Neamul Românesc, mai 1925 (Anul 20, nr. 98-122)
1925-05-01 / nr. 98
Cronica culturală Activitatea Ligei Culturală Sărbătoarea de la Suceava O admirabilă evocare a trecutului nostru de glorie O admirabilă sărbătorire, care a adus înfiorare și speranțe in suflete, a urmat in ziua Sfântului Gheorghe, la Suceava, in cetatea marelui și sfântului Ștefan. Era sărbătorirea patronului Ligei Culturale iar secția locală a dat cu acel prilej dovada acelei munci rodnice prin care se cinstea trecutul de glorie și de sfântă slavă al neamului nostru. * Sărbătoreasca adunare a început în prezența d-lui profesor N. Iorga, prezidentul Ligei Culturale. D-sa a sosit la Suceava și a fost întâmpinat de întreg comitetul secției locale, in frunte cu d. Ciuntuleac, președintele Ligei din localitate, consilier de curte. Dimineața a avut loc serbarea batalionului de vânători de munte din garnizoană, pus sub comanda ofițerului de elită, admirabilului organizator d. colonel Teodorescu. D-sa a vorbit trupei pe platoul batalionului, înconjurat de întreg corpul ofițeresc. A urmat o masă camaraderească ln mijlocul voioșiei generale. Muzica militară de la Doma a cântat admirabil. Seara a avut loc în sala Polonă, sărbătoarea Ligei Culturale. Cu concursul teatrelor Naționale din Iași și Chișinău, — Ja decorat sala construindu-se tronul lui Ștefan cel Mare. A urmat defilarea unui remarcabil cortegiu istoric cu Ștefan cel Mare, boerii și arcașii lui, — și Jau remarcat foarte frumoase costume naționale la concursul instituit in acest scop, D-ra Donisa a obținut premiul întâi, iar un d. profesor al cărui nume ne scapă, premiul pentru costumul bărbătesc. Au urmat cântece și dansuri foarte reușite. Profesorul Titu Moroni a ținut o conferință deosebit de bună. Iar primarul Sucevei, d. Domisa nu a pregetat să dea concursul său acestei sărbători naționale care a avut un rezultat desăvârșit de satisfăcător. ...Și cu acest prilej s’a petrecut un fapt care merită să fie semnalat. Unele elemente locale românești s’au ținut de-o parte, — din motive de... ordin politic nedându-și seama că era o sărbătoare națională... In schimb au asistat și destui cetățeni de alte naționalități, — cari au arătat interes admirabilelor cortegii și frumoaselor producții ale Ligei Culturale. Primăria Orașului București p muliim. Este in deobște cunoscuta situațieDea precara In care au fost aduse trotuarele de pe aproape toate străzile Capitalei, pe departe din cauza nepăsărei cu care unii conducători de vehicule se urcă pe ele cu căruțele supraîncărcate. Iar pe de alta si în multe părți, prin tăiatul și crăpatul lemnelor, prin descărcatul de baloturi, lăzi, materiale și diverse alte mărfuri grele, cum și prin toleranța publicului de a lăsa să se fure dalele de bazalt și lespezile de piatră. Cu mijloacele limitate de care Comuna dispune față de atâtea Unioi edilitare, toate reclamate de urgentă, problema reparatiunei și aducerea in bună stare de circulatiune - trotuarelor, deși figurează in yegramul campaniei viitoare de lucru, totuși nu va putea fi atât de larg rezolvată, după cum necesitățile o reclamă. Anul trecut, mulți proprietari și locatari ai orașului cunoscând situația financiară a Comunei și Îndemnați de spiritul gospodăresc de a avea in dreptul locuințelor lor trotuare In bună stare, au vărsat Comunei jumătate din costul refacerei trotuarelor, iar primăria ajutată și de aceste contribuțiuni benevole ale cetățenilor, a executat de îndată refacerile necesare. Față de această manifestată bunăvoință, Primăria Capitalei, In dorința de a nu aplica sistemul vătat mai sus numai in favoarea u.zxora, aduce la cunoștința publică următoarele: Toți cetățenii (proprietari sau locatari) care doresc să li se repare sau să li se execute din nou trotuarul in dreptul locuinței lor și ar depune o jumătate din costul lucrărilor socotite cu preț de regie la: Repara. Lucrare din nou m. p. trotuar de asfalt lei 230 350 m. p. trotuar de bazalt lei 197 m. p. trotuar lespezi lei 55 385 m. p. trotuar bolovani lei 45 80 vor binevoi a cunoaște că Primăria se obligă a executa lucrările noi sare in ordinea tnrerierei, atunci când pe aceiaș stradă s-au cerut reparațiuni și vărsat cotele respective pentru o lungime continuă de ce puțin 100 m. trotuar. Asemenea cereri cu sumele de bani ce vor primi de primărie chiar cu începere de la 1 Martie a. c., iar la Începerea lucrărilor cetățenii respectivi sunt rugați a supraveghea de aproape modul de execuție, semnalându-se cazurile în care lucrările nu se efectuează conform regulelor tehhnicii Președ. Comis. Interimare. (88) Dr. L COSTINESU I——————————————————! I in Editura Fundației , V. Socec București, Splaiul Cogălniceanu 35 Prof. Dr. Dubois. Educația prin sine însuși. . . . 10.— Mircea Florin, Arta de a suferi...................................14.— Cebes 500 a. Chr. Imaginea vieții omenești .... 3.— Corneliu D. Ionescu. Pentru mici și mari. Distractiv 8.— La Fontaine. Fabule. Vol. 1 și Vol. II ................... 12.— S. C. Marden. Puterea cugetărei ......... 8.~Charles Wagner. Viața cumpătată ........ 10.— G. D. Scraba. Vasile Conta 10.— ..... 12.— .... 4— N. Iorga Mihail Kogălniceanu.............................. Marcu Antoniu. Cugetări asupra vieții ..... Alexandru Pelimon. 1821 ............ 8.— G. D. Scraba Ion Eliade Rădulescu................... 20.— Emil I. V. Socec. De la naștere la moarte ..... 20.—Nașterea. Anii dintâi. Vârsta copilăriei. Tinerețea. Maturitatea. Bătrânețea. Moartea. Alexandru Demetrescu. Abecedar pentru învățarea limbei franceze. Ilustrat .............................................................. Mircea Florin. Rostul și utilitatea filosofiei .... 10.— Filosofia ne învață ca să trăim, liberează individul. Spiritul și simțul filozofic. N. T. Orășanu. Dicționar politic ....•• ... 4.— Epictet. Purtarea in viață............................... 4.— Mircea Florin: îndrumarea in filozofie ...... 35.— Emil L V. Sosec. Ca să fii om...................... 10.— Prof. Dr. Dubois. Psychonevrozele și tratamentul lor morii. ••••••• 60.— Cursuri complimentare și de adulți Dacă civilizația unei țări se judecă după numărul știutorilor de carte, și dacă chiar destinele unei țări sunt în strânsă legătură cu aceasta, atunci trebue să recunoaștem că d. Ministru al Instrucțiunei a fost prea bine inspirat legiferând „Cursurile complimentare“ și „de adulți“. Ar fi fost însă nemerit sa se tină seamă și de experiența altora, căci în tara noastră au mai existat „cursuri de adulți“, cari au avut o viată foarte scurtă, din două cauze: pe de o parte cursurile fiind obligatorii pentru dascăli, erau facultative pentru analfabeți, iar pe de alta s’a voit ca cu râma mică să se prindă peștele mare, intenționându-se ca cu o primă anuală de nimica, dată învățătorului, să se rezolve problema analfabetismului din țara noastră. Atunci am scris în revista „Școala Viitoare“ — apărând și în „Almanahul învățătorilor“ din 1901 că „Cursurile de adulți“ — existente numai pe hârtie — nuși vor atinge scopul, pentru motivele arătate mai sus. Și așa s’a întâmplat. Astăzi repeta spune, dorind ca vremea să mă desmintă, pe noile „Cursuri complimnetare“ și „de adulți“ îs născute moarte, pentru marele motiv că în vreme ce orice muncă se plătește azi în mod proporțional cu scumpirea vieței, munca unui dascăl se plătește tocmai invers proporțional dându-ni-se de formă o răsplată, ce ne umilește. Și dacă odinioară — când viața era așa de eftină — învățătorimea nu s’a potrivit prea mult măgurelelor că sunt „Apostolii Neamului“, apoi azi — când viața e așa de grea — nimeni nu se va îmbrăca în cojoc încins cu curmeii, mergând să predice la școală ziua și noaptea, făcând muncă de clacă de dragul țării și al Ministrului școalelor, abandonând aceia ce are cineva mai scump pe lume: familia sa, față de care are atâtea și atâtea datorii de îndeplinit. De ce n’am spune-o verde, în mod cinstit. Dacă conducătorii țării țin cu tot dinadinsul la ridicarea poporului prin școală, cursuri complimentare și de adulți, apoi să fie convinși — bine convinși — că nu-și vor atinge ținta numai cu porunci și făgădueli, ci numai făcând sacrificii materiale, RĂSPLĂTIND OMENEȘTE MUNCA. Relativ la „Cursurile de adulți” în cazărmi, adăugăm : aci e un câmp vast de muncă, când se știe că majoritatea analfabeților o formează acei ce nu știu deloc vorbi românește, sau prea puțin, și cari în sentimentele lor patriotice nu prea se potrivesc cu ale noastre. Se impune deci, pentru realizarea scopului ce trebue să urmărim, o muncă încordată, nu de 2—3 ore pe săptămână, ci munca zi de zi, ceas cu ceas, și aceasta nu se poate face decât numai inființând arse posturi proprii de institutori — din cei mai destoinici și având concursul cât mai efectiv al tuturor ofițerilor garnizoanei respective. N. D. VOICULEȚ Institutor în Rom.-Sărat Primăria Capitalei PUBLICAȚIUNE Cu începere de la 1 Mai a. c. serviciul ridicărei gunoielor în sectorul î, care cuprinde străzile de mai jos, se va face după cum se menționează : Schitu Măgureanu (Cheiul Dâmboviței — Știrbei Vodă), Știrbei Vodă (Schitu Măgureanu— Calea Victoriei), C. A Rosetti (Victoriei—Gh. Cantacuzino), Gh. Cantacuzino (C. A. Rosetti— N. Filipescu), N. Filipescu (Gh. Cantacuzino— B-dul Carol), Piața C. A. Rosetti. Melodiei (B-dul Carol—Sfinților), B-dul Domniței — Sfinților — Moșilor), Moșilor (B-dul Domniței strain Carol), Carul (MoșilOr M Splaiul Brâncoveanu, Splaiul Regele Carol, Splaiul Infrimeriei până în Schitu Măgureanu. Serviciul ridicărei gunoaelor se va face numai de la ora 7 până la 8 dimineața, afară de Dumineci. Toți locatarii sunt obligați a-și depune cutiile de gunoaie reglementare (portative) în dreptul proprietății lor lângă locuință, până la ora 7 dimineața astfel că la sosirea vehiculului să nu existe nici o întârziere. Cei ce nu vor executa această dispoziție vor fi dați în judecată, aplicându-li-se facțiunile regulamentului serviciului sanitar. După trecerea vehiculului scoaterea cutiilor cu gunoaie este absolut Iwf /vwrr. oX ______ ii .NEAMUL ROMANESC“ Vizita M. S. Regina Maria la Miriști Calda manifestație de iubire a sătenilor] Slujba ocazională dala biserică Prima zi de Paști a fost pentru locuitorii comunei Răcoasa, și în special pentru aceia ai satului Mărăști, un mare prilej de nobilă manifestare. Simbolica zi a învierii Mântuitorului, scăldată în razele înviorătoare ale soarelui de primăvară. Înveselită de verziul courului în mugurii și a câmpului in otavă, de trilurile ciocârliei și de ciripitul sglobiu al celorlalte păsărele, s’a actualizat și potențat In sufletul populației din această comună, datorită augustei vizite a scumpei noastre Suverane. Pentru comuna Răcoasa și satul ei istoric Mărăști, care renasc astăzi îmbucurător din mijlocul ruinelor lăsate eroic de războiul Întregirii neamului, frumosul gând spontan al Majestății Sale de a se abate pe aici din drumul său spre București, după ce vizitase și depusese pe mormintele eroilor de la Oituz și Cașin florile prinosului său de recunoștință și de nevelație, a fost pentru locuitorii acestor locuri uitate de vitregia învolburatei soarte un balsam și o încurajare binefăcătoare. -seriU Box aâu ajțui țpțid de scut suportație spontană, măreață prin simplitatea și neoficialitatea ei, pe care au făcut-o Măreștenii Suveranei noastre. Nimeni nu-și putea revendica meritul strict personal, nedelicat față de tron chiar, atunci când ei se trâmbițează arogant modeștilor săteni foarte cumse cade ai acestor plaiuri. Mai ales că de atâtea ori fusese anunțată și organizată primirea vizitei mult dorite a Scumpei noastre Regine, de figura și activitatea căreia poporul are legate cele mai frumoase amintiri și visuri de nădejde ale sale. SOSIREA IN RACOASA La orele 12, după un drum plăcut dar anevoios, care a necesitat chiar scoborire din automobil a Maiestății Sale și parcurgerea, pe jos alnei bune distanțe, cele trei automobile s’au oprit în fata școlii de la intrarea comunei Răcoasa. Aici populația, care putuse afla in grabă de sosirea augustei vizitatoare, a intâmpinat pe distinșii oaspeți cu urale și flori Continuându-și drumul, automobilele străbat satul, ale cărui ruine din războiu vorbesc încă sufletelor românești de jertfa și eroismul unui popor neîntrecut in vitejie, după cum pitoreasca și vesela îmbrăcăminte de sărbătoare a bărbaților și femeilor ce salutau de o parte și de alta a drumului sau de pe prispele caselor pe înalții vizitatori mărturiseau de gustul și simțirea sătenilor noștri. La ora 12 și Jum., automobilul regal se oprește în fața bisericii din Mărăști, unde, este adunat întregul sat. Din el se dă jos Majestatea Sa Regina Maria, însoțită de Principesa Ileana, doamna de onoare Mavrodi, aghiotantul regal și încă câteva persoane. In biserică sunt așteptate de preotul Gh. Corbea, însoțit de cântăreții săi, care, în prezența rarilor oaspeți, oficiază un scurt serviciu religios, presărat cu cântările evocatoare ale Învierii, cântări executate pe muzica orientală și o măiestrie demnă de relevat. CUVÂNTAREA PREOTULUI GH. CORBEA IN FAȚA MAJESTĂȚII SALE După terminarea slujbei ocazionale, preotul spune aceste frumoase cuvinte: ‘ , Prajestate, Bine-ați venit la noi! Ne-ați produs atâta bucurie văzându-Vă în mijlocul nostru, încât cuvântul bucurie își pierde sensul său, transformându-se într’alt cuvânt, ce se chiamă fericire. Suntem clar fericiți că Vă vedem astăzi pășind pe meleagurile noastre, pășind în mijlocul nostru. Pentru noi Mărăștenii ziua de astăzi este de două ori măreață, odată pentru sărbătorirea celui mai mare fapt istoric ce s’a petrecut în omenire: învierea Domnului Hristos și al doilea pentru vizita ce ne-o faceți, rămânând în deosebi pentru noi Mărăștenii, pentru satul nostru, un nou fapt istoric ce se va scrie în cartea de aur a acestui sat. Maiestate, , Noi n’am uitat c’ați fost „Ilama Răniților" și nu uităm că sunteți Încă Mama suferinzilor, înfăptuirea idealului nostru național a găsit cea mai puternică pârghie în persoana Majestății Voastre. Și de aceia să dea bunul Dumnezeu să vă mai vedem în satul nostru. Am dori mai cu seamă să Vă mai vedem la sfințirea bisericii al cărei hram vă poartă numele, sfințire ce am dori s’o avem cu ajutorul lui Dumnezeu cât mai degrabă. Să trăiți Majestate, să trăiască întreaga familie regală, asigurându-vă din partea Mărăștenilor de întregul lor devotament și recunoștință ce le depunem strânși uniți la picioarele tronului. încă odată, Majestate, bine-ați venit ! LA CIMITIRUL EROILOR ȘI VIZITAREA SATULUI După aceasta, Majestatea Sa și însoțitorii au cercetat biserica, pe care fosta societate Mărăști, astăzi în lichidere, a început s’o înalțe, fără a fi putut termina însă, așa că în ea nu se poate face serviciul divin complect. Pe jos apoi, iluștrii oaspeți au mers urmați de populația satului In frunte cu primarul comunei, Șerb Dobrin, la cimitirul eroilor, unde Suverana și drăgălașa Principesă Ileana au presărat flori pe morminte. In fața cimitirului Regina s’a fotografiat în mijlocul unor bătrâni și bătrâne în vechiul port caracteristic al localității. Intorcându-se în sat a fost vizitată noua casă a locuitorului Ion Niță Popescu. Alături aflându-se ruinele vechei case dărâmate a locuitorului în timpul ofensivei din iulie 1917 de la Mărăști, a fost luată o nouă fotografie, unde regina este înconjurată de familia proprietarului. La școala satului, Majestatea Sa a mare din Răcoasa și Mărăști, a reiist salutată de elevii școlilor primindu-i-se flori. Suverana a împărțit daruri școlarilor: cărți, batiste, bomboane, a vizitat școala unde se găsește patul de campanie în care Majestatea Sa a dormit în timpul războiului cu prilejul vizitărei acestei părți de front. Aici a fost luat apoi, In mod intim dejunul. LOCUITORII SE PLAND REGINEI DE SOARTA VITREGA. SATULUI La ieșirea de la masă, Mărăștenii au Înfățișat Majestății Sale, care venise în mijlocul lor, câteva din nevoile și îngrijorările lor. Văzând halul de uitare și părăsire în care a fost lăsat satul, după ee o societate, înființată dintr-un nobil îndemn și purtând numele eroic al Mărăștilor, începuse refacerea localității după un plan care intenționa să dea fostei cătune o înfățișare nouă, poate cam pretențioasă, dar a cărui executare a fost brusc întreruptă de ambiții și micimi omenes, ce amenință să compromită prin lichidarea în curs nu numai inițiativă, ci și nobilele sentimente ce ar îndemnat o țară întreagă să contribuie cu cheful său la infrumunțarea Mărăștilor — locuitorii aceste localități și-au luat îndrăzneala și adreseze scumpei protectoare a celor nevoiași și vitregiți de soartă și dociia lor, o respectuoasă rugăminte Dorința cea mare a sătenilor, comunicată cu acest prilej și iubitelor regine, este acela de a se termina cel puțin biserica satului Cum orice speranță pentru continuarea refacerii satului este Înlăturați definitiv de rușinoasele fapte de necruțătoare distrugere și jaf petrecute cu prilejul lichidărei desonoranți a societății, lumea pe drept desamidită și îngrijorată s’a încercat să obțină cel puțin făgăduiala terminării sfântului locaș. ................................................. VI GOR. In vălmășagul preocupărilor de care sunt frământați puternica zilei mă întreb: Doamne nu pot găsi ei câteva momente de liniște în care timp să se gândească și la cei mărunți ? De la război încoace viața s’a scumpit cu pași gigantici, fapt datorit unui proces înaintea căruia guvernele — fără excepție — au rămas neputincioase; totuși în fața acestei triste situațiuni s’au putut și se pot lua măsuri care ar îndrepta răul într’o cât mai minusculă parte. Făuritorul și autorul legei judecătoriilor de ocoale de la 1908 — unul dintre juriștii cu care ne putem lăuda — în expunerea sa de motive arăta că din cauza scumpirei vieței fost nevoit să ridice competința judecătorului de ocol de la 1500 la 3000 lei. Ei bine, — de la 1908 până acum, de câte ori se va fi scumpit viața, căci judecătorul de ocol nu este competinte să judece decât până la maximum 15.000 lei. După care socoteală 15.000 lei ofiliți de astăzi va fi făcând cât 3000 lei de la 1908 , căci, slavă Domnului, că numai cu cinci bucăți cumpăra! cojgogeamite dosarul pe vremea aceia. Iar lumea măruță și neștiutoare se va fi întrebând: Ce are de a face scumperea vieței cu competința judecătorului ? Să-l ferească Dumnezeu pe cel ce are proces înaintea tribunalului, tixit de o lume nevoiașe ce vine de pe afară, căci până și cel ce-l poartă pentru doi boi acolo trebue să Își caute dreptatea întrucât valoarea lor depășește competința ocolului. Dar azi cel puțin găsește el o judecată mai repede, dacă nu-i este la îndemână așa cum scrie la carte? Aci pentru un proces a cărui judecată urmează să Înceapă la orele 1 p. m. el se instalează de la orele 9 dimineața și Înghesuit pe niște săli înguste, la a căror murdărie contribue cu prisosință, așteaptă până ce se găsește câte un judecător de la ocolul orășenesc și vreun binevoitor avocat care să compelcteze tribunalul pentru ca ceva mai târziu să afle că procesul s’a amânat din oficiu peste trei luni orele fiind înnaintate. In acest timp judecătoriile de ocoale — chiar , dintre cele mai de seamă — încheie anul cu câte 200 hotărâri civile,, pe când anul trecut nu mai târziu, îl încheiase cu 1000, iar celalt cu 1800 și așa mai departe. In fața acestei situațiuni ce poate fi mai ușor decât ridicarea printr’un singur articol, a competinței judecătoriilor de ocoale la echivalentul celor 3000 lei de la 1908 ? S’ar da o lovitură cu dublu efect adică: Pe de o parte s’ar descongestiona tribunalele care sunt supraîncurcate iar pe de altă parte s’ar pune la dispoziția justițiabililor mărunți o justiție eftină și la îndemână, în locul aceleia din capitala județului pe care o găsește cu cheltuială și pierdere de timp în afară de riscurile unor călătorii făcute pe tampoanele vagoanelor, etc. etc. Câmpina 20 Februarie 1024 I. DUMITRESCU Chestii juridice Ceva despre competing Cetii! [....] Diuaânuri“ Moartea lui Sir Crowe Seafield 29. — Eri seara a muri Sir Eyre Crowe subsecretar de sta permanent la ministerul afacerile străine, de la 1922 încoace. Sir Crowe era în vârstă de 61 an și a murit după o boală foarte scurtă la locuința sa din Swanage , coasta de sud a Angliei. Pierdere sa este deplânsă nu numai de acei cari au servit cu el și sub el, dar ș de toți reprezentanții diplomatici s tuturor națiunilor, care l’au cunoscuta și care recunoșteau în el un om ce întrunea o mare sinceritate și perfectă loialitate în gândire * 1 vorbă. Marea Britanie pierde în el unu din cei mai distinși și, cinstiți solivitori a cărui influență în politic externă britanică era foarte mar . Sir Crowe era fiul defunctului . George Crowe fost mult timp consigeneral la Leipzig. Aproape tot timpul serviciului S Crowe și l-a petrecut la ministerl afacerilor străine, neavând timp să ocupe un serviciul permanent 1 străinătate. La sfârșitul războiuli a luat parte la conferința din Par cu rangul de ministru plenipotențiar, după care a urmat ca succes al lordului Hardinge of Bonstur ca șef permanent în direcția afac f» IȘCAREA BRAMAH LITERARA ARTISTICA !SUS“ la Teatrul National Asfăseară se reprezintă la Teatrul Național poemul religios: „Iiu al d-lui profesor N. Iorga. Aceeași strălucită figurație și aceleași bogate de coruri vor delecta ochiul și mintea spectatorilor * Viitoarea premieră, a Teatrului Național va fi Vineri 8 Mai „Mitu Boemi" comedie in trei acte de domnii: Al. Dan si St. Sfetescu. Spectacolul va începe cu :,Un joc periculos” comedie într'un act de Strindberg. Spectacolul este dat in beneficiul Societăței Ofițerilor in rezervă, sub înaltul patronagiu al M. S. Regina. Matineurile „Theba Ma“ de azi Joi și .Sâmbătă, de la Teatrul Național, săptămâna aceasta, sunt cu prețuri redusa . Vineri 8 Medua. c. are loc la Teatrul Național o reprezentație și premieră in folosul fondului Uniunei Ofițerilor de rezervă și în retragere, sub Înaltul patronaj al M. S. Regina. Se vor juca piesele: Mitu Boeru, comedie in 3 acte de Ali Dan și St. Sfetescu și „Un joc periculos”, comedie intrvn act de thrindberg. Biletele se rețin la d-na general Nicoleanu sau la Cassa Teatrului. DE LA INSTITUTUL SOCIAL ROMAN Duminică 3 Mai erale 11 dim., d. Anibal Teodorescu va vorbi în Aula Fundației Universitare Carol I, în ciclul conferințelor Institutului Social Român, despre: ,,Tendințele sociale în dreptul public“. IISTOR MATH In zilele de la 2 până la 10 Mai 125, va fi la Poznan (Polonia), Turnul Internațional la mostre. Toți călătorii, cari vor lua la Consulatele solone din București, Galați, Cernăuți și Chișinău cărți de legitimare vor beneficia cu 75 la sută reducce la viza consulară. Posesorii căiloilor de legitimație se bucură la insrcerea din Pozman până la stațiunea de graniță după ce vor prezintă s irțile de legitimație, la următoarele reduceri pe Căile Ferate de la data de la 1 Mai 1925 până la 15 Mai 1925: la un bilet clasa I reducerea 50 ( i sută de la prețul biletului II cl. c la un bilet clas II reducerea 50 1 i sută de la prețul biedului III cl. t la un bilet clasa III reducerea 50 i sută de la prețul biletului IV cl. i Direcțiunea Târgului înlesnește căutarea camenilor la hoteluri și la p articulari cu prețuri diferite. Legitimațiile se găsesc la Consultul polon, București strada Popa î atii 57. In ziua de Sf. Gheorghe în orașul ?lavarna au avut loc tradiționalele alergări cu cai, animale, cu jocuri olimpice, pelivanlâcuri turcești, etc. La acestea din urmă au luat parte optători din Caliacra și Durostor, i disputa fiind între aceste două județe. De asemenea pe platoul dintre grădina publică și pădurea Cavarna a ost organizată o frumoasă expoziie de animale și de producție agriolă și casnică. Valiatul din Constantinopol a pus în vedere comandanților vapoarelor străine ce sosesc în acel port, că in firma unui ordin al Direcției vămilor sunt prohibite la import in Turcia, următoarele mărfuri: Armele de foc, munițiunile și explosibilele de orice fel, biletele străvine de loterii, bancnotele și monedele•e nu au curs legal în Turcia, zaharina, sămânța de trifoi, focurile bens jale, artificiile și vița de vie. Contravenienta la această dispozițiune vor fi pedepsiți cu amendă și nchisoare. "Ea a avut loc la Camera de conert o consfătuire intre d-nii Chr. Staicovici, dr. Costinescu, Temistole Alexandrescu și Niculescu-Rietz, relativ la înființarea burselor comunale. In ședința de azi se vor lua hotărtri definitive. Consiliul de administrație al Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR), la care a dat parte si d. președinte al Asociatiei Inginerilor de poduri și șosele, a decis convocarea unui congres al tuturor inginerilor din țară pentru a se examina de către întreg corpul ingineresc situația ce se creiază profesioniștilor itelectuali în genere și inginerior de la județe și comune, în special prin noua lege administrativă. Data tinerii congresului va fi între orele 10—17 Maiu și se va tinza din vreme. Această deciziune este luată în conformitate cu hotărîrea comitetelor întrunite ale asociațiilor de profesioniști intelectuali tinută la sediul A G. I. Rt In Constanta s’a înființat o societate filarmonică sub denumirea :,Muzica". Direcția artistică a fost încredințată d-lui prof. Morozov. După aproape trei luni de desbateri s-a terminat în ziua de 22 Aprilie la lipsca un proces, ta care erau acuzați pentru omor și complicitate la omor 16 membri ai partidului comunist din Germania. Trei dintre acuzați și anume Naumann, Poege și Skoblewsky au fost condamnați la moarte, iar ceilalți la închisoare de la 5 până la 15 ani. Skoblewsky fiind rus și fost ofițer în armata roșie va fi, probabil, extrădat Rusiei in politici germani, cari se mai dăschimbul unuia dintre prizonierii iesc și azi acolo. In motivarea sentinței de condamnare se arată, că mișcarea comunistă din Germania e în strânsă legătură cu Internaționala comunistă din Moscova. In luna Decembrie 1923 partidul comunist din Germania a încercat o parte din ordinul centralei dela Moscova, parte din inițiativă proprie — să răstoarne prin forța borachidă constituția republicană a Reichului, și să întroneze dominațiunea sovietică asupra întregei Germanii. In scopul acesta s’au făcut toate pregătirile militare și administrative, pentru a putea lua puterea în orice moment. Se prevedea în aceste pregătiri și omorârea tuturor personalităților din yința I publică a Germaniei._____________ Ministerul de finanțe aduce la cunoștință contribuabililor cari au făcut rcurs contra deciziunilor comisiunilor de apel și cari recursuri urmau să se judece de către înalta Curte de Casație că: In conformitate cu dispozițiunile art. 2 din legea de organizarea judecătorească publicată în „Monitorul Oficial” No. 84 din 14 Aprilie 1025 acele recursuri se vor judeca de către Curtea de Apel In circumscripția căreia intră Administrația financiară respectivă. Termenele ce se vor fixa de către Curțile de Apel pentru judecata acestor recursuri se vor afișa la timp la Administrația financiară respectivă. Contribuabilii interesați nu se vor mai prezenta la Curtea de Casație ci se vor lua informațiuni de la Administrația financiară. Duminică 3 Mai 1925, orele 1) seara, elevii seminarului „Nifon Mitropolitul“, dau o serbare în sala Cercului Militar din Câmpulung (Muscel) în folosul soc. „Mormintele Eroilor“, sub conducerea d-lui profesor I. I. Petrescu. Congresul Uniunii femeior române Congresul Uniunea femeilor române din România Mare, Federația Reuniunilor și Societățlor de femei din Ardeal, Banat, teritoriile alipite, Moldova și Bucovina se va ținea anul acesta la Timișoara, în termenul fixat de statute adecă în zilele sărbătorilor de Rusalii 7 și 8 Iunie. Toate Societățile federate au fost înștiințate prin circulare urmând a se publica convocarea cu ordinea de zi și cu programul serbărilor. Uniunea femeilor române stă sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regina Maria. Noile sporiri la tarifele C. F. R. Biroul presei din ministerul comunicațiilor ne trimite următorul comunicat: Unele ziare făcând afirmațiunea că tarifele C. F. R. vor fi cele mai sporite de pe continent. Ministerul Comunicaților dă cea mai formală dezmințire acestei versiuni. Un adevăr din exemplele de mai jos se vede clar că tarifele C. F. R. sunt din potrivă cele mai eftine iar nu cele mai scumpe din Europa. Astfel pentru manufactură, la noi transportul unui vagon expediat pe distanța de 822 km. (București-Halmei) costa 25040 lei pe când in Cehoslovacia pentru aceiași distanță costă 38.040 lei. Transportul mașinilor de fer (10.000 kgr) pe aceleași distanțe la noi costă 18.818 lei in Cehoslovacia 23.086 lei. Transportul ferului laminat la noi costă 10.733, in Cehoslovacia 18437 lei. Transportul pe aceleași distanțe al cerealelor la noi costă 676 lei, in Cehoslovacia 24.932 lei. Transportul cherestelei costă la noi 10.733 lei, in Cehoslovacia 42.734 lei. Dacă ținem cont de faptul că produsele fabricilor mari se bucură de avantajele legii pentru încurajarea industriei naționale beneficiază de o reducere de 43 la sută iar materiile prime de o reducere de 30 la sută, se poate vedea cât de puțin serioasă este versiunea mai sus arătată. Ar fi de dorit ca ziarele să se convingă de exactitatea articolelor ce li se prezintă spre inserare, pentru a nu se induce publicul in eroare prin afirmațiuni neexacte. De la Comitetul Bursei — ȘEDINȚA DE IERI -r, Bri la ora 6 p. m. a avut loc ședința comitetului Bursei. Prezidează d. Chr. Staicovici. Se comunică că ministerul de industrie a aprobat înființarea de nouă secțiuni pe lângă Bursa din București Pe ziua de 1 Mai au fost convocați toți membrii corporațiunei bursei pentru a fixa modalitățile ce vor fi adoptate pentru alegerile de la Camerele de comerț. Se citește o propunere a Camerei de comerț prin care se cere modificarea regulamentului de funcționare a Camerei arbitrale prin care se prevede ca martorii să nu fie ascultați decât în ședință.