Neamul Românesc, iulie 1927 (Anul 22, nr. 73-93)
1927-07-01 / nr. 73
,,*tfc:a;MiEL. PresseM Adunarea Partidului Național (Continuare din pag. Ia) nîine voiu intra și eu în Ardeal, in acel Ardeal, de unde legenda face să se coboare aici descălcătorii în căutarea unui tron, dar unde realitatea a trimes pe ostașii libertății pentru desrobirea trupurilor, Voiu arăta celor cari așteaptă încă desrobirea sufletelor că ideia națională se află mai curînd aici, în mijlocul statornicilor ei mărturisitori, decît acolo unde lingă d. Maniu apare omul care a scos gazetă pentru dușmani și a zvîrlit-o în miseria eroică a soldaților din tranșee. Da, după alegeri voiu intra în Ardeal ca să aduc libertatea sufletelor de supt formulele false și de supt oamenii cari se așează la conducere fără să știe conduce. Li voiu aduce cuvîntul partidului care, cum n’are în mijlocul său pe directorul „Luminii“ și pe desertorii marelui răsboiu, n’ar nici pe proprietarii hrăpăreți, nici pe arendașii cari scoteau șapte piei de pe om, nici pe bancherii răsăriți după răsboiu, nici pe foștii prefecți ai partidelor vechi — ar fi gata să primească și pe cei care candidează după ce au turnat păcură încălzită între cămașa și trupul fratelui teran pe care așa de mult îl iubesc. După cele spuse de d. Tașcă e greu să se revie asupra cuvintelor sale, și d. Bosnner-Paraschivescu a schițat exact istoria ciudatei jucării care de ani de zile se face cu țara. Am privit-o și eu, cu mirare, cu indignare. CUTIUȚA CU SURPRIZE In mijlocul răsboiului, de la comanda oștirilor, d. general Averescu apare ca șef de guvern. Cîteva luni, și se cufundă. Marghiloman răsare din cutia magică, și cutia-i înghită fără să știe dimineața ce va fi seara cu dînsul. Alți generali sînt chemați de la datoria lor, și ei își asociază oameni respectabili, dar într’o dimineață cineva ca Petru Poni află de la parter că ziarul a anunțat căderea Ministerului. După ce răsboiul l-am purtat toți, cu sîngele, cu munca, măcar cu suferința, numai liberalii moștenesc victoria. Ei pleacă pentru că nu consimțeau a sprijini pe un act international dreptul nostru de stăpînire în Ardeal și în Bucovina. Alți generali sar din punguța cu surprize. A doua zi după alegeri ei trebuie să plece. Pentru prima și ultima oară sîntem în o adevărată practică a constituției. Un bloc de guvernare se formează. FURSELE POLITICEI LIBERALE Peste patru luni, când și șeful său, d. Vaida, au căpăta Basarabia la Londra, guvernul e izgonit, așa cum— zice d. Maniu cu una din acele expresii fericite care-i vin odată la zece ani — n’ar fi alungat d-sa pe rîndașul ungur de la casele d-sale. Rămâne Parlamentul, așa de capabil de orice îndrumare sănătoasă și plin de un avînt care nu s’a mai întîlnit de atunci. Mi s'ai spus: Parlamentul va rămânea. Și, d. Averescu venind din aceiași cutie a tainelor, Parlamentul, a fost disolvat. Păcat că s’a luat această măsură, mi se spunea după doi ani, cînd era cam tîrziu. Soarta disparițiilor misterioase aștepta și pe d. Averescu: știu și eu cum. Și cutia „Ministerelor naționale“ dădea din nou pe d. Brătianu singur. Peste patru ani, și ceva mai mult, d-sa pleca făcînd gestul cuiva care știe bine că-și lasă un înlocuitor. D. Averescu era fericitul ales. După câteva luni îl înghiția adîncul. Și cum ? Ministrul Palatului îi aducea pentru contrasemnare actul de numire al noului președinte de Consiliu. Dar e necesar să-mi scriu demisia ? — Cum voiți d-voastră. De data aceasta, la un ceas de noapte cutia a dat Ministerul „Știrbei. Nu mă întrebați, de ce nu m’am „asociat" și eu. Nopțile politicei nu mă privesc pe mine și un mecanism american foarte delicat păzește ușa mea. Cutia de păpuși, după vechea tradiție, putea să joace cu perdea sau fără perdea. In a doua fază, fără perdea, din nou a sărit în sus un Ministeru Brătianu. (Aplauze). GLUME PE SPINAREA ȚAREI Dar bine pentru aceasta, pentru glume pe care e liber fiecare să le facă, dar cu sine și cu partidul său s’a creat acest lucru vechiu și sfînt oare e Țara Romînească? Și nu voiu trăi eu să văd ridicîndu-se energic pentru a cere oricui să-i permite singurele lucruri serioase potrivite cu onoarea ei . Deocamdată, mă simt dator să vă arăt în ce direcție au să se îndrepte voturile față de necesitățile de astăzi ale terii. Voturile alegătorilor, priviți ca atare. Căci o veche neînțelegere intre mine și d. I. I. Brătianu — eu nu pot să consider pe alegători ca trecuți cu toții pe liste ca o avere care se moștenește de la loan I la loan al Il-lea, poate apoi la Gheorghe fiu ?i Gheorghe al II-lea ca să revie la loan al II lea. Nici într’o țară nu se face așa. Partidul îl formează un număr restrîns de oameni, iar alegătorii, în adevăr liberi, sînt acolo ca să-i judece pe toți. Chiar acei cari sînt „înscriși” privesc întâia situația și caută apoi pe aceia cari pot răspunde mai bine cerințelor ei. (Aplauze călduroase). Intr’o vreme cînd în lăuntru și în afară totul e numai nesiguranță și primejdie se cere mai mult decît oricînd ca un partid doritor de a guverna să întrunească două condiții. Una, ca el să creadă în ideile sale directoare. Nu în idei răzlețe, adunate de ici de colo, de la alții și de la mine, ca mucurile de țigări culese pe o cale umblată de toată lumea, ci idei proprii, legate într-un sistem și verificate prin experiență. Aceste idei însă trebuie să fie apărate de oameni cari nici ei să nu fie culeși de ici de colaci să fie crescuți cu ele, să și le fi coborît în adîncul ființei lor morale și cari tocmai prin această legătură să ajungă a se încrede unii în alții și a se iubi în adevăr. Cei cari se simt nevrednici pleacă și cei cari înțeleg vin în locul lor. „REALIZARILE“ LIBERALE Partidul liberal, pe care-l cred necesar terii, pentru puternica lui alcătuire materială, este el acela care, azi, poate răspunde nevoilor terii ? Unii cred că da, și la fiecare prilej scot înaintea mea, oare am creat fără bani un centru de cultură, „realisările” acestuia. Care „realisări” ? Partidul care de la 1876 până acum a guvernat mai multă vreme, măcar două treimi din acest timp, avea în fața lui întrebări care cereau un grabnic și hotărît răspuns. Trebuia resolvită chestia țărănească. Bine zicea Mihail Kogălniceanu, cel care a fost mai mare decît toți, că nu se poate face o tară cu cîteva mii de boieri. Pentru a o face și a o ținea se cere mulțumirea unei întregi nații, care să fie în orice moment prinsă într’o muncă solidară. Și trebuia oare războiul balcanic, trebuia răsboiul mondial, trebuia bolșevismul rusesc pentru ca „realisatorii” să dea tiranului pământul și dreptul de vot. ? (Aplauze). Trebuia creată clasa meseriașilor și negustorilor romîni. Oricine trăiește din muncă în această țară are dreptul la respect. Dar nația care a creat și care apără e a noastră. Ea are drept la centru, la piață, la predominare. Ce a „realisat” în acest domeniu partidul guvernării continue ? Unde e creditul necesar, unde e îndreptarea și ocrotirea, cînd orașul românesc are în general pe Romîni ori în mahalale ori la birourile funcționarilor . Trebuia creată o școală și o întreagă operă de luminare Dar unde, chiar în acest colț al Europei, sînt mai mulți neștiutori de carte ? Unde lipsește mai mult cartea poporului, marele ziar al poporului ? Care e țara a cărei capitală să aibă o bibliotecă populară ? Acestea sunt „realisările” culturale ? Avem o viață economică în haos și finanțele la ananghie. Acestea sunt „realisările" în domeniul economic și financiar ? Nici o țară din lume nu e mai înconjurată de dușmani. Unde e însă necurmata grijă pentru armată 7 Unde e aviația noastră ? Unde sînt noile tunuri ? Unde industria chimică de răsboiu atunci cînd în jurul nostru nemții și rușii pregătesc mijloacele grozave care pot duce la moartea în massă și populația din orașele noastre? Ori acestea sînt „realisările“ militare ? O, da, sînt anume „realisări". Ele se văd în buzunarele pline ale profitorilor. Dar asemenea „realisări“ pot duce la altceva decît participarea la veșnica guvernare a țerii, și anume , la pușcărie. AVANT ȘI DESINTERESARE Dar, oricum să fie, partidul liberal ar putea fi chemat la putere în răstimpul de liniște din viața unui popor, în momentele cînd nu i se cerea să grăbească pasul spre ținte care neapărat și imediat trebuiesc atinse. Dar astăzi, ceia ce trebuie e tocmai avântul. Ga trupe de asalt trebuie să ne aruncăm spre noile și marile creațiuni necesare. Trebuie cu orice preț să fim tari, și bogați, și luminați. Și oare această desperată sforțare o poate provoca și conduce un partid îmbătrânit și ghiftuit . Dar poate că partidul naționalterănesc, creat pentru ca d. Maniu să aibă o preșidenție, poate că acest partid, desigur nou, să fie necesar terți pentru această operă. Dar nu vede oricine că acolo sunt oameni cari s’au răpezit la primul tren electoral cu sosire promptă? Ce unește pe acești oameni ? Ce face să se iubească ? Dar nu înțeleg acești domni că li trebue mulți ani pentru a forma un partid adevărat? Și poate servi exemplul liberalilor cari, pornind de la 1848, au ajuns la putere, după vre-o treizeci de ani petrecuți în sărăcie și prigonire, cu legendara pereche de pantaloni de dini pentru lunile de iarnă. PARTIDUL NAȚIONAL. PARTIDUL LUPTEI DE SACRIFICII Dacă partidul nostru are însușirile necesare terii, el nu-și poate crede viitorul închis. Poi siguri că, dacă aș avea altă convingere, aș ruga eu pe prietenii mei să mă părăsească — și n’ar fi nevoie de acțiunea săgeței lor la cari s’a lăcomit partidul liberal. Dar eu am convingerea adîncă a necesității noastre, pentru tară Altfel de ce aș continuă o politică de osteneli și de durere ? Poate pentru că am o ambiție nepotrivită cu vîrste și situația mea ? Dar nu mă sfiesc a spune că-mi ajunge ca, orunde m’aș duce, numele meu să fie legat de cinstea ce se face terii mele. Și aș avea nevoie de succese electorale, pentru a fi și eu ceva . Ce e în dosul mieu, oricît de urîte lucruri ar fi acelea în care se complace încă politica romînească, nu mă descurajează. In cetate bețivii pot petrece cu femeile, dar pe ziduri străjerul trebuie să vegheze. Și, oricît de puțin ar merita partea, mică, a petrecătorilor, sus pe arenele, nooi vom veghia. Știu bine că o lege ticăloasă, făcută pentru milionari — și cu greu găsim noi banul buletinelor și propagandei — cele doi la sută din numărul total al voturilor pentru ca un partid să fie represintat în Parlament Dacă mulțumită ei, nu vom avea dreptul de a vorbi acolo, amicii mei și cu mine, despre nevoile și dorințele acestei țari, acasă la noi vom găsi mai mult răgaz pentru muncă, dar la anume ceasuri, care vor veni, țara va regreta, sînt sigur, păcatul pe care-1 va fi făcut față de noi și față de dînsa însăși. (Aplauze furtunoase, acoperă ultimele cuvinte ale d-lui Iorga). DISCURSUL D-LUI AVOCAT MARIN POSTELNICU Țara e chemată din nou, în zilele de 7 și 10 Iulie, să se rostească, cui și în ce măsura, să se dea guvernarea acestei țări. Viața politică la noi, înlănțuită de la războiu în vârtejul luptelor de patimi sterile, nu și-a putut găsi așezarea pacinică, liniștită, necesară pentru consolidarea statului român, fiindcă prin intrigă, s’a lipsit, factorul constituțional în alegerea guvernelor, de esențialele elemente constitutive în guvernare , oameni de creație și de necontestată autoritate morală. Create de o parte, autoritățile morală de alta, iată izvorul firesc, de liniștire a spiritelor, de consolidare evidentă, înăuntru și-n afară a țărei. Naționaliști prin sânge, educație și cultură, democrați, prin înțelegerea vremurilor cari ne cârmuiau, noi luptam pentru ridicarea țărănimei — și cine ar putea să ne conteste acest titlu de glorie, căci noi suntem țărăniști prin origină, prin tradiție, prin împletirea suferințelor de fiecare zi cu țăranii, și cine altul simbolizează mai bine, dragostea pentru ei, ca șeful nostru, d. prof. Iorga, care din suferințele țăranului și-a făcut suferința sa . Ca un far Divin, el a luminat această țară, și a ferit generații întregi de a cădea în ispita guvernărilor conrupte, imorale, statornicind în această țară, o bază morală, fără de care o nație e ca și perdută. Ne ridicăm în contra demagogiei, a șarlataniei politice fie ea îmbrobodită în culoarea liberală, fie în cea național-țărănistă. O nație, pe deasupra tiraniei și a șarlataniei, are nevoie de izvoare creatoare de viață. Cine să le dee? Liberalii ? Ei nu pot creia viață din materie. Banul, scopul și mijlocul existenței lor, îi opresc de la eforturi morale. Național-țărăniști? Aceia, la cari inconsequența actelor politice stă în oportunitatea de a fi ministru de o zi? sau de a împărți mandatele țarei din cabinet, cu liberalii, desfăcându-se de ei, nu pe bază de program, dar de câteva mandate în plus sau în minus? Aceștia să dee viață, pertractori la guvernare, jefuiți la întruniri publice ? Viața nu poate să stee unde e putreziciune morală. Noi, partidul național, care trăim prin puterea muncei și curățeniei noastre, reprezentăm resortul moral în această țară. Noi vrem să dăm țărei, în guvernarea ce ne așteaptă, o așezare firească rosturilor noastre naționale, să înlăturăm, pe cale legală, ilegalitățile comise, să îndreptăm nedreptatea de la 4 Ianuarie, să creem prin guvernarea noastră viață și acțiune, spre a da țărei, o aureolă înăuntru și o mare stimă în afară, (Oratorul e îndelung ovațional), DISCURSUL D-LUI PROF. I. SANGIORGIU . întrunirea de astăzi nu e pentru noi o simplă întrunire electorală. Lumea aleasă și atentă care umple această sală știe că nu avem mărturisiri de făcut și că șeful nostru d. Iorga, cu autoritatea d-sale necontestată, va avea să aducă lumină nouă cu privire la criza politiciă. 51 . Căci deși avemn aparentă un guvern nou și cu pretenții de tărie, ne găsim în criză politică. De la 4 Ianuarie 1926 noi ne găsim în criză acută. Oricât s’ar ascunde motivele luptelor și intrigilor politice din ultimul an, nu există in cercurile politice decât o singură preocupare: actul de la 4 Ianuarie. A fost inventat guvernul Știrbey, care prin persoana aceluia care îl prezida, era cea mai temeinică garanție, că actul de la 4 Ianuarie va fi respectat. El avea misiunea să capteze prin momeli ministeriale pe toți acei cari nu recunoscuseră actul de la 4 Ianuarie. Acesta a fost rostul intrării in guvern a national-țărăniștilor, care pentru patru portofolii și-au vândut crezul lor. D. Iorga nici n’a voit să stea de vorbă. El știa că acela care era în mare parte vinovat de actul de la 4 Ianuarie, nu avea ce căuta la ușa d-sale. Și ea a rămas Închisă. Dar tocmai faptul că anumite culise politice se căznesc mereu să asigure valabilitatea actului de la 4 ianuarie, înseamnă că el nu e definitiv. De ce ar cerși semnătura tuturora pe acest act presupus închis, dacă el nu ar fi un brutal provizorat. Dar liberalii nu s’au lăsat bătuți. Neputându-l avea pe d-l Iorga ca aliat au vrut să-l distrugă și să-l izoleze politicește. Și atunci au început manevra lor cunoscută, cu o mână ofereau momeala, cu alta amenințarea. Care dintre noi nu'a primit ofertă de la liberali. Dar puțini au fost cei ce l-au părăsit și o armată Întreagă îl urmează azi. Nu cu un portofoliu ministerial poate fi atras profesorul Iorga, care a creiat atâția miniștri. (Aplauze călduroase). Astăzi partidul nostru este izvorul de idealism rămas neîntinat. La el se adapă toți acei cari vor o viată nouă in tara noastră. Așa cum David nun^ț cu o pietricică a răpus pe marele Goliat, tot așa cu piatra convingerilor noastre vom răpune Goliatul liberal. (Aplauze prelungite)". 4. CUVÂNTUL SATEANULUI DINCA LASCAR ■O1Í Plugarul DINICA LASCAR, candidat pe lista Partidului Național, aduce omagiile țărănimei pentru marele profesor Nicolae Iorga, care face cinste țărănimei și prin faptul că a pus pe lista partidului d-sale, un sătean. Nu avem bani. Nu mințim, pentru că profesorul Iorga nu spune decât adevărul. Cei mulți, nu trebue să se ducă după banii pierzării. Noi luptăm cu cinste și cu minunatul cuvânt al marelui nostru conducător Nicolae Iorga. (Aplauze furtunoase). Au trimes să ne cumpere. I-am gonit. Noi nu suntem de vânzare, dar nici nu ne mai lăsăm înșelați. Țăranii să știe că prietenii lor cuminți și de treabă, sunt numai în Partidul Național și lângă Nicolae Iorga. La 7 Iulie, fără dezordine , Toți cu votul pe pătrat. Cuvântarea plugarului DINICU LASCAR a fost călduros aplaudată. CUVÂNTAREA S. SALE PREOTULUI STOICESCU S. LA PĂRINTELE STOICESCU, vorbește de ideologia șefului nostru d. N. Iorga, de sacrificiile pe care le-a făcut pentru cultura Și sufletul neamului românesc. Ca și apostolul Pavel a fost lovit și persecutat. Amicii lui îl părăseau dar apostolul a izbutit în cele din urmă să-și vadă stăpânirea sufletească, domnind întreaga lume... Este cea ce vom reuși să facem in frunte cu marele om de cultură, de gândire, și de entuziasm, care a sacrificat o viață pentru ridicarea morală a țării Mai este atâta de lucru pe ogorul larg al nevoilor noastre. Cel dintâi semănător, profesorul Iorga, va duce mai departe opera lui patriotică, prin politica de iubire și de consolidare a țărei. S. Sa încheie, binecuvântând pe aceia cari înțeleg rostul luptei marelui român Nicolie Iorga (aclamații). D. C. CIHODARIU, care prezidează, încheie întrunirea apelând încă odată la conștiința cetățenilor, cari au datoria să voteze listele Pjrtidului Național de sub șefia d-lui profesor N. Iorga. Asistența a făcut o caldă manifestație de dragoste d-lui profesor N. Iorga și s’a risipit în cea mai deplină orânduială. Discursurile d-lor prof. G. Tașcă, Bosniei Paraschivescu, Dumitria Șoimu, rostite ori la Dacia, se vom publica în numărul de mâine. GREFA VIBUNALULUI ILFOV SECȚIA III C. C. EXTRACT D-na Elisabeta V. Anghelescu domiciliază In București strada Vasile Conta No. 18 prin petiția înreg.la No. 23212 din 1927 a intentat acțiune de divorț soțului său Vasile Anghelescu pentru motive determinate de lege. Din căsătorie au rezultat doi copii Elisei Baralamb de ani 7 și Aurelia Beatrice de 5 ani. Termenul pentru a doua conciliere prezidențială în camera de consiliu 14 iulie 1927. Acest extract se va publica de noi grefier prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 cod civ. modificat. Grefier Dem. G Niculescu No. 46331, 1927 Iunie 28 Dos 2789 din 1927 GREFA TRIB. ILFOV SEC. I. C. C. EXTRACT D-na Maria N. Nițescu domiciliază In București str. Ignațiu No. 23 cu petiția în reg.ia No .27243 din 1927 a intentat acțiune de divorț contra soțului său Mihail Nițescu funcționar C. F. R pentru motive determinate de lege. Soții nu posedă avere. Din căsătorie au rezultat trei copiii și anume Mihail, Elena și Maria. Termen pentru a doua conciliere s-a fixat la 5 iulie 1927. Prezentul extract se publică prin ziarul „Neamul Românesc“ conf. art 285 cc. Grefier, Alex. Constantinescu, No 45217. 1927 Iunie 28 li imamni unii, frații Uniunea armenilor din România și colonia din București au oferit ori seara, la grădina Chassaubrind, un borghei in onoarea distinsului savant și struitului armenolog d. FR. MACLER.D. Prof. N Iorga fiind reținut in altă parte, a fost reprezentat prin d. avocat A. Chemaie, administratorul Institutului Sud-Est European. In discursurile rostite de d-nii Manissarian, președintele Uniunei, Președintele coloniei armene din București, V. Mestugean și alții, s-au adus elogii mari personalității științifice a sărbătoritului, insistându-se in specal asupra recunoștinței pe care o datorește acestui neobosit cercetător al trecutului, poporul armean, care a înscris prin viața lui de până una din cele mai tragice epopei trăite. S-au adus laude și mulțumiri d-lui Prof N. Iorga care in mod conștient a arătat un deosebit interes istoriei și suferințelor poporului armean și a avut deosebita atenție față de colonia armenească din România, invitând pe cel mai calificat dintre savanții Occidentului, să vină in România pentru a face cunoscute originea, trecutul, arta si literatura acestui popor harnic și nefericit. D. Prof. MACLER mulțumind tuturor pentru calda primire, a arătat cum se lucrează in Franța pentru chestiunea armenească, atât pe terenul științific, cât și pe un preef»*, prin opinie , binefacere, având titpul de a ușura viațe refugiaților termeni, cari mai intetentnțt prin r»*ne fn căutarea unui cămin șrmi‘or, D sa a mulțumit din ;,«a ți cu căldură d-hrí Praf. », lergu eme Le dat prilejul să atlHe# ana éi’i ritmai înfloritoare edemit armat- -~ lume CRONICA h ULTIMA ORA [i vor lase liberalii alegerile? La ce mijloace sunt hotărâți să recurgă BMW Maaaaa Bffl MaaM saw BWiWBiAK. Un amic al nostru a aflat, fără să voiască, tactica ce o vor întrebuința liberalii in alegeri. După cum se va vedea acea tactică a început a fi executată. Amicul nostru era la un hotel din centrul Capitalei. Intr’o cameră alăturată vorbeau doi indivizi, dintre cari unul părea foarte mulțumit de cele ce spunea, de aceea și vorbea tare și răspicat.. Celălalt mai mult întreba: * — Care e situația noastră a liberalilor, nu alegeri? Nu mă întreba care e situația, ci întreabă-mă care va fi rezultatul alegerilor. — Dar dela situația de azi ajungem la rezultat. REZULTATUL ALEGERLOR TREBUE SA FIXEZE SITUAȚIA — Logic așa ar fi, dar azi nu mai încape logică, ne conducem după interese. Dacă ar fi să ținem seama de situație ar trebui că renunțăm la alegeri și la guvern. Nici zece la sută din alegători nu sunt cu noi. La țară mai ales nu se uită nimeni la liberali. Dar noi n'am luat puterea ca să o lăsam de voie și fără să căutăm mijloacele pentru a ne menține. Greutatea e că nu poți să întrebuințezi orice mijloc pretutindeni, pentru că trebuie să păstrăm cel puțin aparența alegerilor libere. Dar conducătorii noștri au găsit mijloacele, au stabilit tactica de luptă electorală. — Se deosibesc acele mijloace de cele întrebuințate tn trecut ? CUM VA FI ÎNTREBUINȚATĂ TEROAREA — Și da, și nu. Vom întrebuința teroarea numai în județele unde opoziția are organizații electorale puternice. Acolo nu se va putea face propagandă prin sate, nu vor fi lăsate manifestele adversare, drumurile vor fi oprite. Opoziția are să protesteze, dar protestările acelea vor fi parțiale. In schimb in restul țărei are să fie deplină libertate de propagandă electorală. VOTAREA VA FI LIBERA DAR... URNA ALEGE — Dar votarea va fi liberă, sau vor fi opriți alegătorii suspecți ? — Votarea va fi și ea liberă, dar în ziua de votare trebue să ne salvăm situația și cred că o vom salva. — Dar dacă magistrații se opun și rămân nepărtinitori ? — Nici nu e nevoie ca toți magistrații să ne ajute tn ziua alegerei, iar de cei care avem nevoie, ne am asigurat Și ajutorul lor ne va fi deajuns. Amicul nostru care a ascultat fără să voiască, aceea ce spuneau vecinii săi de cameră, a înțeles că liberalii își pun toată speranța în schimbarea conținutului urnelor, pentru a reuși în alegeri. Unui asemenea guvern, venit pe căile dosnice pe care a venit, nici nu i se poate prevedea un altfel de succes. tis Candidați noștri In jud. Ilfov Cameră. NICOLAE IORGA. GH. TAȘCA, prof. universitar N. BATZARIA, publicist. D. POMPEIU, prof. univ. GH. NETER, avocat. N. BOSNIEF PARASCHIVESCU, avocat. M. POSTELNICU, avocat IANCU VOICULESCU, comerciant. TRAIAN DUMITRIU-ȘOIMU ION SANGIORGIU, prof. universitar D. PERIANU, avocat. LI-colonel GH. VIZANTE. IOAN BRAGHICI, industriaș Col. MARIN STEFANESCU. EUGEN DIMITRIU, industriaș. Preotul N. STOICESCU. REMUS DIMITRAȘCU, avocat (Budești) GH. URSEANU, farmacist. N. A. CONSTANTINESCU, conferențiar la Universitate. DINICA LASCAR, plugar. Senat. C. CIHODARIU fost ministru EMIL LAHOVARI mare proprietar. ȘTEFAN MIREA inginer și prof ION DIACONESCU - Herăstrău, proprietar. Maior M. BERZCEANU. SEVER TIPEIU, farmacist.1 IONIȚA ȘTEFANESCU, proprietar. Consiliul de miniștrii^se va întruni mdine Vineri, D. profesor N. Iorga a primit următoarele de la d. Const. G MihăiLESCU : MULT RESPECTABILE DOMNULE PROFESOR, Cuvintele dvs. au avut adânc răsunet în conștiința mea, făcându- mă să revin asupra unei hotărâri (plecarea din organizația din Vâlcea) și să continui să ajut organizația, a ține aprinsă candeia ideilor naționaliste cu aceeaș căldură sufletească, alături de prietenii noștri din Vâlcea și să binemerităm mai departe, Onorata D-voastă stimă și considerațiune. Sculptor CONST. G. MIHAILESCU profesor, R.Vâlcii Tipografia TIPARUL ROMANESC, Str. Sărindar No. 22, Bucureștii D. Vintilă Brătianu ține să repună in funcțiune la căile ferate vechiul consiliu de administrație desființat prin legea d-lui general Văleanu. Ministrul de finanțe a dat dispoziții d-lui Dimitriu, colegul său de la comunicații, să întocmească proectul de lege modificator. Subsecretariatul căilor ferate va fi desființat, directoratul general va fi reînființat și d. Ștefan Pretorian își va relua locul de director general. Deci restitutio in Integrum. Numai că procedându-se astfel ar rămâne d. Periețeanu iar in opoziție. Se spune că d. Argetoianu stărue ca d. Periețeanu să fie ministru al comunicațiilor după alegeri. In tot cuprinsul țărei, urmează propaganda liberală, cu bătăi, confiscări și amenințări. Iar d. 1. G. Duca dă mereu circulări ca nu cumva să se comită abuzuri electorale. Pe d. 1 G. Duca nu-l credea nimeni pe cuvânt până acum... iată că astăzi nu-l mai ia în serios nici subalternii, chiar când scrie și semnează. Cancelarul elector e in plin progres, orice s-ar zice„ Spectacolele TEATRUL CARAUU9 * MH porcului. TEATRUL NOSTRU I OI ®«** tograful TEATRUL OTETELEȘAJTU ț Delictul din no«pt*« auziții. CINEMA ODEON • It««»** primejdioasă. Organiz itiunile județene si prietenii noștri, sunt stăruit«* rugați m trimite cotizațiunea lunară ca cami I'M Insert*, AM Emil Spees, casier censtral al Partidului 19, Splaiul Cogalniceanu,curești. Printre cei semnați in lista d-lui Făgețel ca demisionați din partidul nostru și inscriindu-se la liberali figurează și 4, inginer V. Negruți. Iată ce ne scrie : Negruți in această privință: Stimate Domnule Profesor. Pentru a nu da loc la diferite interpretări, m’am hotărât a vă scris aceste câteva rânduri. Sunt virtualmente înscris la Dvs. din 1807, când cu slabele mele puteri și cu multe ciomege In spate, am contribuit cât de puțin la alegerea Dvs. de la Iași. In chip formal m’am Înscris In partidul Naționalist-Democrat In luna Septembrie 1910. In acest timp multe tentațiuni mi au trecut pe dinainte , dragostea de D-voastră a fost înca mai mare. Azi unii pleacă sărăciți de entuziasm, dar foarte mulți rămân. INTRE CEI CE RAMAN, VA ROG SAMA CONSIDERAȚI SI PE MINE. Rămân credincios crezului ce neați învățat, rămân credincios omului neîntinat, omului providențial pe care secolul și-l va însuși. Sunt și rămân devotatul Dvs. personal oricând și nu orice imprejurare. AȘA SA-MI ATUTE DUMNEZEU. Să trăiți Domnule Profesor, Șă trăiască partidul nostru. VASILE NEGRUȚI Calafat Primim următoarea scrisoare a unui vechi și statornic prieten. H facem loc cu toată plăcerea: Sumate d-le Redactor. Intr'unul din numerele ziarului Viitorul mi se spune că, printre proaspeți aderenți ai partidului liberal, ar fi apărut și numele meu. Probabil că este o greșală. Rămân mai departe omul școalei și umil răspântiitor al culturei și al omeniei, așa cum am învățat de la marele meu Prof. N. Iorga. Aș dori, stimate dle redactor, să se facă această rectificare și în prețiosul dv. ziar. Cu toată stima, Băilești, 27 Iunie 1927. G. TOMESCU Profesor, Băilești-Dol) „Aurora’’ oficiosul d-lui dr Lupu, ministru în guvernul Brătianu, indignată și ea de samavolniciile electorale pe care le comit autoritățile. Confratele „Aurora’’, pretind d-lui I. G. Duca... o nouă circulari Ironia e evidentă, Institutul de studii Sud-Est European luând doliu, din cauza încetărei din viață a prof. Vasile Pîrvan, fost membru in Comitetul de Direcție, conferințele d-lui prof. Frederic Macler s’au amânat astfel : Joi 30 Iunie ora 9 seara: Despre arta și literatura armeană, (cu promstiuni); Duminică 3 Iulie ora 11 dimineața. Teatrul armean. Conferințele vor avea loc tot in aula Fondației Carol I Confratele „Universul“ combate cu toată independența sa recunoscută, călcările de legi emise de guvernul trecut , foarte frumos. Numai că aceleași grave greșeli, mai puțin un vot al majorităței, au fost făcute și de guvernul liberal trecut prezidat tot de d. președinte de consiliu Ion I. C. Brătianu. Ar fi foarte frumos ca „Universul“ să vorbească și de ilegalitățile liberale. Ar fi, pe deasupra și încă, o dovadă de independență. VOTAȚI PĂTRATUL