Neamul Românesc, iulie 1927 (Anul 22, nr. 73-93)
1927-07-22 / nr. 90
I NEAMUL ROMANESC Director N. IORGA Prim-Redactor N. GEORGESCU a*MI ANUL al XXII-lea No. 90 REDACTIA e Str. Parlamentului No. 8 Telefon T2/SI, 13 LEI 1 ADMINISTRAȚIA 1 Str. Parlamenttrului Pro. 8 Telefon 12/60 Vineri 22 Iulie 1927 J MOARTEA REGELUI FERDINAND Keple Ferdinand Un ceas de durere Clanul fără nume care se chema pentru Ferdinand I-iI, rege al României unite, viață, s'a încheiat. Mobilul martir se odihnește. Luminoasă va rămâne în istoria unui neam veșnic nedreptățit de soartă, din secol în secol și din sacrificiu în sacrificiu, clipa în care vitejia unui popor s’a sprijinit pe eroice lui loialitate, pentru a întregi țara în dreptele ei hotare. Cel mai mare moment din istoria noastră milenară va rămânea legat de numele lui. N. IORGA Sultanul Marocului grav bolnav Paris, 20 (Rador). — Tin Tetuan se anunță că starea sănătății sultanului Marocului s-a înrăutățit considerabil. Văduva lui Sunyatsen se retrage din politică LONDRA, 20 (Rador). — Din Hankeoun se anunță că văduva lui Sunyatsen a declarat că se retrage din viața politică, deoarece partidul revoluționar s’a abătut de la princi- Regele a murit ttt BBBSäl £ Si^BBSHEBSg^B$smaB9 mBMaBSKas!SBgSE ® s&ss mSSFZ EBSBSWB MARELE S!A STINS, LINIȘTIT, DUPĂ O SUFERINȚA LUNGA ȘI O BOALA NEERTATOARE. .FERDINAND I, CARE A AVUT MEREU, LANGA EL, DRAGOSTEA ȘI ÎNCREDEREA ȚAREI ÎNTREGI, A FOST MAI MULT CA UN REGE. ȘI-A CONTOPIT SUFLETUL, DE LA ÎNCEPUT, IN VISURILE NEBUNEȘTI ALE GENERAȚIILOR EROICE. A ASCULTAT GLASUL PROFETIC AL PĂMÂNTULUI ACESTA, PE CARE A TRECUT DE ATÂTEA ORI NAPASTA. S’A ADAPTAT LA IZVOARELE BĂTRÂNELOR CRONICI, CONFUNDANDU-SE RITMUL SUFERINȚELOR NOASTRE SECULARE. INDURÂND LA OLALATA CU POPORUL SAU, GRELELE CEASURI DE PRIMEJDIE, MARELE REGE A ÎNFRÂNT LEGATURI DE SANGE, ȘI-A OPRIT SIMȚIMANTELE ȘI A PORNIT CU ARMATELE SALE, ÎMPOTRIVA IMPERIILOR PROVOCATOARE. FĂCÂND ACEST GEST DE NEAUZIT SACRIFICIU, PRIMEJDUINDU-ȘI ODATA CU EL, VIAȚA ȘI TRONUL, MARELE FERDINAND I S’A AȘEZAT ATUNCI ALĂTURI DE MARII CĂPITANI AI VITEJIEI ROMANEȘTI, CARI AU ȚINUT IN MAINI VIGUROASE, STEAGUL ȘI DESTINELE ROMÂNISMULUI. MARELE REGE, A FOST ȘI IN VREMURI DE PACE, UN ADÂNC ÎNȚELEGĂTOR AL VREMURILOR ȘI AL NEVOILOR POPORULUI SAU. VITEJIEI IOBAGILOR DE ORI, MARIA SA REGELE, I-A RĂSPUNS IN IAȘII DURERILOR SUPREME, CU ACEL OSTĂȘESC ORDIN DE ZI, PRIN CARE LE FĂGĂDUIA PAMANTUL MUNCIT CU TRUDA LOR, ȘI APARAT CU EROICA LOR VIAȚA. LE-A DAT EL, NUMAI EL, ACEL PĂMÂNT RODNIC PE CARE VITEJII TREC ASTAZI PLUGURILE, ÎNCRUCIȘÂND ADESEA FERUL LOR, CU TRANȘEELE INCANE ASTUPATE BINE. EL, MARELE REGE, LE-A DAT VOTUL OBȘTESC, AL CĂRUI RESPECT N’A AVUT BUCURIA SA IL VADA, DIN PARTEA GUVERNELOR VITREGE. ADÂNC IUBITOR AL POPORULUI, SIMȚITOR LA DURERILE LUI, ÎMPĂRTĂȘIND CU MARIA SA REGINA MARIA, ACELEAȘI ÎNALTE GRIJI PENTRU VIITORUL ȚAREI, REGELE DE ERI, ÎNCHIDE OCHII IN PACEA SUFLETEASCA PE CARE O DA ÎMPLINIREA MAI MULT DECÂT A DATORIEI. PLOAPELE LUI S’AU ÎNCHIS PENTRU VECIE, DAR OCHII VIOI ȘI BLÂNZI, AU PRIVIT LINIȘTIȚI SPRE ȚARA ÎNTREGITĂ, LASATA ACUM GREEI PATRIOTICE A TUTURORA. LA OPERA LUI COVÂRȘITOARE, NU SE POATE RĂSPUNDE ACUM DIN PARTEA CONȘTIINȚEI NAȚIONALE, DECÂT CU O DORINȚA NEINFRANATA, ȘI UNANIMA. ACEA DE A DUCE PE CALEA ORDINEI ȘI PROGRESULUI, ROSTURILE ROMÂNIEI ÎNTREGITE. DESTINELE ȚAREI NE COMANDA SA TRECEM LA OLALTA PESTE MICILE RESENTIMENTE ȘI NEÎNȚELEGERI, ȘI LA CHEZAȘUIA NEAMULUI, UN VIITOR LA A CĂRUI CONSOLIDARE, A LUCRAT CU SPOR ȘI CU ABNEGAȚIUNE, MARELE FERDINAND I. „NEAMUL ROMANESC“ Actul de al regelui deces REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL DE JUSTIȚIE ACT DE MOARTE Dela anul una mie nouă sute douăzeci și șapte, luna Iulie, ziua douăzeci, orele 0d5 dimineața a încetat din viață la palatul regal de la Sinaia, Maiestatea Sa Regele Ferdinand, Victor, Albert, Meinrad, al României în vârstă de 62 ani născut la Sigmaringen la 24 August 1865, fiu al Alteței Sale principele Carol, Anton, Gustav, Eduard Thasilo de Hohenzolern și al Alteței Sale Regale principesa de Hohenzollern, Dona Antonia, Infanta Portugaliei, ducesă de Saxa, Ferdinand. Moartea a fost verificată de d-rul Mamulea, medicul Cutiei regale. Această declarație a fost făcută de următorii martori: d. Hiott, ministrul Casei Regale, d. dr. Mamulea, medicul Casei Regale, d. Ionel Brătianu, prim ministru, care după ce au citit acest act Vau subscris împreună cu noi, Stelian Popescu, ministrul justiției, ofițer de stare civilă al familiei domnitoare împreună cu secretarul general al misterului de justiție în prezența d-lui I. I. C. Brătianu președintele consiliului de miniștri, ••♦<35 La 28 Septembrie 1914 Regele Ferdinand s-a suit pe tron, prezent danându-se înaintea Camerelor. Profesor IV, Iorga, se adresa către Suveran cu cuvintele: „...Maiestate, fii și de acum înainte ocrotitorul celor mici, cari numai la Dumnezeu și la Rege își pot ridica nădejdiile! In marginile puterilor constituționale, care sunt totuși destul de largi pentru înălțarea lor. Ca ostaș, știi că ei sunt cei mai credincioși, cei mai devotați, cei mai buni, că ei dau pentru țară ultimul ban și ultima picătură de sânge, fără a cere nimic în schimb pentru dânsele. Soția Maiestății Tale, Regina cea nouă, pe care mila de oameni a dus-o la căpătâiul lor, știe că, după silinți de eroi, ei mor o moarte de sfinți găsind în chinurile lor un ultim zâmbet de recunoștință pentru măririle lumii care au știut să descopere agonia lor. Cu acești oameni se pot face lucruri de care lumea să se uimească, atunci când el vor vedea, sus, pe părintele lor în Suveranul Țării. A trecut jumătate de veac de la plecarea lui Vodă-Cuza și el trăiește încă în toate sufletele; de ce să fie siliți săracii de ei a-și căuta numai lângă morminte mângâierea? Uită-te în jurul tău, Rege nou și încă tânăr! Uită-te, Regină, iubită din instinct de un popor întreg care totuși abia te cunoaște încă! Uitați-vă amândoi ca Suverani și ca părinți, ca oameni și ca Români, cu interes, cu dragoste! Nu știți câți oameni buni sunt pe pământul acesta, cu totul deosebiți de toți aceia pe cari i-ați văzut până astăzi în jurul vostru, de la miniștrii unui joc de partide răzimat pe o falsificație permanentă, până la oamenii cari prin talente de lingușire și de petrecere au căutat — și unii cred că au izbutit — să străbată în intimitatea voastră! Descoperiți odată și pe acești oameni de treabă, cari ard de dorința de a folosi și ei țării! O clipă de hotărâre, și țara întreagă s-ar simți întinerită și ar mulțumi Aceluia ce a făcut minunea de a o curăți de veehile și grelele ei infirmități. Ea singură nu poate, și nu poți Tu singur: împreună ați fi în stare să săvârșiți minunea. Și fără minuni nu putem trăi, Măria Ta, nu puteam ori, astăzi și mai puțin! Iar noi, cei cari totdeauna am așteptat ceva dela asemenea providențiale prefaceri, cari am putut trăi numai din nădejdea lor, nu vom îndeplini datoria din colțul de umbră, întrebuințând toate puterile graiului și scrisului nostru pentru a-și crea acea mare popularitate, pe care Suveranul trebuie să și-o merite în fiecare zi prin fapte și fără care domnia lui nu este decât o firmă asupra căreia totuși contemporanii ca și urmașii aruncă toată răspunderea pentru nenorocirile care ar fi: „Să trăiești, Măria Ta“ îți zice astăzi Țara, care te vrea biruitor pe drumul nădejdilor noastre și făcător de dreptate ca Domnii cei buni de pe vremuri! Și indrăznesc a tălmăci după sufletul mulțimii acest strigăt. »•Viața Ta de om s‘a închis în această dimineață cu toate aplecările și — să zicem! — slăbiciunile omenești ale țărânei noastre. Regele s‘a născut acum: el nu poate avea scăpătări, șovăiri, slăbiciuni. E icoana de bronz a țării, statornică, neînduplecată în cele bune, în cele rele neiertătoare. A trăit pentru el altceva decât pentru noi, cari putem căuta odihnă și mângâiere în plăcerile vieții, a trăi , a munci, a creia, a se jertfi“. Suirea Regelui Ferdinant pe tron REGELE FERDINAND I Decretarea doliului In armată In seara de 21 Iulie drapelele tuturor unităților insoțite de gărzile reglementare, cu un locotenent la drapel se vor găsi în Capitală pentru a participa la ceremonia iumormantării ;rgelui Ferdinant I Ofițerii și trupa vor purta bransarda de doliu la măria stângă timp de 6 săptămâni. Pe toate clădirile militare s-a arborat drapelul național cernit. Drapelele trupelor dislocate, însoțite de gărzile reglementare și de un locotenent la drapel , se vor găsi la Curtea de Argeș în seara zilei de 21 Iulie Cu începere de ori se depune jurământul de credință M. Sala Regelui Mihai și Regentei de către tot personalul armatei — ofițeri și trupă, precum și de funcționarii civili ai armatei — implinindu-se toate formalitățile prescrise de regulament. Textul jurământului este următorul : ,,In numele lui Dumnezeu Atotputernicul eu... jur credință Regelui Mihai și regentei, supunere legilor și îndatoririlor militare în toate ocaziunile în timp de pace ca și în timp de război. Așa să mi ajute Dumnezeu“. STRAINATATEA și moartea regelui Condoleanțele președintelui republicii franceze Paris 20 (Rador). — Imediat ce a aflat de moartea Regelui Ferdinand de Doumergue, președintele Republicei, a însărcinat pe amiralul Wedel să meargă să exprime condoleanțele sale d-lui ministru Diamandi, reprezentantul României la Paris. D. Doumergue, a adresat pe de altă parte, o telegramă M. Sale Reginei și aa României, prin care exprimă condoleanțele sale precum și deosebita simpatie respectoasă ce d-sa păstrează Familiei Regale Române. D. Poincare, a însărcinat pe d. Rîchier, să prezinte condoleanțele Președintelui Republicei, d-lui Cantacuzino, însărcinatul de afaceri al legației României. D. Poincare, a adresat deasemeni, d-lui Prim Ministru Ionel Brătianu, următoarea telegramă: „In numele guvernului Franței, precum și în numele meu personal, vă trimit expresiunea profundei mele simpatii, pentru pierdederea pe care România o încearcă în persoana defunctului Mare Rege”. D. Briand, a rugat pe d. Clindant, prezinto condoleanțele guvernului francez, M. Sale Reginei Maria a României. Regele Angliei exprimă condoleanțe Londra, 20 (Rador). — M. La Regele Angliei, cu ocazia morței Regelui Ferdinand, a trimis azi, o telegramă de condoleanțe, M. Sale Regine și Mafia a României. Ministerul de externe al Angliei, pe de altă parte, a expediat tot azi, guvernului român, un mesagiu de indoleanțe, în numele guvernlui Marii Britanii. Doliul Curței Regale engleze Londra, 20 (Rador). — M. S. Regele, a dispus ca Curtea Angliei, să poarte doliu timp de două săptămâni, și o săptămână jumătate doliu, pentru moartea Regelui Ferdinand. Ședința solemnă a Senatului Belgian Bruxel, 20 (Rador), președintele Senatului, a anunțat azi, în ședință solemnă a Senatului, moartea Regelui României, întreaga asistență, a ascultat în picioare, trista veste. Președintele Senatului belgian, a făcut elogiul funebru al marelui dispărut, arătând că poporul belgian în întregime, ia parte la durerea poporului român. D. Jaspar, primul ministru al Belgiei, s-a asociat la cuvintele președintelui Senatului. Condoleanțele guvernului iugoslav Belgrad, 20 (Rador). — Dureroasa veste a produs o mare întristare în toate cercurile din Iugoslavia. Ziarele au afișat telegramele în vitrine, și pregătesc ediții speciale, cari vor anunța poporului doliul României. Toate legațiunile au arborat drapelul îndoliat și au prezentat condoleanțele legațiunei României. Registrul deschis la legațiunea română, a fost acoperit de numeroase semnături ale tuturor personalităților mai importante. D. Marincovici, lipsind din Belgrad, d. Pavlovici, secretar de Stat la ministerul de externe, însoțit de șeful protocolului, și un secretar au prezentat condoleanțele guvernului iugoslav, Din cuvântările Regelui LA INTRAREA IN RĂZBOI De noi atârnă azi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe frații noștri de peste munți și din plaiurile Bucovinei, unde Ștefan cel Mare doarme somnul lui pe veci. In noi, în virtuțile, In vitejia noastră, stă putința de a le reda drept ca într-o Românie întregit ștă liberă, de la Tisa până la mare, să propășească în pace, potrivit datinelor și aspirațiunilor gintei noastre. (Proclamația Regelui la 14 August 1916, către popor). V'am chemat ca să purtați steagurile voastre peste hotarele unde frații voștri vă așteaptă cu nerăbdare și cu inima plină de nădejde. Umbrele marilor Voevozi Mihai Viteazu și Ștefan cel Mare, ale căror rămășițe zac în pământurile ce veți desrobi, vă îndeamnă la biruință, ca vrednici urmași ai ostașilor, care au învins la Războeni, la Călugăreni și la Plevna. Veți lupta alături de marile națiuni cu care ne-am unit. O luptă aprigă vă așteaptă. Cu bărbăție să îi îndurăm însă greutățile și cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră. Arătați-vă deci, demni, de gloria străbună. De-alungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta și vă va slăvi. (Proclamația de la aceeași dată, a Regelui, către ostași). DUPĂ VICTORIE „Când am luat moștenirea întemeetorului României moderne am făgăduit înaintea reprezentanților Națiunii că voi fi bun român. Cred că M'am țnut de cuvânt. Grele au fost timpurile, mari au fost jertfele, dar strălucită aste răsplata iș astăzi pot spune cu fruntea senină . Față de Dumnezeu și față de poporul , am conștiința curată“. „Por aspera ad astra După zilele negre de restriște, după luni de grele încercări, a răsărit soarele asupra zilei, de bucurie, când putem culege roadele încrederii noastre în noi înșine și în trăinicia neamului românesc. Ceea ce strămoșii noștri au visat, ideea pentru care generațiile trecute au suferit și au lucrat, pentru care toată suflarea românescă a nădăjduit, iar ostașii noștri și-au vărsat sângele, azi a devenit un fapt îndeplinit. Azi Mama România poate strânge pe toți copiii iarăși la sânul ei, Basarabia și Bucovina, cele două fiice rănite, sau întors una după alta în casa părintească, iar Ardealul frumosul leagăn al poporului român, de unde au descălecat întâii voevozi ai țărilor românești, au votat azi la Alba, Iulia unirea cu regatul român“. (Regele Ferdinand I după victorie) LA ÎNCORONARE ,,Cu adâncă emoțiune primesc, un chip solemn, această coroană, moștenită dela neuitatul și înțeleptul Meu unchiu. Ca un simbol al vitejiei românești și al unirei între Domn și Țară, plină de strălucire s a așezat, acum 41 de ani, pe capul Intâiului rege al României, după războiul ;udepțeiî»itor și proclamarea regatului. Atotputernicul ne-a Învrednicit s-o vedem azi mai strălucitoare, azi când în urma grelelor lupte purtate de întreaga suflare românească, ea simbolizează îndeplinirea acelui mare și sfânt dar secular . Unirea tuturor țărilor locuite de români. Dea Domnul, ca această coroană, împreună cu aceea a scumpei Mele soții și vrednica tovarășă de muncă și suferințe pentru binele obștesc, să încununeze din neam în neam pe iubiții noștri urmași, într'o Românie pururea glorioasă și fericită. Sus nimile ! Și să glăsuim după chipul strămoșilor: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne veselim într'ânsa și unii pe alții să ne îmbrățișăm și să zicem fraților, și celor ce urăsc pe noi , să iertăm toate, pentru sfânta unire“ Așa să !“ (Discursul Regelui Ferdinand I la primirea Coroanei, la Alba lulia). REGIMUL MONARHIC RegimUl monarhic reprezentativ - negreșit cea mai bună formă de guvern, căci dă poporului toate garanțiile — cere totul dela Suveranul care voește să-i aplice cu sinceritate o mare încercare și o cunoștință desăvârșită a întocmirilor si a oamenilor țării. ..Vomu contopi astfel existenta țării cu a mea, in mine veți găsi un coleg mândru de a conlucra la tot ce va da tărie și strălucire patriei noastre neatârnate", Din cea dintâi cuvântare in calitate de Principe Moștenitor și senator pe care a ținut-o Principele Ferdinand la 9 Mai 1889 în adunarea Senatului).