să insemne o puternică impulsiune dată literaturii dramatice autohtone Noul director d. Corneliu Moldiveanu și-a inceput munca prin câteva măsuri gospodărești (e destul să amintim reparația fațadei ,,Teatrului National"') care ne îndreptățesc unele mângâetoare așteptări Stagiunea s’a deschis cu „Viforul’i drama lui Delavrancea. De ce? Fiindcă s’a stabilit In tradiția ,,Teatrului National” ca deschiderea să se facă totdeauna cu o piesă istorică? Sau poaie că ,,Viforul” ar fi o înălțătoare evocare a trecutului ? N am ințeles criteriul de judecată al noului director. Oricâtă, pietate am avea pentru înaintașii scrisului românesc nu ne vom putea opri obiectiva judecată asupra unei opere literare. ..Viforul*’ este un nonsens și o eroare dramatică. Patru acte fără unitate de isterie sanguinară ale cărei singure accents dramatice sunt urletele Ștefăniță-Voevodul, vifor năpraznic, este o încercare persbUiHă de sinteză a unor reminiscențe confuze dîn lectura tragediilor lui Shakespeare, așteptați zadarnic în desfășurarea celor patru acte conturarea unității spirituale a eroului Drama lui Delavrancea putea să aibă trei două, patru, cinci sau chiar șase și la urma urmei și numai un act și tot atât ne-ar fi rămas. Personagiile nu sporesc tn precizare, în relief de la act la act, iar conflictul sufletesc, ceia ce formează resortul dramatic, nu există decât aparent fiind înlocuit prin suprimarea personagiilor Actele 2, 8 și 4 sunt salvate prin omorârea câte vreunui erou așa în actul 2 avem doi morți, pe Cătălin și pe năimitul plătit să-l omoare pe Cătălin, în actul al 3-lea pe Arbore, în actul 4 avem o recoltă mai bogată. Cei doi fii al lui Arbore, popa 8 boerî cu Căr&băț In frunte și otrăvirea lui Ștefăniță de către doamna Tana. (Nu ne putem explica de ce Delavrancea nu a luat ca subiect pe Alexandru Lăpușneanu sau Vlad Țepeș, recolta de morți ar fi fost și mai bogată)! Sunt amintesc că pe vremuri un liceu un prieten m-a rugat si tT rezolv o problemă de tehnică dramatică. Scrisese copilul numai primul act dîntro tragedie istorică In cinci acte și la primul act își omorâse toți eroi așa că nu mai putea continua celelalte acte din lipsă de personagii. Delavrance a mai perfecționat în tehnică dramatică și’a eșalonat pe patru acte uciderea eroilor și fiindcă în actul 4 s’a terminat nu a mai scris actul al 5-lea Ar fi fost și greu căci în viață n’au mai rămas decât doamna Tana și trei boeri și o nebună Oana, care seamănă grozav cu Ofelia din Hamlet și de care se deosebește numai prin lipsa de semnificație și rost în desfășurarea dramei. Singurele personagii care se mai desprind din vâltoarea retoricei sunt Luca Arbore și Cărfibăț. Realizarea lor înlesnește finalurile cu adevărat dramatice din actul 2 (rugăciunea lui Luca Arbore pentru odhina lui Cătălin) și finalul din actul 8 (condamnată la moarte a boerilor răsvrătiți. Toate celelalte personagii voese fără rost vorbind pe alocurea cu tâlc și pitoresc, cu imagini de o rară frumusețe neclăite de o cerciozitate inutilă. Delavrancea nu avea o viziune dramatică deci oarecum obiectivă și realistă a vieții, personagiile nu apar în țesătura dramei ca elemente de nelipsit ale desfășurării acțiunii ci ca punctații colorate, expresive ale dialogului. Dacă o replică în afaidea o imagine frumoasă sau chiar numai un cuvânt rar, sonor, de o frăgezime seducătoare, indiferent dacă replica era de prisos devenea utilă prin frumusețea ritmului frazei. Eroii lui Delavrancea au toți talente retorice, dar nu au conținut uman, înlăturând logica dramatică pentru a lucra sub dominația stilului și necesităților retorice umplutura nu se mai poate înlătura. Te întrebi ce rost mai poate avea Mogâldici — de-o pildă — bețivul plictisitor care tot repetă ca un la ce behăe. Berheei, Berheheheci, Berhehekekeci? Lui Delavrancea chebăeala lui Mogăldici va fi avut poate un efect de ritm, de accent care nouă ne scapă, dar în orice caz economiei dramei nu-i folosește decât ca umplutură de un comic îndoelnic Pe rând s-ar putea dovedi, analizând logica acțiunii și nevoile desfășurării conflictului, lipsa de utilitate a personagiilor care nu folosesc nici măcar desfășurării conflictului. Dar am putea socoti valoarea dramei „Viforul“ ca o evocare înălțătoare a trecutului, înălțătoare! Prin ceî Frumusețea morală a boerilor cari se lasă decapitați ca niște berbeci (imaginar a lui Delavrancea) și care nu opun deslănțuirii de bestie epileptică a lui Ștefăniță nici o rezistență, nu o poate gusta nimeni, cu atât mai puțin bârâiala cu accente hamletiene a domnului. O evocare înălțătoare a trecutului! Niciodată nu a fost trecutul nostru — cu toate scăderile lui Anai umilit decât „Vifonul“ atunci te întrebi pentru ce a deschisoare d. Corneliu Moldovanu stagiunea cu această dramă a lui Delavrancea! Interpretarea în afară de vechii interpreți slabă. Ansamblul desfânat și fără mișcare. Ceiace ar putea forma o lecție vie pentru actorii tineri, este vigoarea, relieful, adevărul jocului d-lui C. Nottara. Te minunaeză izvorul nesecat al pasiunii de teatru pe care o simți întinerindu-i bătrânețea. La Ianuarie d- Nottara va împlini 50 de ani—o jumătate de vacc de carieră și pe scenă prin convingerea, căldura cu care juca ți se părea cel mai tânăr. Vai, ce bătrâni sunt atâția din tinerii actori alăturați de d-nii Nottara și Iancu Petrescu. Noua cortină a d-lui Traian Cornescu ne-a consolat și de slăbiciunea dramei lui Delavranca și de jocul fără culoare a ansamblului. Noua cortină este mai decorativă, mai potrivită destinației. Cortina d-lui Camil Ressu era un tablou urmărit de circumstanță pe o cortină, calitățile tabloului însă se pierdeau fără câștig pentru cortină. D. Corneliu Moldovanu a avut o fericită inspirație încredințând decorarea noei cortine d-lui Traian Cornescu. PAMFIL SEICARU