Neamul Românesc, iulie 1927 (Anul 22, nr. 73-93)

1927-07-22 / nr. 90

I NEAMUL ROMANESC Director N. IORGA Prim-Redactor N. GEORGESCU a*­­MI ANUL al XXI­I-lea No. 90­ REDACT­IA e Str. Parlamentului No. 8 Telefon T2/SI, 1­3 LEI 1 ADMINISTRAȚIA 1 Str. Parlament­trului Pro. 8 Tele­fon 12/60 Vineri 22 Iulie 1927 J MOARTEA REGELUI FERDINAND Keple Ferdinand Un ceas de durere Clanul fără nume care se chema pentru Ferdinand I-iI, rege al României unite, viață, s'a încheiat. Mobilul martir se odihnește. Luminoasă va rămâne în istoria unui neam veșnic ne­dreptățit de soartă, din secol în secol și din sacrificiu în sa­crificiu, clipa în care vitejia u­nui popor s’a sprijinit pe eroice lui loialitate, pentru a întregi țara în dreptele ei hotare. Cel mai mare moment din istoria noastră milenară va rămânea legat de numele lui. N. IORGA Sultan­ul Marocului grav bolnav Paris, 20 (Rador). — Tin Tetuan se anunță că starea sănătății sul­tanului Marocului s-a înrăutățit considerabil. Văduva lui Sunyatsen se retrage din politică LONDRA, 20 (Rador). — Din Han­­keoun se anunță că văduva lui Sun­yatsen a declarat că se retrage din viața politică, de­oarece partidul revoluționar s’a abătut de la princi- Regele a murit ttt BBBSäl £ Si^BBSHEBSg^B$smaB9 mBMaBSKas!SBgSE ® s&ss mSSFZ EBSBSWB MARELE S!A STINS, LINIȘTIT, DUPĂ O SUFERINȚA LUN­GA ȘI O BOALA NEERTATOARE. .FERDINAND I, CARE A AVUT MEREU, LANGA EL, DRAGOSTEA ȘI ÎNCREDEREA ȚAREI ÎN­TREGI, A FOST MAI MULT CA UN REGE. ȘI-A CON­TOPIT SUFLETUL, DE LA ÎNCEPUT, IN VISURI­­LE NEBUNEȘTI ALE GENERAȚIILOR EROICE. A ASCULTAT GLASUL PROFETIC AL PĂMÂNTULUI ACESTA, PE CARE A TRECUT DE ATÂTEA ORI NAP­ASTA. S’A ADAPTAT LA IZVOARELE BĂTR­NELOR CRONICI, CONFUNDANDU-SE­­ RITMUL SUFERINȚELOR NOASTRE SECULARE. INDURÂND LA OLALATA CU POPORUL SAU, GRELELE CEASURI DE PRIMEJDIE, MARELE REGE A ÎNFRÂNT LEGATURI DE SANGE, ȘI-A OPRIT SIMȚIMANTELE ȘI A PORNIT CU ARMA­TELE SALE, ÎMPOTRIVA IMPERIILOR PROVOCA­TOARE.­­ FĂCÂND ACEST GEST DE NEAUZIT SACRIFI­CIU, PRIME­JDUINDU-ȘI ODATA CU EL, VIAȚA ȘI TRONUL, MARELE FERDINAND I S’A AȘEZAT ATUNCI ALĂTURI DE MARII CĂPITANI AI VI­TEJIEI ROMANEȘTI, CARI AU ȚINUT IN MAINI VIGUROASE, STEAGUL ȘI DESTINELE ROM­NISMULUI. MARELE REGE, A FOST ȘI IN VREMURI DE PACE, UN ADÂNC ÎNȚELEGĂTOR AL VREMURI­LOR ȘI AL NEVOILOR POPORULUI SAU. VITEJIEI IOBAGILOR DE ORI, MARIA SA RE­GELE, I-A RĂSPUNS IN IAȘII DURERILOR SU­PREME, CU ACEL OSTĂȘESC ORDIN DE ZI, PRIN CARE LE FĂGĂDUI­A P­AMANTUL MUNCIT CU TRUDA LOR, ȘI APARAT CU EROICA LOR VIAȚA. LE-A DAT EL, NUMAI EL, ACEL PĂMÂNT ROD­NIC PE CARE VITEJII TREC ASTAZI PLUGURILE, ÎNCRUCIȘÂND ADESEA FERUL LOR, CU TRAN­ȘEELE INC­A­NE ASTUPATE BINE. EL, MARELE REGE, LE-A DAT VOTUL OB­ȘTESC, AL CĂRUI RESPECT N’A AVUT BUCURIA SA IL VADA, DIN PARTEA GUVERNELOR VI­TREGE. ADÂNC IUBITOR AL POPORULUI, SIMȚITOR LA DURERILE LUI, ÎMPĂRTĂȘIND CU MARIA SA REGINA MARIA, ACELEAȘI ÎNALTE GRIJI PEN­TRU VIITORUL ȚAREI, REGELE DE ERI, ÎNCHI­­DE OCHII IN PACEA SUFLETEASCA PE CARE O DA ÎMPLINIREA MAI MULT DECÂT A DATORIEI. PLOAPELE LUI S’AU ÎNCHIS PENTRU VECIE, DAR OCHII VIOI ȘI BLÂNZI, AU PRIVIT LINIȘ­TIȚI SPRE ȚARA ÎNTREGITĂ, LASATA ACUM GR­EEI PATRIOTICE A TUTURORA. LA OPERA LUI COVÂRȘITOARE, NU SE POA­TE RĂSPUNDE ACUM DIN PARTEA CONȘTIINȚEI NAȚIONALE, DECÂT CU O DORINȚA NE­INFRA­­NAT­A, ȘI UNANIMA. ACEA DE A DUCE PE CALEA ORDINEI ȘI PROGRESULUI, ROSTURILE ROM­NIEI ÎNTREGITE. DESTINELE ȚAREI NE CO­MANDA SA TRECEM LA OLALTA PESTE MICILE RESENTIMENTE ȘI NEÎNȚELEGERI, ȘI LA CHE­­ZAȘUIA NEAMULUI, UN VIITOR LA A CĂRUI CON­SOLIDARE, A LUCRAT CU SPOR ȘI CU ABNEGA­­ȚIUNE, MARELE FERDINAND I. „NEAMUL ROMANESC“ Actul de al regelui deces REGATUL ROMÂNIEI MINISTERUL DE JUSTIȚIE ACT DE MOARTE Dela anul una mie nouă sute douăzeci și șapte, luna Iulie, ziua douăzeci, orele 0d5 dimineața a în­­cetat din viață la palatul regal de la Sinaia, Maiestatea Sa Regele Fer­dinand, Victor, Albert, Meinrad, al României în vârstă de 62 ani năs­cut la Sigmaringen la 24 August 1865, fiu al Alteței Sale principele Carol, Anton, Gustav, Eduard Tha­­silo de Hohenzolern și al Alteței Sale Regale principesa de Hohen­­zollern, Dona Antonia, Infanta Por­tugaliei, ducesă de Saxa, Ferdinand. Moartea a fost verificată de d-rul Mamulea, medicul Cutiei regale. Această declarație a fost făcută de următorii martori: d. Hiott, mi­nistrul Casei Regale, d. dr. Mamu­lea, medicul Casei Regale, d. Ionel Brătianu, prim ministru, care după ce au citit acest act Vau subscris împreună cu noi, Stelian Popescu, ministrul justiției, ofițer de stare civilă al familiei domnitoare îm­preună cu secretarul general al mi­sterului de justiție în prezența d-lui I. I. C. Brătianu președintele consiliului de miniștri, ••♦<35 La 28 Septembrie 1914 Regele Fer­dinand s-a suit pe tron, prezent da­­nându-se înaintea Camerelor.­­ Profesor IV, Ior­ga, se adresa că­tre Suveran cu cuvintele: „...Maiestate, fii și de acum îna­inte ocrotitorul celor mici, cari numai la Dumnezeu și la Rege își pot ridica nădejdiile! In margi­nile puterilor constituționale, ca­re sunt totuși destul de largi pen­tru înălțarea lor. Ca ostaș, știi că ei sunt cei mai credincioși, cei mai devotați, cei mai buni, că ei dau pentru țară ultimul ban și ul­tima picătură de sânge, fără a cere nimic în schimb pentru dân­­sele. Soția Maiestății Tale, Regi­­na cea nouă, pe care mila de oa­meni a dus-o la căpătâiul lor, știe că, după silinți de eroi, ei mor o moarte de sfinți găsind în chinu­rile lor un ultim zâmbet de recu­noștință pentru măririle lumii care au știut să descopere agonia lor. Cu acești oameni se pot face lucruri de care lumea să se ui­­mească, atunci când el vor vedea, sus, pe părintele lor în Suveranul Țării. A trecut jumătate de veac de la plecarea lui Vodă-Cuza și el trăiește încă în toate sufletele; de ce să fie siliți săracii de ei a-și căuta numai lângă morminte mân­gâierea? Uită-te în jurul tău, Rege nou și încă tânăr! Uită-te, Regină, iu­bită din instinct de un popor în­treg care totuși abia te cunoaște încă! Uitați-vă amândoi ca Suve­rani și ca părinți, ca oameni și ca Români, cu interes, cu dragoste! Nu știți câți oameni buni sunt pe pământul acesta, cu totul deose­biți de toți aceia pe cari i-ați vă­zut până astăzi în jurul vostru, de la miniștrii unui joc de parti­de răzimat pe o falsificație per­­­manentă, până la oamenii cari prin talente de lingușire și de pe­trecere au căutat — și unii cred că au izbutit — să străbată în in­­timitatea voastră! Descoperiți o­­dată și pe acești oameni de trea­­bă, cari ard de dorința de a folosi și ei țării! O clipă de hotărâre, și țara întreagă s-ar simți întinerită și ar mulțumi Aceluia ce a făcut minunea de a o curăți de veehile și grelele ei infirmități. Ea singu­ră nu poate, și nu poți Tu singur: împreună ați fi în stare să săvâr­șiți minunea. Și fără minuni nu putem trăi, Măria Ta, nu puteam ori, astăzi și mai puțin! Iar noi, cei cari totdeauna am așteptat ceva dela asemenea pro­vidențiale prefaceri, cari am pu­tut trăi numai din nădejdea lor, nu vom îndeplini datoria din col­țul de umbră, întrebuințând toate puterile graiului și scrisului no­stru pentru a-și­­ crea acea mare popularitate, pe care Suveranul trebuie să și-o merite în fiecare zi prin fapte și fără care domnia lui nu este decât o firmă asupra căreia totuși contemporanii ca și urmașii aruncă toată răspunde­rea pentru nenorocirile care ar fi: „Să trăiești, Măria Ta“ îți zice astăzi Țara, care te vrea biruitor pe drumul nădejdilor noastre și făcător de dreptate ca Domnii cei buni de pe vremuri! Și indrăz­nesc a tălmăci după sufletul mul­țimii acest strigăt. »•Viața Ta de om s‘a închis în această dimineață cu toate aple­cările și — să zicem! — slăbiciu­nile omenești ale țărânei noastre. Regele s‘a născut acum: el nu poate avea scăpătări, șovăiri, slă­biciuni. E icoana de bronz a țării, statornică, neînduplecată în cele bune, în cele rele neiertătoare. A trăi­t pentru el altceva decât pen­tru noi, cari putem căuta odihnă și mângâiere în plăcerile vieții, a trăi , a munci, a creia, a se jertfi“. Suirea Regelui Ferdinant pe tron REGELE FERDINAND I Decretarea doliului In armată In seara de 21 Iulie drapelele tu­turor unităților insoțite de gărzile re­glementare, cu un locotenent la dra­pel se vor găsi în Capitală pentru a participa la ceremonia iumorm­antă­­rii ;rgelui Ferdinant I Ofițerii și trupa vor purta bransar­­da de doliu la măria stângă timp de 6 săptămâni. Pe toate clădirile militare s-a ar­borat drapelul național cernit. Drapelele trupelor dislocate, înso­țite de gărzile reglementare și de un locotenent la drapel , se vor găsi la Curtea de Argeș în seara zilei de 21 Iulie Cu începere de ori se depune ju­rământul de credință M. Sala Regelui Mi­hai și Regentei de către tot per­sonalul armatei — ofițeri și trupă, precum și de funcționarii civili ai ar­matei — implinindu-se toate formali­tățile prescrise de regulament. Textul jurământului este următo­rul : ,,In numele lui Dumnezeu Atot­pu­ternicul eu... jur credință Regelui Mi­­hai și regentei, supunere legilor și îndatoririlor militare în toate ocaziu­­nile în timp de pace ca și în timp de război. Așa să mi ajute Dumnezeu“. STRAINATATEA și moartea regelui Condoleanțele președintelui re­publicii franceze Paris 20 (Rador). — Imediat ce a aflat de moartea Regelui Ferdinand de Doumergue, președintele Republi­cei, a însărcinat pe amiralul Wedel să meargă să exprime condoleanțe­­le sale d-lui ministru Diamandi, re­prezentantul României la Paris. D. Doumergue, a adresat pe de altă par­te, o telegramă M. Sale Reginei și a­­a României, prin care exprimă con­doleanțele sale precum și deosebita simpatie respectoasă ce d-sa păs­trează Familiei Regale Române. D. Poincare, a însărcinat pe d. Rî­­chier, să prezinte condoleanțele Pre­ședintelui Republicei, d-lui Canta­­cuzino, însărcinatul de afaceri al legației României. D. Poincare, a a­­dresat deasemeni, d-lui Prim Mini­stru Ionel Brătianu, următoarea telegramă: „In numele guvernului Franței, precum și în numele meu personal, vă trimit expresiunea pro­fundei mele simpatii, pentru pierde­derea pe care România o încearcă în persoana defunctului Mare Rege”. D. Briand, a rugat pe d. Clind­ant, prezinto condoleanțele guvernului francez, M. Sale Reginei Maria a Ro­mâniei. Regele Angliei exprimă condo­leanțe Londra, 20 (Rador). — M. La Re­gele Angliei, cu ocazia morței Re­gelui Ferdinand, a trimis azi, o te­legramă de condoleanțe, M. Sale Regine și Mafia a României. Mini­sterul de externe al Angliei, pe de altă parte, a expediat tot azi, gu­vernului român, un mesagiu de indoleanțe, în numele guvernl­­ui Marii Britanii. Doliul Curței Regale engleze Londra, 20 (Rador). — M. S. Re­gele, a dispus ca Curtea Angliei, să poarte doliu timp de două săp­tămâni, și o săptămână jumătate doliu, pentru moartea Regelui Ferdinand. Ședința solemnă a Senatului Belgian Bruxel, 20 (Rador),­­ președin­tele Senatului, a anunțat azi, în ședință solemnă a Senatului, moar­tea Regelui României, întreaga asistență, a ascultat în picioare, trista veste. Președintele Senatu­lui belgian, a făcut elogiul fune­bru al marelui dispărut, arătând că poporul belgian în întregime, ia parte la durerea poporului ro­mân. D. Jaspar, primul ministru al Belgiei, s-a asociat la cuvintele președintelui Senatului. Condoleanțele guvernului iu­goslav Belgrad, 20 (Rador). — Dure­roasa veste a produs o mare întris­tare în toate cercurile din Iugo­slavia. Ziarele au afișat telegra­mele în vitrine, și pregătesc edi­ții speciale, cari vor anunța popo­rului doliul României. Toate le­­gațiunile au arborat drapelul în­doliat și au prezentat condoleanțe­­le legațiunei României. Registrul deschis la legațiunea română, a fost acoperit de numeroase semnă­turi ale tuturor personalităților mai importante. D. Marincovici, lipsind din Belgrad, d. Pavlovici, secretar de Stat la ministerul de externe, însoțit de șeful protocolu­lui, și un secretar au prezentat con­doleanțele guvernului iugoslav, Din cuvântările Regelui LA INTRAREA IN RĂZBOI De noi atârnă azi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe frații noș­tri de peste munți și din plaiurile Bucovinei, unde Ștefan cel Mare doarme somnul lui pe veci. In noi, în virtuțile, In vitejia noas­tră, stă putința de a le reda drept ca într-o Românie întregit ștă liberă, de la Tisa până la mare, să propă­șească în pace, potrivit datinelor și aspirațiunilor gintei noastre. (Proclamația Regelui la 14 August 1916, către popor). V'am chemat ca să purtați stea­gurile voastre peste hotarele unde frații voștri vă așteaptă cu nerăbdare și cu inima plină de nădejde. Umbrele marilor Voevozi Mih­ai Vi­teazu și Ștefan cel Mare, ale căror rămășițe zac î­n pământurile ce veți desrobi, vă îndeamnă la biruință, ca vrednici urmași ai ostașilor, care au învins la Războeni, la Călugăreni și la Plevna. Veți lupta alături de marile na­țiuni cu care ne-am unit. O luptă a­­prigă vă așteaptă. Cu bărbăție să îi îndurăm însă greutățile și cu aju­torul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră. Arătați-vă deci, demni, de gloria străbună. De-alungul veacurilor un neam în­treg vă va binecuvânta și vă va slă­vi. (Proclamația de la aceeași dată, a Regelui, către ostași). DUPĂ VICTORIE „Când am luat moștenirea întemee­torului României moderne am­ făgă­duit înaintea reprezentanților Națiu­nii că voi fi bun român. Cred că M'am ț­nut de cuvânt. Grele au fost timpurile, mari au fost jertfele, dar strălucită aste răsplata iș astăzi pot spune cu fruntea senină . Față de Dumnezeu și față de poporul , am conștiința curată“. „Por aspera ad astra După zilele negre de restriște, du­pă luni de grele încercări, a răsărit soarele asupra zilei, de bucurie, când putem culege roadele încrederii noas­tre în noi înșine și în trăinicia nea­mului românesc. Ceea ce strămoșii noștri au visat, ideea pentru care generațiile trecute au suferit și au lucrat, pentru care toată suflarea ro­­mânescă a nădăjduit, iar ostașii noș­tri și-au vărsat sângele, azi a deve­nit un fapt îndeplinit. Azi Mama România poate strânge pe toți co­piii iarăși la sânul ei, Basarabia și Bucovina, cele două fiice rănite, s­au întors una după alta în casa părintească, iar Ardealul frumosul leagăn al poporului român, de unde au descălecat întâii voevozi ai țări­lor românești, au votat azi la Alba, Iulia unirea cu regatul român“. (Regele Ferdinand I după victorie) LA ÎNCORONARE ,,Cu adâncă emoțiune primesc, un chip solemn, această coroană, moște­nită dela neuitatul și înțeleptul Meu unchiu. Ca un simbol al vitejiei ro­mânești și al unirei între Domn și Țară, plină de strălucire s a așe­zat, acum 41 de ani, pe capul Intâiu­­lui rege al României, după războiul ;udepțe­iî»­itor și proclamarea regatu­lui. Atotputernicul ne-a Învrednicit s-o vedem azi mai strălucitoare, azi când în urma grelelor lupte purtate de întreaga suflare românească, ea simbolizează îndeplinirea acelui ma­re și sfânt dar secular . Unirea tu­turor țărilor locuite de români. Dea Domnul, ca această coroană, împreună cu aceea a scumpei Mele soții și vrednica tovarășă de muncă și suferințe pentru binele obștesc, să încununeze din neam în neam pe iubiții noștri urmași, într'o Românie pururea glorioasă și fericită. Sus nimile ! Și să glăsuim după chipul strămoșilor: „Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne ve­selim într'ânsa și unii pe alții să ne îmbrățișăm și să zicem fraților, și celor ce urăsc pe noi , să iertăm toa­te, pentru sfânta unire“ Așa să !“ (Discursul Regelui Ferdinand I la primirea Coroanei, la Alba lulia). REGIMUL MONARHIC RegimUl monarhic reprezentativ - negreșit cea mai bună formă de guvern, căci dă poporului toate ga­ranțiile — cere totul dela Suveranul care voește să-i aplice cu sinceritate o mare încercare și o cunoștință de­săvârșită a întocmirilor si a oame­nilor țării. ..Vomu contopi astfel exis­tenta țării cu a mea, in mine veți găsi un coleg mândru de a conlucra la tot ce va da tărie și strălucire pa­triei noastre neatârnate", Din cea dintâi cuvântare in calita­te de Principe Moștenitor și senator pe care a ținut-o Principele Ferdi­nand la 9 Mai 1889 în adunarea Se­natului).

Next