Neamul Românesc, mai 1925 (Anul 20, nr. 98-122)

1925-05-01 / nr. 98

Cronica culturală Activitatea Ligei Culturală Sărbătoarea de la Suceava O admirabilă evocare a trecutului nostru de glorie O admirabilă sărbătorire, care a adus înfiorare și speranțe in su­flete, a urmat in ziua Sfântului Gheorghe, la Suceava, in cetatea marelui și sfântului Ștefan. Era sărbătorirea patronului Li­gei Culturale iar secția locală a dat cu acel prilej dovada acelei munci rodnice prin care se cins­tea trecutul de glorie și de sfântă slavă al neamului nostru. * Sărbătoreasca adunare a început în prezența d-lui profesor N. Ior­ga, prezidentul Ligei Culturale. D-sa a sosit la Suceava și a fost întâmpinat de întreg comitetul secției locale, in frunte cu d. Ciun­­tuleac, președintele Ligei din loca­litate, consilier de curte. Dimineața a avut loc serbarea batalionului de vânători de mun­te din garnizoană, pus sub co­manda ofițerului de elită, admira­bilului organizator d. colonel Teo­­dorescu. D-sa a vorbit trupei pe platoul batalionului, înconjurat de întreg corpul ofițeresc. A urm­at o masă camaraderească ln mijlocul voio­șiei generale. Muzica militară de la Doma a cântat admirabil. Seara a avut loc în sala Polonă, sărbătoarea Ligei Culturale. Cu concursul teatrelor Naționa­le din Iași și Chișinău, — Ja decorat sala construindu-se­ tronul lui Ștefan cel Mare. A urmat defilarea unui remar­cabil cortegiu istoric cu Ștefan cel Mare, boerii și arcașii lui, — și Jau remarcat foarte frumoase cos­tume naționale la concursul insti­tuit in acest scop, D-ra Donisa a obținut premiul întâi,­­ iar un d. profesor al că­rui nume ne scapă, premiul pen­tru costumul bărbătesc. Au ur­mat cântece și dansuri foarte reu­șite. Profesorul Titu Moroni a ținut o conferință deosebit de bună. Iar primarul Sucevei, d. Domi­sa nu a pregetat să dea concursul său acestei sărbători naționale care a avut un rezultat desăvârșit de sa­tisfăcător. ...Și cu acest prilej s’a petrecut un fapt care merită să fie semna­lat. Unele elemente locale româ­nești s’au ținut de-o parte, — din motive de... ordin politic nedân­­du-și seama că era o sărbătoare națională... In schimb au asistat și destui cetățeni de alte naționali­tăți, — cari au arătat interes ad­mirabilelor cortegii și frumoase­lor producții ale Ligei Culturale. Primăria Orașului București p muliim. Este in deobște cunoscuta situați­eDea precara In care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate străzile Capitalei, pe de­parte din cauza nepăsărei cu care unii conducători de veh­icule se urcă pe ele cu că­ruțele supraîncărcate. Iar pe de al­ta si în multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcatul de baloturi, lăzi, materiale și di­verse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să se fure dalele de bazalt și lespezile de piatră. Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea Unioi edilitare, toate reclamate de urgentă, problema reparatiunei și aduce­rea in bună stare de circulatiune - trotuarelor, deși figurează in y­e­gramul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând si­tuația financiară a Comunei și Îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea in dreptul locuințelor lor trotuare In bună stare, au vărsat Co­munei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de îndată re­facerile necesare. Față de această manifestată bunăvoință, Primăria Capitalei, In do­rința de a nu aplica sistemul­­ vătat mai sus numai in favoarea u.zxo­­ra, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repare sau să li se execute din nou trotuarul in dreptul locuinței lor și ar de­pune o jumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de asfalt lei 230 350 m­. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar bolovani lei 45 80 vor binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările noi sare in ordinea tnrerierei, atunci când pe aceiaș stradă s-au cerut re­­parațiuni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de ce puțin 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani ce vor primi de primărie chiar cu începere de la 1 Martie a. c., iar la Începerea lucrărilor cetățenii res­pectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul de execuție, sem­­nalându-se cazurile în care lucrările nu se efectuează conform regule­­lor tehhnici­i Președ. Comis. Interimare. (88) Dr. L COSTINESU I——————————————————! I in Editura Fundației , V. Socec București, Splaiul Cogălniceanu 35 Prof. Dr. Dubois. Educația prin sine însuși. . . . 10.— Mircea Florin, Arta de a suferi...................................14.— Cebes 500 a. Chr. Imaginea vieții omenești .... 3.— Corneliu D. Ionescu. Pentru mici și mari. Distractiv 8.— La Fontaine. Fabule. Vol. 1 și Vol. II ...................­ 12.— S. C. Marden. Puterea cugetărei ......... 8.~­Charles Wagner. Viața cumpătată ........ 10.— G. D. Scraba. Vasile Conta 10.— ..... 12.— .... 4— N. Iorga Mihail Kogălniceanu.............................. Marcu Antoniu. Cugetări asupra vieții ..... Alexandru Pelimon. 1821 ............ 8.— G. D. Scraba Ion Eliade Rădulescu................... 20.— Emil I. V. Socec. De la naștere la moarte ..... 20.—­­Nașterea. Anii dintâi. Vârsta copilăriei. Tinerețea. Maturitatea. Bătrânețea. Moartea. Alexandru Demetrescu. Abecedar pentru învățarea limbei franceze. Ilustrat .............................................................. Mircea Florin. Rostul și utilitatea filosofiei .... 10.— Filosofia ne învață ca să trăim, liberează individul. Spiritul și simțul filozofic. N. T. Orășanu. Dicționar politic ....•• ... 4.— Epictet. Purtarea in viață............................... 4.— Mircea Florin: îndrumarea in filozofie ...... 35.— Emil L V. Sosec. Ca să fii om...................... 10.— Prof. Dr. Dubois. Psychonevrozele și tratamentul lor mor­ii. ••••••• 60.— Cursuri complimen­tare și de adulți Dacă civilizația unei țări se judecă după numărul știutorilor de carte, și dacă chiar destinele unei țări sunt în strânsă legătu­ră cu aceasta, atunci trebue să recunoaștem că d. Ministru al Instrucțiunei a fost prea bine ins­pirat legiferând „Cursurile com­plimentare“ și „de adulți“. Ar fi fost însă nemerit sa se ti­­nă seamă și de experiența altora, căci în tara noastră au mai exis­tat „cursuri de adulți“, cari au a­­vut o viată foarte scurtă, din do­uă cauze: pe de o parte cursurile fiind obligatorii pentru dascăli, e­­rau facultative pentru analfabeți, iar pe de alta s’a voit ca cu râma mică să se prindă peștele mare, intenționându-se ca cu o primă a­­nuală de nimica, dată învățătoru­lui, să se rezolve problema anal­fabetismului­ din țara noastră. Atunci am scris în revista „Școala Viitoare“ — apărând și în „Almanah­ul învățătorilor“ din 1901 că „Cursurile de adulți“ — existente numai pe hârtie — nu­­și vor atinge scopul, pentru mo­tivele arătate mai sus. Și așa s’a întâmplat. Astăzi repet­a spune, dorind ca vremea să mă desmintă, pe noile „Cursuri complimnetare“ și „de adulți“ îs născute moarte, pen­tru marele motiv că în vreme ce orice muncă se plătește azi în mod proporțional cu scumpirea vieței, munca unui dascăl se plă­tește tocmai invers proporțional dându-ni-se de formă o răsplată, ce ne umilește. Și dacă odinioară — când via­ța era așa de eftină — învățăto­­rimea nu s’a potrivit prea mult măgurelelor că sunt „Apostolii Neamului“, apoi azi — când via­ța e așa de grea — nimeni nu se va îmbrăca în cojoc încins cu curmeii, mergând să predice la școală ziua și noaptea, făcând muncă de clacă de dragul țării și al Ministrului școalelor, aban­donând aceia ce are cineva mai scump pe lume: familia sa, față de care are atâtea și atâtea dato­rii de îndeplinit. De ce n’am spune-o verde,­ în mod cinstit. Dacă conducătorii țării țin cu tot dinadinsul la ridicarea poporu­lui prin școală, cursuri compli­mentare și de adulți, apoi să fie convinși — bine convinși —­ că nu-și vor atinge ținta numai cu porunci și făgădueli, ci numai fă­când sacrificii materiale, RĂS­PLĂTIND OMENEȘTE MUN­CA. Relativ la „Cursurile de adul­ți” în cazărmi, adăugăm : aci e un câmp vast de muncă, când se știe că majoritatea analfabeților o formează acei ce nu știu de­loc vorbi românește, sau prea puțin, și cari în sentimentele lor patrio­tice nu prea se potrivesc cu ale noastre. Se impune deci, pentru realizarea scopului ce trebue să urmărim, o muncă încordată, nu de 2—3 ore pe săptămână, ci munca zi de zi, ceas cu ceas, și aceasta nu se poate face de­cât numai inființând arse posturi pro­prii de institutori — din cei mai destoinici­­­­ și având concursul cât mai efectiv al tuturor ofițeri­lor garnizoanei respective. N. D. VOICULEȚ Institutor în Rom.-Sărat Primăria Capitalei PUBLICAȚIUNE Cu începere de la 1 Mai a. c. ser­viciul ridicărei gunoielor în secto­rul î, care cuprinde străzile de mai jos, se va face după cum se men­ționează : Schitu Măgureanu (Cheiul Dâm­­boviței — Știrbei Vodă), Știrbei Vodă (­Schitu Măgureanu— Calea Victoriei), C. A Rosetti (Victoriei—Gh. Can­­tacuzino), Gh. Cantacuzino (C. A. Rosetti— N. Filipescu), N. Filipescu (Gh. Cantacuzino­­— B-dul Carol), Piața C. A. Rosetti. Melodiei (B-dul Carol—Sfinților), B-dul Domniței — Sfinților — Mo­șilor), Moșilor (B-dul Domniței stra­in Carol), Carul (MoșilOr M Splaiul Brâncoveanu, Splaiul Regele Carol, Splaiul Infrimeriei până în Schi­tu Măgureanu. Serviciul ridicărei gunoaelor se va face numai de la ora 7 până la 8 dimineața, afară de Dumineci. Toți locatarii sunt obligați a-și de­pune cutiile de gunoaie reglementa­re (portative) în dreptul proprietă­ții lor lângă locuință, până la ora 7 dimineața astfel că la sosirea ve­­h­iculului să nu existe nici o întâr­ziere. Cei ce nu vor executa această dis­poziție vor fi dați în judecată, apli­­cându-li-se facțiunile regulamentu­lui serviciului sanitar. După trecerea vehiculului scoate­rea cutiilor cu gunoaie este absolut Iw­f /vwrr. oX ______ ii .NEAMUL ROMANESC“ Vizita M. S. Regina Maria la Miriști Calda manifestație de iubire a sătenilor] Slujba ocazională dala biserică Prima zi de Paști a fost pentru locuitorii comunei Răcoasa, și în special pentru aceia ai satului Mă­răști, un mare prilej de nobilă ma­nifestare. Simbolica zi a învierii Mântuitorului, scăldată în razele în­viorătoare ale soarelui de primăva­ră. Înveselită de verziul courului în mugurii și a câmpului in otavă, de trilurile ciocârliei și de ciripitul sglobiu al celorlalte păsărele, s’a ac­tualizat și potențat In sufletul po­pulației din această comună, dato­rită augustei vizite a scumpei noa­stre Suverane. Pentru comuna Răcoasa și satul ei istoric Mărăști, care renasc as­tăzi îmbucurător din mijlocul ruine­lor lăsate eroic de războiul Între­girii neamului, frumosul gând spon­tan al Majestății Sale de a se abate pe aici din drumul său spre Bucu­rești, după ce vizitase și depusese pe mormintele eroilor de la Oituz și Cașin florile prinosului său de recunoștință și de nevelație, a fost pentru locuitorii acestor locuri ui­tate de vitregia învolburatei soarte un balsam și o încurajare binefă­cătoare. -seriU Box aâu ajțui țpțid de sc­ut supor­tație spontană, măreață prin simpli­tatea și neoficialitatea ei, pe care au făcut-o Măreștenii Suveranei noa­stre. Nimeni nu-și putea revendica meritul strict personal, nedelicat față de tron chiar, atunci când ei se trâmbițează arogant modeștilor săteni foarte cum­se cade ai aces­tor plaiuri. Mai ales că de atâtea ori fusese anunțată și organizată primirea vizitei mult dorite a Scum­pei noastre Regine, de figura și ac­tivitatea căreia poporul are legate cele mai frumoase amintiri și vi­suri de nădejde­ ale sale. SOSIREA IN RACOASA La orele 12, după un drum plăcut dar anevoios, care a necesitat chiar scoborire din automobil a Maies­tății Sale și parcurgerea, pe jos a­l­­nei bune distanțe, cele trei automobi­le s’au oprit în fata școlii de la in­trarea comunei Răcoasa. Aici popu­lația, care putuse afla in grabă de sosirea augustei vizitatoare, a intâm­pinat pe distinșii oaspeți cu urale și flori Continuându-și drumul, automo­bilele străbat satul, ale cărui ruine din războiu vorbesc încă sufletelor românești de jertfa și eroismul unui popor neîntrecut in vitejie, după cum pitoreasca și vesela îmbrăcă­minte de sărbătoare a bărbaților și femeilor ce salutau de o parte și de alta a drumului sau de pe prispele caselor pe înalții vizitatori mărtu­riseau de gustul și simțirea săteni­lor noștri. La ora 12 și Jum., automobilul re­gal se oprește în fața bisericii din Mărăști, unde, este adunat întregul sat. Din el se dă jos Majestatea Sa Regina Maria, însoțită de Princip­e­­sa Ileana, doamna de onoare Mavro­di, aghiotantul regal și încă câteva persoane. In biserică sunt așteptate de preotul Gh. Corbea, însoțit de cântăreții săi, care, în prezența rari­lor oaspeți, oficiază un scurt ser­viciu religios, presărat cu cântările evocatoare ale Învierii, cântări exe­cutate pe muzica orientală și o mă­iestrie demnă de relevat. CUVÂNTAREA PREOTULUI GH. CORBEA IN FAȚA MAJESTĂȚII SALE După terminarea slujbei ocazio­nale, preotul spune aceste frumoase cuvinte: ‘ , Prajestate, Bine-ați venit la noi! Ne-a­ți produs atâta bucurie vă­­zându-Vă în mijlocul nostru, în­cât cuvântul bucurie își pierde sensul său, tra­nsformându-se într’alt cu­vânt, ce se chiamă fericire. Suntem clar fericiți că Vă vedem astăzi pășind pe meleagurile noa­stre, pășind în mijlocul nostru. Pentru noi Mărăștenii ziua de as­tăzi este de două ori măreață, o­­dată pentru sărbătorirea celui mai mare fapt istoric ce s’a petrecut în omenire: învierea Domnului Hris­­tos și al doilea pentru vizita ce ne-o faceți, rămânând în deosebi pentru noi Mărăștenii, pentru satul nostru, un nou fapt istoric ce se va scrie în cartea de aur a acestui sat. Maiestate, , Noi n’am uitat c’ați fost „I­lama Răniților" și nu uităm că sunteți Încă Mama suferinzilor, înfăptui­rea idealului nostru național a gă­sit cea mai puternică pârghie în per­soana Majestății Voastre. Și de aceia să dea bunul Dumnezeu să vă mai vedem în satul nostru. Am dori mai cu seamă să Vă mai vedem la sfin­țirea bisericii al cărei hram vă poar­tă numele, sfințire ce am dori s’o avem cu ajutorul lui Dumnezeu cât mai degrabă. Să trăiți Majestate, să trăiască în­treaga familie regală, asigurându-vă din partea Mărăștenilor de întregul lor devotament și recunoștință ce le depunem strânși uniți la picioa­rele tronului. încă odată, Majestate, bine-ați ve­nit ! LA CIMITIRUL EROILOR ȘI VI­ZITAREA SATULUI După aceasta, Majestatea Sa și în­soțitorii au cercetat biserica, pe care fosta societate Mărăști, astăzi în li­chide­re, a început s’o înalțe, fără a­­ fi putut termina însă, așa că în ea nu se poate face serviciul divin complect. Pe jos apoi, iluștrii oaspeți au mers urmați de populația satului In frunte cu primarul comunei, Șerb Dobrin, la cimitirul eroilor, unde Suverana și drăgălașa Principesă I­­leana au presărat flori pe mormin­te. In fața cimitirului Regina s’a fo­tografiat în mijlocul unor bătrâni și bătrâne în vechiul port caracte­ristic al localității. Intorcându-se în sat a fost vizi­tată noua casă a locuitorului Ion Niță Popescu. Alături aflându-se ruinele vechei case dărâmate a locui­torului în timpul ofensivei din iu­lie 1917 de la Mărăști, a fost luată o nouă fotografie, unde regina este înconjurată de familia proprietaru­lui. La școala satului, Majestatea Sa a mare din Răcoasa și Mărăști, a re­iist salutată de elevii școlilor pri­­mindu-i-se flori. Suverana a împăr­țit daruri școlarilor: cărți, batiste, bomboane, a vizitat școala unde se găsește patul de campanie în care Majestatea Sa a dormit în timpul războiului cu prilejul vizitărei aces­­tei părți de front. Aici a fost luat apoi, In mod intim dejunul. LOCUITORII SE PLAND REGINEI DE SOARTA VITREGA­­. SATULUI La ieșirea de la masă, Mărăște­nii au Înfățișat Majestății Sale, care venise în mijlocul lor, câteva din nevoile și îngrijorările lor. Văzând halul de uitare și părăsire în care a fost lăsat satul, după ee o socie­tate, înființată dintr-un nobil în­demn și purtând numele eroic al Mărăștilor, începuse refacerea loca­lității după un plan care int­enționa să dea fostei cătune o înfățișare nouă, poate cam pretențioasă, dar a cărui executare a fost brusc între­ruptă de ambiții și micimi omenes­, ce amenință să compromită prin li­chidarea în curs nu numai inițiati­vă, ci și nobilele sentimente ce ar îndemnat o țară întreagă să contri­buie cu cheful său la infrumu­­n­­țarea Mărăștilor — locuitorii aceste localități și-au luat îndrăzneala și adreseze scumpei protectoare a celor nevoiași și vitregiți de soartă și doc­ii­a lor, o respectuoasă rugăminte Dorința cea mare a sătenilor, co­municată cu acest prilej și iubite­lor regine, este acela de a se ter­­mina cel puțin biserica satului Cum orice speranță pentru continua­rea refacerii satului este Înlăturați definitiv de rușinoasele fapte de ne­cruțătoare distrugere și jaf petrecu­te cu prilejul lich­idărei desonoranți a societății, lumea pe drept desami­dită și îngrijorată s’a încercat să obțină cel puțin făgăduiala termi­nării sfântului locaș. ................................................. VI­­ GOR. In vălmășagul preocupărilor de care sunt frământați puternica zi­lei mă întreb: Doamne nu pot găsi ei câteva momente de liniște în care timp să se gândească și la cei mă­runți ? De la război încoace viața s’a scumpit cu pași gigantici, fapt da­torit unui proces înaintea căruia gu­vernele — fără excepție — au ră­mas neputincioase; totuși în fața acestei triste situațiuni s’au putut și se pot lua măsuri care ar îndrep­ta răul într’o cât mai minusculă parte. Făuritorul și autorul legei jude­cătoriilor de ocoale de la 1908 — u­­nul dintre juriștii cu care ne putem lăuda — în expunerea sa de motive arăta că din cauza scumpirei vieței fost nevoit să ridice competința judecătorului de ocol de la 1500 la 3000 lei. Ei bine, — de la 1908 până acum, de câte ori se va fi scumpit viața, căci judecătorul de ocol nu este com­­petinte să judece de­cât până la ma­ximum 15.000 lei. După care socoteală 15.000 lei ofi­liți de astăzi va fi făcând cât 3000 lei de la 1908 , căci, slavă Domnului, că numai cu cinci bucăți cumpăra! cojgogeamite dosarul pe vremea a­­ceia. Iar lumea măruță și neștiutoare se va fi întrebând: Ce are de a face scumperea vieței cu competința ju­decătorului ? Să-l ferească Dumnezeu pe cel ce are proces înaintea tribunalului, ti­­xit de o lume nevoiașe ce vine de pe afară, căci până și cel ce-l poar­tă pentru doi boi acolo trebue să Își caute dreptatea întru­cât valoarea lor depășește competința ocolului. Dar azi cel puțin găsește el o ju­decată mai repede, dacă nu-i este la îndemână așa cum scrie la carte? Aci pentru un proces a cărui ju­decată urmează­ să Înceapă la orele 1 p. m. el se instalează de la orele 9 dimineața și Înghesuit pe niște săli înguste, la a căror murdărie con­tribue cu prisosință, așteaptă până ce se găsește câte un judecător de la ocolul orășenesc și vreun binevoi­tor avocat care să compelcteze tri­bunalul pentru ca ceva mai târziu să afle că procesul s’a amânat din oficiu peste trei luni orele fiind în­­naintate. In acest timp judecătoriile de o­­coale — chiar , dintre cele mai de seamă — încheie anul cu câte 200 hotărâri civile,, pe când anul trecut nu mai târziu, îl încheiase cu 1000, iar celalt cu 1800 și așa mai de­parte. In fața acestei situațiuni ce poate fi mai ușor de­cât ridicarea printr’un singur articol, a competinței jude­cătoriilor de ocoale la echivalentul celor 3000 lei de la 1908 ? S’ar da o lovitură cu dublu efect adică: Pe de o parte s’ar descongestiona tribunalele care sunt supra­încurca­­te iar pe de altă parte s’ar pune la dispoziția justițiabililor mărunți o justiție eftină și la îndemână, în locul aceleia din capitala județului pe care o găsește cu cheltuială și pierdere de timp în afară de riscu­rile unor călătorii făcute pe tam­­poanele vagoanelor, etc. etc. Câmpina 20 Februarie 1024 I. DUMITRESCU Chestii juridice Ceva despre competing Cetii! [....] Diuaânuri“ Moartea lui Sir Crowe Seafield 29. — Eri seara a muri Sir Eyre Crowe subsecretar de sta permanent la ministerul afacerile străine, de la 1922 încoace. Sir Crowe era în vârstă de 61 an și a murit după o boală foarte scur­tă la locuința sa din Swanage , coasta de sud a Angliei. Pierdere sa este deplânsă nu numai de acei cari au servit cu el și sub el, dar ș de toți reprezentanții diplomatici s tuturor națiunilor, care l’au cunos­cuta și care recunoșteau în el un om ce întrunea o mare sinceritate și perfectă loialitate în gândire * 1 vorbă. Marea Britanie pierde în el unu din cei mai distinși și, cinstiți sol­i­vitori a cărui influență în politic externă britanică era foarte mar . Sir Crowe era fiul defunctului . George Crowe fost mult tim­­p consi­general la Leipzig. Aproape tot timpul serviciului S Crowe și l-a petrecut la minister­­l afacerilor străine, neavând timp s­ă ocupe un serviciul permanent 1 străinătate. La sfârșitul războiuli a luat parte la conferința din Par cu rangul de ministru plenipoten­ț­iar, după care a urmat ca succes­ al lordului Hardinge of Bonstur ca șef permanent în direcția afac f» IȘCAREA BRAMAH LITERARA ARTISTICA !SUS“ la Teatrul Na­tional Asfăseară se reprezintă la Teatrul Național poe­mul religios: „I­i­u al d-lui profesor N. Iorga. Aceeași strălucită figu­rație și aceleași bogate de coruri vor delecta ochiul și mintea spectatorilor * Viitoarea premieră, a Teatrului Național va fi Vineri 8 Mai „Mitu Boemi" comedie in trei acte de domnii: Al. Dan si St. Sfetescu. Spectacolul va începe cu :,Un joc periculos” comedie într'un act de Strindberg. Spectacolul este dat in beneficiul Societăței Ofițerilor in re­zervă, sub înaltul patronagiu al M. S. Regina. Matineurile „Theba Ma“ de azi Joi și .Sâmbătă, de la Teatrul Național, săptămâna aceasta, sunt cu prețuri redusa . Vineri 8 Medu­a. c. are loc la Tea­trul Național o reprezentație și premieră in folosul fondului Uniu­­nei Ofițerilor de rezervă și în retra­gere, sub Înaltul patronaj al M. S. Regina. Se vor juca piesele: Mitu Boeru, comedie in 3 acte de Ali Dan și St. Sfetescu și „Un joc periculos”, co­­medie intrvn act de thrindberg. Biletele se rețin la d-na general Nicoleanu sau la Cassa Teatrului. DE LA INSTITUTUL SOCIAL ROMAN Duminică 3 Mai erale 11 dim., d. Anibal Teodorescu va vorbi în Aula Fundației Universitare Carol I, în ciclul conferințelor Institutului So­cial Român, despre: ,,Tendințele so­ciale în dreptul public“. I­IS­TOR MATH In zilele de la 2 până la 10 Mai 125, va fi la Poznan (Polonia), Tur­­n­ul Internațional la mostre. Toți că­­l­ătorii, cari vor lua la Consulatele s­olone din București, Galați, Cer­­n­ăuți și Chișinău cărți de legitima­­r­e vor beneficia cu 75 la sută reduc­­c­e la viza consulară. Posesorii căil­­oi­lor de legitimație se bucură la in­­s­­rcerea din Pozman până la stațiu­­n­ea de graniță după ce vor prezintă s irțile de legitimație, la următoa­­r­ele reduceri pe Căile Ferate de la d­ata de la 1 Mai 1925 până la 15 Mai 1­925: la un bilet clasa I reducerea 50 ( i sută de la prețul biletului II cl. c la un bilet clas II reducerea 50 1 i sută de la prețul bied­ului III cl. t la un bilet clasa III reducerea 50 i sută de la prețul biletului IV cl. i Direcțiunea Târgului înlesnește c­ăutarea camenilor la hoteluri și la p articulari cu prețuri diferite. Legitimațiile se găsesc la Consu­ltul polon, București strada Popa î­­ atii 57.­­ In ziua de Sf. Gheorghe în orașul ?­lavarna au avut loc tradiționalele a­lergări cu cai, animale, cu jocuri o­limpice, pelivanlâcuri turcești, etc.­­ La acestea din urmă au luat parte optători din Caliacra și Durostor, i disputa fiind între aceste două ju­­d­­ețe. De asemenea pe platoul dintre gră­dina publică și pădurea Cavarna a ost organizată o frumoasă expozi­­ie de animale și de producție agri­­olă și casnică. Valiatul din Constantinopol a pus î­n vedere comandanților vapoarelor­­ străine ce sosesc în acel port, că in f­irma unui ordin al Direcției vămi­­l­or sunt prohibite la import in Tur­­­c­­ia, următoarele mărfuri: Armele de foc, munițiunile și ex­­­­plosibilele de orice fel, biletele străv­­i­ne de loterii, bancnotele și monedele­­•­­e nu au curs legal în Turcia, zaha­­rina, sămânța de trifoi, focurile ben­­­s jale, artificiile și vița de vie. Contravenienta la această dispozi­­țiune vor fi pedepsiți cu amendă și nchisoare. "Ea­ a avut loc la Camera de co­­nert o consfătuire intre d-nii Chr. Staicovici, dr. Costinescu, Temisto­­­le Alexandrescu și Niculescu-Rietz, relativ la înființarea burselor comu­nale. In ședința de azi se vor lua ho­­tărtri definitive. Consiliul de administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR), la care a dat parte si d. președinte al A­­sociatiei Inginerilor de poduri și șosele, a decis convocarea unui congres al tuturor inginerilor din țară pentru a se examina de că­­tre întreg corpul ingineresc situ­­ația ce se creiază profesioniștilor itelectuali în genere și ingineri­­or de la județe și comune, în spe­cial prin noua lege administra­­tivă. Data tinerii congresului va fi între orele 10—17 Maiu și se va tinza din vreme. Această deciziune este luată în conformitate cu hotărîrea comite­telor întrunite ale asociațiilor de profesioniști intelectual­i tinută la sediul A G. I. Rt In Constanta s’a înființat o so­cietate filarmonică sub denumirea :,Muzica". Direcția artistică a fost încredințată d-lui prof. Morozov. După aproape trei luni de desba­­teri s-a terminat în ziua de 22 Apri­lie la l­ipsca un proces, ta care erau acuzați pentru omor și complicitate la omor 16 membri ai partidului co­munist din Germania. Trei dintre a­­cuzați și anume Naumann, Poege și Skoblewsky au fost condamnați la moarte, iar ceilalți la închisoare de la 5 până la 15 ani. Skoblewsky fiind rus și fost ofițer în armata roșie va fi, probabil, extrădat Rusiei in politici germani, cari se mai dă­­schimbul unuia dintre prizonierii iesc și azi acolo. In motivarea sentinței de con­damnare se arată, că mișcarea co­­munistă din Germania e în strânsă legătură cu Internaționala comu­nistă din Moscova. In luna Decem­brie 1923 partidul comunist din Ger­mania a încercat o parte din ordi­nul centralei dela­ Moscova, parte din inițiativă proprie — să răstoarne prin forța borachidă constituția repu­blicană a Reichului, și să întroneze dominațiunea sovietică asupra în­­tregei Germanii. In scopul acesta s’au făcut toate pregătirile militare și administrative, pentru a putea lua puterea în orice moment. Se pre­vedea în aceste pregătiri și omorârea tuturor personalităților din yința I publică a Germaniei._____________ Ministerul de finanțe aduce la cu­noștință contribuabililor cari au fă­cut rcurs contra deciziunilor comi­­siunilor de apel și cari recursuri urmau să se judece de către înalta Curte de Casație că: In conformitate cu dispozițiunile art. 2 din legea de organizarea judecătorească pu­blicată în „Monitorul Oficial” No. 84 din 14 Aprilie 1025 acele recursuri se vor judeca de către Curtea de A­­pel In circumscripția căreia intră Administrația financiară respec­tivă. Termenele ce se vor fixa de către Curțile de Apel pentru judecata a­­cestor recursuri se vor afișa la timp la Administrația financiară respec­tivă. Contribuabilii interesați nu se vor mai prezenta la Curtea de Casație ci se vor lua informațiuni de la Ad­ministrația financiară. Duminică 3 Mai 1925, orele 1) seara, elevii seminarului „Nifon Mitropolitul“, dau o serbare în sala Cercului Militar din Câmpu­lung (Muscel) în folosul soc. „Mor­mintele Eroilor“, sub conducerea d-lui profesor I. I. Petrescu. Congresul Uniunii femei­or române Congresul Uniunea femeilor româ­ne din România Mare, Federația Reuniunilor și Societățlor de femei din Ardeal, Banat, teritoriile alipi­te, Moldova și Bucovina se va ținea anul acesta la Timișoara, în terme­nul fixat de statute adecă în zilele sărbătorilor de Rusalii 7 și 8 Iunie. Toate Societățile federate au fost înștiințate prin circulare urmând a se publica convocarea cu ordinea de zi și cu programul serbărilor. Uniunea femeilor române stă sub înaltul p­atronaj al Majestății Sale Regina Maria. Noile sporiri la tarifele C. F. R. Biroul presei din ministerul co­municațiilor ne trimite următorul comunicat: Unele ziare făcând afirmațiunea că tarifele C. F. R. vor fi cele mai sporite de pe continent. Ministerul Comunicaților dă cea mai formală dezmințire acestei versiuni. Un ade­văr din exemplele de mai jos se vede clar că tarifele C. F. R. sunt din potrivă cele mai eftine iar nu cele mai scumpe din Europa. Astfel pentru manufactură, la noi transportul unui vagon expediat pe distanța de 822 km. (București-Hal­­mei) costa 25040 lei pe când in Ce­hoslovacia pentru aceiași distanță costă 38.040 lei. Transportul mașinilor de fer (10.000 kgr) pe aceleași distanțe la noi costă 18.818 lei in Cehoslovacia 23.086 lei. Transportul ferului laminat la noi costă 10.733, in Cehoslovacia 184­37 lei. Transportul pe aceleași distanțe al cerealelor la noi costă 6­76 lei, in Cehoslovacia 24.932 lei. Transportul cherestelei costă la noi 10.733 lei, in Cehoslovacia 42.734 lei. Dacă ținem cont de faptul că pro­dusele fabricilor mari se bucură de avantajele legii pentru încurajarea industriei naționale beneficiază de o reducere de 43 la sută iar materiile prime de o reducere de 30 la sută, se poate vedea cât de puțin serioa­să este versiunea mai sus arătată. Ar fi de dorit ca ziarele să se con­vingă de exactitatea articolelor ce li se prezintă spre inserare, pentru a nu se induce publicul in eroare prin afirmațiuni neexacte. De la Comite­tul Bursei — ȘEDINȚA DE IERI -r, Bri la ora 6 p. m. a avut loc șe­dința comitetului Bursei. Prezidează d. Chr. Staicovici. Se comunică că ministerul de in­dustrie a aprobat înființarea de nouă secțiuni pe lângă Bursa din Bucu­rești Pe ziua de 1 Mai au fost convo­cați toți membrii corporațiunei bur­sei pentru a fixa modalitățile ce vor fi adoptate pentru alegerile de la Camerele de comerț. Se citește o propunere a Camerei de comerț prin care se cere modifi­carea regulamentului de funcționa­re a Camerei arbitrale prin care se prevede ca martorii să nu fie ascul­­tați de­cât în ședință.

Next