Neamul Românesc, iunie 1925 (Anul 20, nr. 123-145)
1925-06-11 / nr. 130
JWBANUE ROMANESC* înfierarea unei guvernări dezastruoase Continuare din pagina 1-a In acelaș sens a făcut o declaratiune a d. general Averescu cu prilejul promulgării Constitutiunii, la 27 Martie 1923. Dar ceia ce este Interesant, este că pe câtă vreme noi, partidul national, care in forma aceasta precisă ți-a arătat pe fată Înaintea tuturor in Cameră, In gazete, discutând in articole si coloane Întregi de ziare această chestiune, pentru a se vedea care este punctul de vedere al nostru in situația de azi, nouă ne faceți vină de contrazicere ți de inconsecventă, iar pe de altă parte nu știți nimic, și nici nu vreți să știți nimic de atitudinea partidului poporului cu toate că acest partid declara solemn la 28 Martie 1923, prin d. Dragomirescu in Cameră, si prin d. Irimescu in Senat, că: „Nu recunoaște legalitatea unor alegeri făcute cu disprețul Constituției ți al legilor in vigoare; că socotește ilegale toate lucrările parlamentului ți că toate legile care vor fi promulgate vor fi considerate ca acte emanând de la puterea executivă, lipsite de forță legală“. D. I. C. DUCA, ministru de externe. Aceștia sunt cu dvs. Și unul și altul,întreruperi). D. D. R. IOANITESCU : Aceasta era citirea autografului generalului Averescu. (Întreruperi). O VOCE: Nu a protestat nimens. Această declaratiune ea făcut-o oficial partidul poporului prin acești domni, cari atunci aparțineau acelui partid, și această declarațiune s'a publicat la foile oficiale ale partidului poporului. Mai mult decât atât, eu știu că această declarațiune a fost concepută ți scrisă chir de d. general Averescu personal. D. D. R. 1OANITESCU: La dosar există autograful. D. IULIU MANIU: Dacă astfel stau lucrurile, este curios că, pe câtă vreme intre declarațiunile generalului Averescu și atitudinea d-sale de acum este o ev%ă contrazicere, totuși nimeni nu vine să-l facă vreo Învinuire, ci toată Învinuirea se năpustește asupra capetei din opoziția cos Urată, a cărei atitudine este clară ți precisă. (Aplauze). Este deci evident, domnilor, că judecata dv. de consecventă nu pornește din Însăși fondul chestiune), precum nu a numit nic.. . iuri, .rar».La de consecventa dv., el pornește din utilitatea și oportunitatea de politica momentană care pentru dv. este totdeauna hotărâtoare, exclusiv hotărâtoare. (Aplauze In rândurile opoziției unite). Dar abstrăgând de la aceste chestiun care In sine pot face obiectul unei discul uni, d..'..urzesc tainele discursului săi line pe care Intr’adevăr eu nu am putut să o au.", și cauca zgomotului care era, dar am văzut tn stenograme, spunea un lucru care pentru noi este jignitor ți un tot cazul nedrept. D-sa spunea că noi, opoziția unită, aducem noi obiceiuri maghiare din parlamentul maghiar. VOCI (din opoziție), Rușine! (Protestări pe băncile majorității). D. IULIU MANIU : Cum vedeți dv. domnule Mârzescu, această observațiune adăugată la amabila Invitare ci să mergem înapoi la Budapesta. (Protestări pe băncile majorității). VOCI (din majoritate): Nu este adevărat. D. O. G. MÂRZESCU, ministrul justiției . Lisați să vă reamintesc fraza. D. IULIU MANIU . Nu, nu zic că ati spus dv. Să ascultat până Ia sfârșit fraza mea. Această declaratiune a dv. presărată cu Invitarea drăgălașe să mergem Ia Budapesta, am mai auzit-o noi aci de la mulți celebri întrerupători. Am citit chiar In gazeta dv. „Viitorul" de care tineti să vă lepădați or) când scrie ceva, ce credeți că nu este ia loc să fie scris, dar acestea nu ne-au supărat, pentru că nu le-am dat importantă, dar când aceste observation!t«*'» 1 b- m’nistc .iá .la o personalitate însemnată cum sunteți dvs., Intr’o declaratiune, In a cărei preambul se spune că iți in numele guvernului, să-mi permiteți să nu vă fac Insulta prin omisiunea pentru aime de a trece peste această declarație fără nici o observations. LIBERALII SUNT ACEIAȘI CU UNGURII Domnule ministru, dv. pe noi ne aduceți intr'o situațiune foarte grea, sufletește, căci ne faceți să vorbim despre astfel de lucruri, pentru că otdt de negre au fost împrejurările in care am trăit, înalt nu ne vine bine să ni le reamintim. Dacă ne siliți, trebue să o facem. Ori atunci, domnilor făcănd noi aceasta, trebue să constatăm numaidecât, că aceste obiceiuri oligarhiei maghiare, iar nu ale poporului maghiar, au adus poporul maghiar la nenorocirea la care a ajuns. Poporul maghiar are calități frumoase, ca fiecare popor, dar oligarhia maghiară care l-a condus în mod nenorocit, și care a susținut acel sistem de guvernare, acel sistem de administrare, acea concepțiune politică, totdeauna șovinistă si anti-democratică a dus poporul maghiar la nenorocirea în care se află. (Aplauze in rândurile opoziției unite). Acea politică de stat care exploata cu nemilă poporul din Ungara, pe noi minoritarii de atunci în sensul dublu și la oameni si ca popor de altă naționalitate, fi exploatați poporul Iio propriu au dus la faliment politic și moral țara ungurească. Dacă ne uităm la această politică si la aceste obiceiuri maghiare din statul și din parlamentul maghiar, să mă iertați, domnule ministru, trebue să constat și să afirm că dv. aveți obiceiurile lor, iar nu noi. (Aplauze prelungite in rândurile oposiției unite). Pentru că domnilor, vă reamintesc dv. că atunci când încă noi nu eram in parlamentul din Budapesta, căci națiunea română din Ardeal și Banat credea că este bună tactica pasivistă, atunci guvernul de acolo a prezentat o reformă administrativă exact ca a do. (Aplauze in rândurile opoziției unite). Atunci guvernul , arlamentul oligarhic maghiar, lripta aprigă pe care nu noi, ci reprezentanții poporului maghiar demo trat, a dus-o in contra acestui atentat al oligarhiei maghiare, această dligarhie maghiară a făcut exact cele opoziției unite). c Printr'un singur unic articol a pus ti în aplicare in întregime proiectul de te lege administrativă, conceput cu articelaș spirit ca al d-voastră. (Aplauzele pe băncile opoziției unite). Exact ce le faceți dv. printr'un singur articol de regulament forțați asupra țării vii în TM treg proiect de lege, 396 de articole. (Aplauze pe băncile opoziției unite). Vrea să vă dau o altă pildă, dominate ministru, pentru a vă arăta că dv. 14 sunteți aceia care ați adus aciobi.te ceiurile parlamentului și ale oligar P1hiei maghiare, și nu ale poporului . din Ungaria, din care făceam parte și noi, vă reamintesc că atunci j1când la un moment dat o luptă politică, nu a noastră, ci a reprezentanților democrației maghiare, a vrutat ca să o frângă contele Tizsa, a făcut exact ce ați făcut dv., a votat un regulament de cameră, prin care schimbba pe cel dinainte, dând însuși semnalul printr'o batistă că acum este devotat, neținând seamă de regula lamentul vechi și de cei care mai aciveau drept la cuvânt. (Aplauze prelungite pe băncile opoziții unite). 1) Și atunci, domnule ministru, este o coincidență curioasă că dv. ne învinuifi pe noi de obiceiurile de alt y undeva când chiar dv. aț i fi fost T domnule ministru, — veți spune dacă nu este adevărat — cel care a dat semnalul ca să se închidă discuția, cu toate că era promis din partea , intregei Adunări și din partea d-lui vice-președinte că se va continua discuția în mod liber (aplauze pe băncile opoziției unite). D. I. MIHALACHE: Afirm eu că S1 este exact aplauze pe băncile opoziți (iei unite, protestări pe băncile majoaritații). c. D. G. G. MARZESCU, ministrul j justiției: Invit pe d-l Mihalache ca n pe conștiința sa să declare în fața Parlamentului, că d-sa a constatat personal că eu ași fi dat prin cu st vinte sau prin semne vre-o indicație parlamentului sau biuroului, să spuneți d-v. dacă ați constatat d-v. ș i personal vreun cuvânt sau vreun gest care ar fi putut fi interpretat ca atare. ^ D. I. MIHALACHE: D-le minis tru, eu mă bucur mai mult sau puci țin de reputația că nu mint și că ti sunt atât cât este permis in politi că și cred că fac mai mult decât esste permis, că sunt un om sincer Cred că această frază ați aplaudat-o, faceți mai mult decât este permis in politică, fiindcă eu personal cred că nu este permis ca j, omul să aibe două morale una publică și una privată (aplauze pe băncile opoziții unite). Eu am o ambiție, cred că acest capital moral face mai mult decât [j oricare alt capital și în viața pubblică eu am ambiția să nu-mi pierd t acest capital moral (aplauze pe băncile opoziții unite). fi Afirm pe cuvântul meu de onoaare că l-am văzut pe d-l ministru Păstrzescu ridicându-se în picioare “ de acolo (venind la coli aci) către președinte și imediat după aceasta , președintele a spus, că se cere închiderea discuției. (Aplauze In rân,duble opoziții unite). (Ilaritate în zi rândurile majorității). a De altminterea, domnilor, am asfirmat acest lucru și l-am făcut responsabil imediat pe domnul ministru al justiții, chiar în aceea seară. ” (Aplauze în rândurile opoziții). Dvi ați făcut scandal și ați Întrerupt dialogul între mine și domnul Mârzescu. Nu știu ce a afirmat domnul MArypyrn ? D. EM. DAN. Eram de față, când domnul Mârzescu v’a desmințit. t D. I. MIHALACHE. Atâta, țin să ș vă afirm că n'a fost o bănuială a mea, fiindcă este exclus să fie altă explicație plauzibilă, la mijloc, când președintele, după ce se dăduse cuvântul de onoare unor reprezentanți ai opozițiiei discuția va urma, când președintele cere închiderea discuții, imediat după ce domnul ministru al justiției le face semn. Și domnilor, dacă acest lucru ar fi fost pentru prima dată In Parlamentul nostru, ar mai fi fost vre-o urmă de îndoială, dar când știm că , de cele mai multe ori s’a Închis discuția la semnul care a'a făcut după , banca ministerială, nu mai poate , rămânea nici o îndoială. (Aplauze ( in rândurile opoziții unite). i Rog dar, pe domnul ministru al iI justiții, ca mai bine sa aiba cavallerismul să recunoască acest lucru , decât să tăgăduiască. (Aplauze în rândurile opoziției unite). 1 ÎNVINUIRI NEDREPTĂȚITE . D. IULIU MANIU. Domnilor, nu ■ [ m'ar supăra, acest lucru, căci în definitiv, domnul ministru, ca și oricine are dreptul să-si facă opinia pe care o vrea despre caracterul si obiceiul oamenilor. Decât, că dv., după banca ministerială, pe noi acestia, întreaga opoziție coalizată, să ne prezentați ta culori, că noi venim aici în această Cameră, pentru a face un anumit aspect obstructionist din vina unor obiceiuri câștigate de noi tofii laolalt din alte părți ale lumii și ai prezenta acțiunea aceasta a noastră ere pleacă din cea mai adâncă cons oingere, din curat suflet românesc, s că servim (ara românească în felul cum pricepem noi că trebuie să oe servim, că o facem din un îndemn străin sufletului românesc, cu gând de obstrucție neobicinuită decdit în Ungaria. (Aplauze prelungite în rândurile opoziției unite, strigăte de bra ăvo), aceasta noi nu o putem admite n sau cel puțin nu o putem lăsa fără r, cuvând. Mai ales că noi nu am făcut o obstrucție, și chiar dacă am face-o. I- obstrucția nu e o invenție maghiară ci a vieți parlamentar a tuturor po iipoarelor culte. Dar nu vedeți dv. domnule minisitru, că dacă despre noi aceștia nenauroci fii pripășiți de acolo de peste Carpați, cari am suferit o mie de ii ani sub dominațiunea streină, ca oaameni veniți aici în mijlocul dv. poateți să ne tratați un definitiv cumă vreți, pentru că puteți să spuneți cee vă place, totuși știți prea bine insubfletul dv. că oricât ne veți trata pe n noi de rău, oricât ne veți insulta I. noi de aici din tara noastră nu ne o ducem. (Aplauze prelungite ini rândurile opoziției unite, striăgăte de bravo). Și dacă dv. •e tineră numaidecât ca noi în ocinile noastre politice și de stat t<nd ele dv. vă sunt incomode să ne uitați cu un gest diminuant, că sunnm oameni veniți cu obiceiuri, care nu sunt pentru obiceiurile înalte cu a - fi occidentale, ale dv. de pe bănci d acestea liberale și de pe banca misterială, atunci nu simțiți dv. că ei comic, ca să nu zic ridicol, ca dv. un interes de denigrare politică să 8i stafi cu acelaș gest și să atribuițiceleași obiceiuri maghiare străine ți fi nouă, acestor domni, buni prievni ai noștri, cari sunt cu noi impună în această acțiune, domnii Irga, Mihalache, Lupu, Argetoianu, p toți domnii cari stau aci fi care disting cu prietenia lor politică. ^plauze pe băncile opoziției unite). „. VOCI DIN MAJORITATE: Și Ste „ , Stere. v D. IULIU MANIU: ...domni despre ° nu nu veți putea tăgădui că, mă 0r acel simt românesc pe care îl ar e fi dv., îl au fi ei, si măcar atat puțin contagiați sunt de obiceiuri străine, ca si dv. (Aplauze pe bănile opoziției unite). ji Eu, domnilor, in viața politică a verii românești, am venit cu mari Idejdi și cu mari iluzii si cu o confoită politică clar dictată de convingile mele. Aceste convingeri, bune, * le, cum erau și cum sunt, îmi spun ■au următorul lucru: Lumea se fră ărttă in alte direcțiuni, decât se bimânta până acum. Pe toate terenurile vieței publice, economice, socale, administrative și politice, sunt curente și metode noul, cari, nn cele mai multe state, oricât de bune ar fi aeste curente, nu se pot înfăptui numaidecât, fiindcă în calea lor, mt instituțiuni învechite, străvechi gravuri și obiceiuri de drept, bine lezate, sunt averi, întreprinderi, ®ari au desigur cursul lor, bine slabi și și că, prin urmare, acolo în urma regulei forței inerte este foarte s •eu ca aceste noui curente, acestea, mi idei, aceste noui întocmiri de țat și de viață economică să fie nu-mai decât înfăptuite, pentru că se lotie în mod firesc de setarea reală și o arie rezistentă a obiceiurilor sau azămintelor de sute și sute de ani. ® Í atunci eu credeam în sufletul * eu, că pe lângă tot nenorocul că *u am fost împărțit', în 4 provincii, ci lângă tot nenorocul, că în țara aceasta nici intr'o parte a ei nu a put să se înstăpânească, în urma t •eutofilor vremurilor, o anumită direjie, mare, străveche, economică, po iect, administrativă, pe lângă tot ne trocul acesta, este și un mic noroc: e trocul că, nefiind aceste instituțiuni , tchi înstăpânite tn obiceiurile și de i lndirea veche, îmbătrânită acum, i icându-se România unită, vom pute, fără greutăți, să refacem aceste instituțiuni dela început, sub regimul țiritului nou, a duhului modern, ca- i , dă cu totul alt avânt și altă direcie acestor așezăminte. (Aplauze pe încile opoziției unite). In toate aces nenorociri și in toate aceste mizerii, în cari a trăit neamul românesc, i urma împrejurărilor nefavorabile, aceasta era părticica mică, care ne avea da mângâiere, ne putea da nă ] tjde, ddi cel puțin vom putea tinde. > ei fără întârziere instituțiunile moderne, sociale, economice, administrative, politice și chia je nu s‘a putut face in secole, fără a plăti prin pagubele experienței noastre proprii progresul, lucrând in acest spirit de organizare modernă, . soială, economică, în spiritul curenului nou și cu ajutorul noilor invenții ale mintii omenești, vom ajune, dacă nu vom întrece chiar, pe naunite cari, cele mai avansate, in trecut, au ajuns înaintea noastră, findcă erau favorizate de împrejuiri. I Așa îmi închipuiam eu, străduințele politice și viața de stat a națiunei , oricine întregite, așa credeam că va trebui să fie indmmat fiecare creeri suflet românesc, ca intr'adevăr să nfăptuim acum cu grabă ceiace amierdut veacuri întregi, ca să nu ne pace nepregătiți eventualele timpuri o grea încercare, care ne stau in vag, ci să ne găsească refăcuți și vie închegați pentru toate crizele socale, economice și internationale care ne pot ajunge (aplauze pe băncii opoziției unite). Trebuia deci să examinăm ce s'a ntâmplat de un loc de o liniște producătoare totuși , ne găsim în mijlocul unei lupte acerbe caceasta. S'a întâmplat că ceea ce dmneavoastră faceți, direcțiunea a care dv. faceți tot ce dv. vreți să nfăptuiți, nu merge in concepțiunea modernă pe care o i- am noi fi pe are fiecare român o așteaptă dela v. (aplauze pe băncile opoziției unie); ci, dv. înfăptuiți acum, când ar tebui să înfăptuiți ceva nou, ceiacen lumea occidentală si in statele noi înaintate s'a constatat deja de mlt că nu este corespunzător scornirilor și mijloacelor civilizate. Staele cu civilizație mai veche ar pă ■dui bucuros calea pe care mergeți jos., dar nu pot fiindcă stau în fața unor instituțiuni deja înrădăcinate, n fața unor întocmiri adânc înfipte h organismul national, cari nu se va scoate din viată de la o zi la ila. (Aplauze prelungite pe băncile opoziției unite). Astfel de pildă, materie economică și financiară oriătă bună credință ar fi la spatele acestei acțiuni a dvs., nu tăgăduesc buna credință a nimănui, căci în definitiv și iadul este pardosit cu bună credință (ilaritate aplauze pe băncile opoziției unite), dv. mergeți cu pași repezi și siguri spre înfăptuirea unor tructuri economice de care toată lumea vrea să scape și nu poate scăpa de ele (aplauze prelungite pe băncile opoziției unite). D. D. R. IOANIȚESCU : Reșița Frigul, Petroșani, (sgomot, întreruperi). O VOCE DE PE BĂNCILE MAJORITĂȚII: I. R. D. P. Ce tantieme ai luit I (mare sgomot). D. IULIU MANIU: Nu se poate tăgădui că atâta vreme cât lumea nouă merge spre direcțiunea unei acțiuni economice financiare cooperatiste, dv. vă năzui și a introduce și înstăpâni cu o consecventă de fier azi, sistemul economic financiar bancar, cu toate abuzurile lui, fără părțile bune ale sistemului de producțiune capitalist modern, punând la cale lucruri de care lumea modernă de mult s'a lepădat dacă a putut. AUTOCRATISM IN LOC DE AUTOADMINISTRARE In materie administrativă, proectul de lege care este înaintea noastră, dovedește că in loc, să dați loc spiritului modern al autoadministrării, al unei administrații autonome, localei cu toate Instituțiile sale moderne, al descentralizării sănătewsti, care visa sa păstreze unitatea politică a statului, dv. mergeți in autocratism, in centralism administrativ, autocrat, să mă iertați pentru expresie, nebun, care într'adevăr că împiedică in țară să se facă acea administrare care se cere in ziua de astăzi .1 Împiedică ca sufletul cetățenilor statului român, să se imbine cu interes viu în viaa de stat și In viața administrativă care fără colaborarea sinceră și permanentă a cetățenilor este un az greoi in viața publică. (Aplauze pe băncile opoziției unite). Iar in ceea ce privește viața parlamentară, in loc ca d-vii să țineți seamă că in această țară și in provinciile de ’nde am venit, in urma unor Împrejurări nenorocite, pentru o civilizație adevărat omenească, nu s‘a putut desvolta un simț parlamentar sănătos, și o viață adevărat parlamentară, pe care ii cere spiritul modern, in loc de a lăsa această instituțiune mare. Încă singura salvatoare azi, pe care mintea omenească a putut-o ghici, — poate In viitor va ghici altele, — să fie introdusă in sine curată, cinstită, civilizată— D. IUUU MANIU: Dvs. schimbând ceva puțin în formă, vreți să o duceți mai departe pe aceeiaș cale conruptă, interesată, violată și păcătoasă, pe care ați dus-o dvs., aci și pe care am dus-o noi în Ungaria și pe care au dus-o ceilalți frați in alte părți. începând de la falsificarea sistemului electoral, pentru a Înăbuși curentele democratice, până la falsificarea libertății cuvântului in însuși parlamentul, pentru a amuți strigătul nostru îngrijorat, dvs„ in loc de a deschide o cale largă, pentru a introduce o viață intr'adevăr liberă, cetățenească, cu o pulsațiune intr'adevăr sănătoasă, eșită din massele largi ale populațiunii, d-v. vreți să țineți mai departe in mâina d-voastră a câtorva toată puterea de stat ca să puteți ține cu amândouă mâinile înapoi cazul vremii, fără ca el să poată aduce binecuvântarea și fericirea mult dorită asupra întregei națiuni. Și atunci, când noi, văzând așa lucrurile. Când noi, mânați de aceste credințe, mânați de aceste idealuri, venim aci în Camera țării românești, alături de prieteni, alături de frații noștri, unii oameni distnși cari vor rămâne în istorie de aci din vechiul Regat, a căror bună credință, a căror știință, a căror muncă, care au depus-o pentru Înaintarea neamului român nu o puteți, tăgădui, atunci dvs., ne faceți onoarea să spuneți că această notă o ducem, contagiați de obiceiurile altui popor și cu obiceiuri aduse de altundeva, pe care d-vs., țineți să le puneți in culori ridicole, și pe noi să ne taxați de oameni cari am venit aci să petrecem in zadar vremea și să împiedecăm cu voie lucrarea dvs. „productivă" și de „consolidare" națională. Este aceasta o atitudine corectă, dreaptă și patriotică din partea d-voastră? Nu, domnule ministru, eu cred că nu este bine, nici pentru interesele interne, nici pentru cele externe ca dv., munca unui partid și a unei coalițiuni atât de impunătoare, ca munca unei părți hotărâtoare a acestei țări, pe care noi credem că este in majoritate covârșitoare, și nici dvs., nu tăgăduiți că este foarte însemnată și foarte puternică, să o prezentați in forma aceasta. Să credeți că dacă am vorbit de această chestiune, nu am vorbit atât din cauza jicnirii pe care ați fi putut să o aduceți prietenilor noștri, ci din interes superior, pe care am ținut să-l subliniez, ca să vă trageți măcar dvs., cari sunteți pe banca ministerială, seamă când vorbiți și de ce vorbiți ce efecte dureroase poate avea ceea ce vorbiți. (Aplauze prelungite pe băncile opoziției). Și acum, domnilor, fiindcă au promis, și nu am obiceiul să rămâi dator, dacă dvs. doriți, eu sunt gita să vă răspund la întrebarea pusă privitor la chestia Stere. D. N. SIMIONESCU, vicepreședinte. Consult Camera dacă aprobă cs d-l Maniu să vorbească in această chestiune. Camera aprobă: MIJLOACELE GUVERNULUI D. IULIU MANIU. Domnilor, ma Întâi, să-mi permiteți ca să vi spun In prealabil că eu de b— sus de când sunt aici, am Începu să cunosc mijloacele de luptă al d-v., ale partidului liberal, și guvernului care-l reprezintă. Și să mă ertați, — am ajuns la o experiență pentru mine adeseor tristă: atunci când d-vs., nu puteț să ajungeți, la ceva prin teroare administrativă, prin baionetele car vă stau la dispozițiune, or prin fața băncilor de care dispuneți, atunci dvs. aveți o armă și mai puternică și mai simțită... O VOCE: Ușa de din dos. D. IULIU MANIU.» și anume aceia a suspiciunii și a intrigii. Când celelalte mijloace nu-și ajung scopul, recurgeți la aceasta (Aplauze în rândurile opoziții unite). 1 E de la sine înțeles că atâta vreme nu este prea greu a te apăr prin curajul bărbătesc și cetățenesc cu prevederea politică, în contra celor două ditâi arme politice, e foarte greu să te aperi în contra intrigei. A trebuit să adopt deci o metodă, pentru a mă feri de aceste intrigi. Am învățat-o de la d-l profesor Iorgi — între multe altele, foarte bun pentru care-i sunt recunoscute (Aplauze în rândurile opoziții unte); anume, atunci când dumnealui vine ca să pună în discuțiur orice chestiune cu d-vs., d-sa fiin pregătit la atacurile d-voastră, totdeauna are ficiulițe, mici hârtii, t . șe, câte o publicațiune, câte o cară la îndemână. Este totdeauna gătit- nu-1 găsiți nepregătit niciodatăă ilaritate. Aplauze In rândurile ■ opoziții unite). Știe foarte multe î- vă cunoaște bine și a învățat cum să pareze atacurile dvs. Și eu sunt preparat, pentru anumite atacuri și am și eu totdeauna în buzunar acte care îmi servesc uneori de minune. O VOCE, din majoritate. Justificați-vă? (ilaritate, aplauze în rândurile minorității). D. IULIU MANIU: Am mai multe chiar la dispoziție. D. I. IRIMESCU CANDEȘTI: Discursul d-lui Vaida. (Întreruperi). D. IULIU MANIU: Șii am mai învățat ceva foarte bun de la d. profesor Iorga — și e păcat că nu l-am învățat mai iute — că oice vorbești în viața publică, e bine să precizezi și pe hârtie, pentru că de multe ori se întâmplă, — nu de partea aceasta, fără de cealaltă (arătând spre banca ministerială) că se cam uită, sau se cam neagă lucrurile (ilaritate, aplauze in rândurile opoziției unite). Domnilor, în definitiv. Învățături de acestea devin obicei, și in consecință le faci chiar și atunci când nu ar fi absolut indicate. Conform cu acest obicei, In ceia ce privește chestiunea d-lui Stere, — fiindcă vedeți dv. noi am încheiat o coalițiune puternică, care are ținte bine precizate și care nu e permis să fie împiedicată, prin mici incidente în drumul său, și care sunt sigur că va aduce triumful democrației (Aplauze prelungite, strigăte de bravo!) a trebui să fim pregătiți la intrigi, pe cari dv. cu atâta prisosință sunteți gata totdeauna a le pune în practică. Am precizat raportul nostru cu partidul țărănesc privitor la toate chestiile, și in special și la chestiunile personale In raportul partidului national cu partidul țărănesc o chestie politică, Stere nu există si nu se poate pune. Coaliția dintre aceste două forte politice este făcută de la partid la partid cu scopuri politice bine definite și fiecare partid păstrându-și ființa lui distinctă, organizația ți conducerea lui proprie. In consecință, ambele partide aduc in lupta comună aportul lor întreg de oameni si de forțe politice, ața cum au fost ele așezate în erarhia de partid și in linia de bătae a fiecăruia. Nici unul din cele două partide coalizate, nu poate exercita sub nici un motiv și sub nici un pretext vreo cenzură asupra membrilor celuilalt partid. Prin urmare este exclusă de la inceput posibilitatea și necesitatea de orice ordin, de a se pune vreo chestiune personală de orice natură ai fi ea. Noi, Partidul National, nu am putea admite aceasta si nici prin mine nu ne poate trece să o facem rast de Partidul Țărănesc. Este insă de sine înțeles, că fiecare membru al partidului țărănesc sau al partidului national, este liber să-si mențină opiniunile sale particulare și raporturile personale pe care le crede a venite cu fiecare membru chiar și din propriul său partid, cu atât mai mult din partida alint. D. I. MIHALACHE: Vedeți, domnule Maniu, au ținut amândouă cestiunile Ia suspensie, și chestiunea Stere și chestiunea Argetoianu, crezând că vor putea șantaja cu ele , acum sunt surprinși că nu le-a reușit (aplauze pe băncile opoziție unite). VOCI (din opoziție): Foarte bine Bravo! VOCI (din majoritate): D. Iorga nu l-a înlăturat de la zid ? (aplauz pe băncile majorității). D. N. IORGA: Maître chanteur. D.I. MIHATACHE : Adică, domnilor, vrem să știm și noi dacă c Vintilă Brătianu și Duca s-au identificat cu părerile lui Peter Mihail (aplauze pe bărcile opoziții unite, întreruperi la majoritate). D. PSEPELINSKI: Mai bine tăcea de cât spuneai. D. I. MIHACHE: Mai v... s mai știm altceva: D-1 Sasu despre d. Stere și-a exprimat părerile sale personale sau și numele băncii ministeriale de astăzi (Strigăte de bravo, aplauze pe băncii opoziției unite). O VOCE (din majoritate): întreba pe d. Iorga ce a spus de d. Stere. (Aplauze pe băncile majorității). D. I. IRIMESCU-CÂNDEȘTI: Intndați pe d. Pavlica Brătășanu.Ilaritat aplauze pe băncile majorității, sgomo întreruperi pe băncile opoziției unite D. I. MIHALACHE: Domnule Mi niu, vă rog un moment. [ Văd pe d-nii din majoritate și vă , și pe d-nii de pe banca ministerială ce sunt surprinși că le-am refuzat să sesizăm părerile personale pe care le a membrii din cele două partide. Aceasta înseamnă că în acel sens ie va identifica întreg partidul cu păreri personale pe care le exprima ca ti fruntaș al partidului și luăm act de aceasta — d. Vasile Sasu, luăm act, Vasile Sassu a vorbit cu cele mai ma elogii, în acest parlament, de d Sfelei luăm act că a identifi banca mnisterială cu părerea d-lui Sassu. 0 plauze prelungite pe băncile opoziție . D. VINTILA BRATIANU, ministr finanțelor . Cu aceasta vreți să se păți. D. IULIU MANIU . Prin urmare es _ liber să-și mențină fiecare opiniunii sale. Domnilor, nu am obiceiul de - ascunde părerile și vederile me și de a nu spune convingerile mei , așa precum sunt în orișice împrejurări, indiferent de urmările pe ca le-ar avea, ținând seamă numai de tinele obștesc și de interesele superiore, pe care trebue să le avem în vedre cu toții. De aceea, d-lor, nu sunt obișnuit a merge nici cu curentele polulare, nici cu curentele nepopulare. ( o plauze pe băncile opoziției), d e PARTIDUL NAȚIONAL ȘI D. ISTERE e 1. Punctul de vedere politic al paridului nostru, în ce privește pe d. S >re, l-ați auzit. Dacă vreți să cunoșteți părerea mea particulară și personală în ce privește persoana d-lui Sre, mi mă dau indărăt ca să v’o spun, mai ales că aceste păreri le-am spus fără nici un înconjur, pe larg, intr’o cuvântare de aproape două ceasuri, pe care am ținut-o atunci când s’a validat și cu votul meu, mandatul d-lui Stere, sub regimul averescan. Am spus atunci și susțin și acum, că viața politică a d-lui Stere ca s’o poți judeca, trebue ca s’o împărți în patru faze principale. (Ilaritate pe băncile majorității), întâia parte , când dânsul reprezenta politica oficială a țării românești, când dânsul era animat de convingerea unei politici externe, alături de puterile centrale, cum era animată întreaga oficialitate a țării românești. In această epocă, d-sa in afară de d. Iorga, care era în contact permanent cu Ardelenii, care prin spiritul său larg, prin mintea sa luminată și prin simțământul său național învăpăiat, (aplauze pe băncile opoziției), ne încălzim cu ideile sale și cu nădejdile sale, care în totdeauna erau mari și sigure, în afară, cum zic de ca Iorga in contact personal și politic, mai strâns aproape permanent stătea cu noi d. Stere, adesea, aproape intotdeauna ca un încredințat al României oficiale, și al unei Românii oficiale, reprezentate prin cele mai înalte persoane. (Aplauze pe băncile opoziției). Făceam politică împreună, o politică care era, preconizată de cei mai hotărâtori factori ai țării românești Dacă d-voastră vă lepădați de oamenii cu care ați lucrat în bine, eu nu sunt omul care să reneg pe oamenii cu cari am servit aceiași cauză. D. VINTILA BRATIANU, ministrul finanțelor: Să trădeze țara. (Sgomot, întreruperi). D. I. MIHALACHE: Aceste cuvinte le poate spune un om fără răspundere, nu un ministru de pe banca ministerială. (Sgomot, întreruperi). D. VINTILA BRATIANU, ministrul finanțelor. Spun că a fost o trădare și eu ca ministru de război, trebuia să iau măsuri contra ziarului „Lumina", scris de d. Stere și trimes în tranșee armatei române. (Aplauze pe băncile majorității). D. L MIHALACHE: Trădare? Există sancțiuni drastice împotriva trădătorului. Ce v’al.. ațt ? îndrăzneala niciodată nu v’a lipsit. V’a lipsit autoritatea și care autoritate ? Administrativă și morală. Pentru ce îndrăznit după cinci ani să spuneți trădare, câne ați avut înainte cinci ani de sancțiun și nu ați îndrăznit. (Aplauze pe băncile opoziției, zgomot, întreruperi pe băncile majorității). D. VINTIA BRATIANU, ministru finanțelor . Pentru că sufletul românului este mare și bun. D.L IRIMESCU-CANDESTIN Iorga a fost acela care a spus că Ster; a trădat (zgomot, întreruperi). D. I. MIHALACHE : Domnule ministru, ai spu să sufletul românului est mare și bun. Dacă aceasta este pricini că sufletul anului este mare și bun atunci dumneata nu ești român, pentru că d-ta ai sufletul plin de venin. (Aplauze , băniile opoziției, exclamațiuni pe băncile majorității). D. VINTILA I. C. BRATIANU, ministrul finanțelor: Când e vorba de trădare, (zgomot, întreruperi). D. N. SIMIONESCU, vice-președintelog majoritatea să fie liniștită; pierder timpul; fiecare întrerupere provoacă a răspuns și angajează discuția. D. IULIU MANIU. A urmat, d-lor, doua epocă, a vieții d-lui Stere când a izbucnit războiul mondial. Țara Românescă oficială nu se decisese nici într’o paite: era un curent mare, puternic, înălțăto condus de Niculae Filipescu, Take Ionescu și d. Iorga, cu pretenția că vechiul regat, Țara Românească să intr alături de aliați in acțiune, pentru înfăptui idealul unirii cu Ardealul și celelalte provincii de sub dominația Austro-ungara. (Aplauze în rândurile opoziției unite). Altă parte era care crea să fic la contractele pe hârtie, c puterile centrale. D. Stere a ținut această a doua parte, în scopul de scăpa Basarabia de sub Rusia. Era 1 bei -• fact o ;k! nu era decis D. Dr. AL. VAIDA VOEVOD. Ei politica oficială. ~uu . ...i J . A urmat a trei parte, pe care o cunoașteți, și pe car orie . .. est intențiunea d-I..I Știre, eu n’am aprobat-o și n’o pot aproba. A urmat pe urmă a I .ra fază. Sntorcându-se lucrurile, d. Stere și-a fi toate forțele sale în serviciul unirii Basarabiei cu Țara Românească, a prima demnitate de stat, și a fost decor. I de Sure ... v .minuic al rânduri: c.. I ziilei unite). V......... atitudinea d-lui CA.■: a treia fază, nu poate fi judecată, ci< eu, fără a ține seamă de aspectul pe care îl are activitatea d-lui Stere în curent ■ de alipire a Basarabiei către Țara Atomnească și de impresiunea rezultatelor pe cari le-a obținut. (Aplauze în rând : ri opoziției unite), domnilor, au fo -curente de o parte, au fost curente < - altă par..- .... i general, marenit, care a covârșit, și care a ; I din sufletul întregului neam române . de aici, pentru ne noi suntem ee recunoscători, dar nu mai puțin se ..eate tăgădui că a fost un curent și acel pentru Banabia, și nu 3 poate , gădui și acest curent a putut răpi sine o bună i c a opiniei publice. e D. C. TOMA : Inexact, I. L. I. IRIMESCU CANDEȘTI: Petru ..Kentulum Basarabia, a scos „Lem' "? (zgomot, întreruperi). D. IULIU MANIU . Oricum ar fost se știe că în mijlocul unor curente mari, covârșitoare, mai mi - mai modeste, oamenii cad adese victima exagerării, pe care nu a trebui să o facă, și, în urma acest exagerări, desigur, cad la judeca celor cari sunt chemați să aducă ceastă judecată. Incontestabil sunt prieteni politici de ai mei, forte iubiți și foarte distinși, cari,- chestia aceasta, judecă cu mai mută asprime decât mine, și au i- dreptul să o facă, și chiar fiind- există această deosebire de măsi . In Judecată, in opinia publică a ’ rii Românești, deaceea am pretins noi cu toții, a pretins d. Stare partidul întreg țărănesc, ca să facă lumină in această chestie, se până înaintea judecății, chemată ca să aprecieze ea in mod neîndoenie, (aplauze pe băncile opoziției unite). D. VINTILA I. C. BRATIANU, ministrul finanțelor. Nu tri 1”’*'* *«mină în această chestiune, „«an» nu“ a fost, în timpul războiului, răspândită in tranșee. (Aplauze pe băncile majorității). (D-nii Irimescu-Cândești și Mâță, întrerupând sunt chemați la ordine de către d. vice-președinte Simioneslcu). SA SE FACA LUMINA C D. IULIU MANIU: De aceea, domnilor, cerem cu toții ca, in această chestie, să se facă lumină, prin judecată, și această datorie nu este a noastră, a opoziției, ci este a dou a guvernului In tot cazul, vă Înșelați, dacă credeți că noi vom admită ca, pe tema aceasta, să jucați dv. jocul macabru al intrigilor și șantajului (Aplauze pe băncile opoziției unite). . In ceea ce privește, domnilor, însăși partea politică, eu nu pot trece cu vederea, atunci când examinez această chestiune, că d. Stere a avut rolul său în viața Basarabiei, nu pot trece cu vederea că zeci de mii de alegători din Basarabia au votat pe d. Stere, nu pot trece cu vederea că, atunci când d. Stere a candidat... (In acest moment, producându-se un incident între d. I. Codreanu și d. locotenent colonel Eugen Adamovici, d. Codreanu este chemat la ordine, de 2 ori, iar d. Adamovici odată). D. IULIU MANIU: Nu pot trece cu vederea,că atunci când sub guvernul d-lui Averescu, d. Stere a candidat ca deputat la Soroca, această candidatură, fiind noi în federație cu d. Inculeț, ministrul actual, d. Inculeț nu a făcut-o până atunci până când, în mod firesc, nu ne-a întrebat ce să facă să candideze sau ba pe d. Stere, și atunci când ne-a adresat întrebarea d-lui Vaida și mie, probabil și d-lui Iorga, nu știu, dar d-lui Vaida și mie desigur, (aplauze și ilaritate pe băncile majorității). D. N. IORGA: Aplauzele dv. desvăluesc pe d. Inculeț (zgomot). D. IULIU MANIU- dacă găsim noi bine și admitem noi ca d-sa să candideze pe d. Stere, noi l-am întrebat pe d. Inculeț, dacă crede d-sa că candidatura d-lui Stere în Basarabia este bună, este spre folosul Basarabiei și este necesară D-lui a spus, da, pentru că în basarabeni că șede, că candidatura domnului Stere este necesară și bună pentru Basarabia, pentru că opinia publică a Basarabiei crede că prin acțiunea politică, dusă, fiind deputată. Stere se va găsi o ocrotire pentru Basarabia in ceea ce privește organizarea de stat a țării românești (aplauze pe băncile opoziției). Prin urmare, d-lor, nu pot trece cu vederea în judecarea situației politice. Împrejurarea că însăși d. Inculeț, ministru pe banca ministerială astăzi, nu numai că recomandă, dar a cerut candidatura d-lui Stere in Basarabia, ca o forță hotărâtoare acolo. Mai departe dacă vom constata că Intr'adevăr opinia publică a Basarabiei așa este, încât să spere dela acțiunea d-lui Stere o propășire a închegării sufletești a acestei provincii cu țara românească, eu toate acestea nu le pot vedea, altfel decât ca realități politice, peste care nu se poate trece, și eu cred că nu le putem nesocoti, dacă vrem să facem politică cu factori existenți, iar nu factori închipuiți. Precum vedeți d-lor, în chestiunea aceasta, părerea mea, d-lor, nu este o părere conjecturală, nu este o părere de oportunitate momentană, ci este o părere care isvorește dintr'o apreciere, care Își are trecutul ei de aproape 20 de ani, părere pe care dvs. o puteți controla, că în liniamente generale este aceiași exprimată înaintea Camerei românești, acum 2—3 ani. Eu cred că d-vs., nu faceți bine, când în lupta aceasta gigantică, politică, pe care o ducem noi, d-v. cu o concepție și noi cu altă concepție. In loc de a lăsa ca principiile să-și facă războiul lor, să dea lupta lor nobilă, ca năzuințele, talentele și cunoștințele tuturor din această țară, să fie puse in mod abstract, de la mizeriile de altă natură. In serviciul prefacerii sufletești și mintale ale acestui neam veniți cu mici intrigi, cu mici Insinuări, cu mici incidente, sperând în mod greșit că pe noi ne veți tulbura In mersul nostru. (Aplauze pe băncile opoziției). Domnilor, dvs., ați onorat cu un zâmbet ironic observarea mea „că mici incidente", nu am spus aceasta inconștient, am spus-o conștient, pentru că eu cred că, in fața problemelor mari ale existenței neamului românesc. In fața datoriei noastre mari de a satisface, intra toate, și in mod corespunzător. Îndatoririle noastre de patrioți și da oameni, că in fața problemelor mari de importanță perpetuă a acestui neam, toate celelalte chestiuni și mai ales cele personale sunt de o mică valoare, in care noi nu ne putem Împiedica, câtă vreme vrem să facem acest mers triumfal al propășirei și al perfecționării neamului nostru. (Aplauze pe băncile opoziției). »«»««»»»,«»»,«»»♦%[ Propagangă comunistă în privința războiului marocan Paris, 9 (Rador). In orașele Tours, Landun, Versailles, Marseille și Montluçon s-au făcut percheziții și arestări din cauză de propagandă comunistă în privința războiului marocan.