Neamul Românesc, septembrie 1927 (Anul 22, nr. 114-138)

1927-09-15 / nr. 125

NEAMUL ROMANESC Congresul pescarilor vânători ținut la Tulcea Pescarii vânători din Delta Dună­rii și din regiunile Brăila, Galați, Do­­brogea și Basarabia, au ținut un mare congres la Tulcea, Duminică după a­­m încă, în arena Principele Carol. Au participat la congres 700 de pes­cari vânători, din Tulcea, și delegați care reprezentau peste 2000 de pes­cari vânători din regiunile pescărești Au fost reprezentați pescarii din Ismail, Periprava, Orlia, Isaccea, A*­raclau, Pisica, Văcăreni, Jurilofva, Sa­­richioi, Somova, Parch­eșeni, Murighiol, Dunavâț, Călărași, Sulîna Gorgova, Dranov, Ceamurlia Brăila, Galați, Mahmuî’a, etc. DESCHIDEREA CONGRESULUI Go­ng.csil s’a deschis la orele 2 d. a., sub președinția bătrânului­­ pescar vânător Gwon Gracef, din Tulcea. D. Petre Frunzescu, delegatul pes­carilor vânători din regiunea Călărași, luând cuvântul, a făcut un scurt istoric al regimurilor sub care s’a realizat ex­ploatarea pescăriilor, de la prima lege din 1894, și până azi, sub legea d-lui C. Garoflid. D-sa a arătat diferitele transformări sub iminența politice5. ce au culminat prin monopolul vânzării peștelui con­cesionat „Frigului". Arată apoi că numai printr’un re­gim de libertate a pescuitului se poate întrona u­n regim de dreptate pentru pescarii vânători. Acest regim este acela al exploatării în regie și desfacerea peștelui prin li­citație publică. El pune pe pescarul vânător în po­sesia rezultatului întreg al muncii sale, dă Statului maximum de venituri și populației un aliment ieftin și abun­dent. CE SUNT ACTUALELE COOPE­RATIVE PESCĂREȘTI Trecând la altă ordine de idei, d. Frunzescu explică ce sunt cooperati­vele pescărești, ce aport aduc­ele eco­nomiei generale a țării și modul cum ele sunt constituite. D. Frunzescu spune, de la început, că centrala cooperativelor este des­chisă la Banca Națională cu suma de un milion jumătate, dintre care coope­rativele pescărești sunt înglobate cu peste o sută milioane. Această situație se datorește faptu­lui că cooperativele pescărești nu sunt alcătuite din pescari vânători, ci din simpli particulari exploatatori ai pescarilor vânători. Cooperativele nu fac altceva decât vând și industrializează peștele prins cu munca și sculele pescarilor vână­tori, pe cari îi plătesc cu prețuri de­rizorii. Toate cooperativele sunt pe cale de dizol­vare. Nici un pescar vânător nu mai vrea să lucreze­ sub conducerea acestor cooperative, ce le răpesc munca și a­­vizul. Conducătorii acestor cooperative se îngrijesc mai mult de tantiemele și ve­niturile lor personale, decât de intere­sele pescarilor vânători și cu atât mai puțin de îmbunătățirea bălților, pentru o producție mai abundentă, printr-o exploatarea rațională. Cooperativa „Holbina" e în înce­tare de plăți. Creditorii i-au pus se­chestru pentru suma de 2 milioane. Cooperativa „Crapul de Aur" dato­rează 3 milioane jumătate , de aseme­nea „Șalăul de Argint“ are datorii de 2 milioane. Cooperativa „Morunul" are o datorie de 16 milioane. In Tulcea, spune oratorul, a fost o cooperativă din acestea ai cărei con­ducători sunt azi la parchet. Deci, cooperativele pescărești ce au pretenția de a li se arenda lor apele Statului, pentru exploatarea peștelui, nu sunt decât o pacoste pe capul pes­carilor vânători și niște profitoare cari nu vor putea să dea Statului venitul ce i se cuvine, și pe care îl are azi de peste o sută de milioane. CE CER PESCARII VANATORI Pescarii vânători, continuă oratorul, nu cer Statului altceva decât liberta­tea de a pescui în apele sale, ca sub ac­tualul regim al exploatării în regie și vânzarea peștelui prin licitație publică. D. Ioniță Ilie, pescar vânător din Tulcea, arată cum conducătorii con­gresului cooperativelor, ce s’a ținut la Brăila, au împiedicat prin amenințări pe pescarii vânători de a veni la acel congres să-și spună cuvântul. Acel congres a fost organizat de un funcționar la Stat și un contabil de cooperativă, care nu­n­­­ă membru în consiliul de administrație al pescăriilor. D. Tanait Gheorghiu, delegat din partea unui număr de 600 de pescari vânători din Jurilofca, arată situația pescarilor vânători din acea regiune și în numele lor cere menținerea actualu­lui regim al pescăriilor. D. Mitică Luca, vorbind din partea pescarilor vânători din Tulcea, spune că ei nu mai pot suporta un alt regim decât cel actual. D. Dobrescu, din Tulcea, atacă pe un oarecare Voroviev, care se dă drept reprezentant al pescarilor vână­tori, dar care nu este în realitate de­cât un agitator ce întreține o atmos­feră periculoasă în cercurile popu­lației pescărești din sudul Basarabiei. D. Cosma Timoftei, pescar vânător din Tulcea, arată durerile vânătorilor pescari, munca lor anevoioasă, și cere frantașilor Statului, pentru vânătorii pescari, libertatea de a pescui și de a se folosi de produsul muncii lor. Roagă pe d. ministru al agriculturii și domeniilor să nu-i dea pe vânătorii pescari pe mâna cooperativelor. D. M. Bârlădeanu, din partea pes­carilor vânători din regiunea I. C. Bră­­tianu, vorbește în acelaș sens. D. C. Stroia, reprezentantul comer­cianților pescari, arată interesele co­mune ce leagă pe aceștia de pescarii vânători și descrie avantagiile de care se bucurau pescarii vânători sub re­gimul exploatării peștelui în regie și vânzarea la licitație. Arendarea bălților cooperativelor așa zise pescărești, va constitui ruina pescarilor vânători și a comercianților de pește. Comercianții pescari, spune orato­rul, se asociază la lupta pescarilor vâ­nători, pentru menținerea actualului regim al pescăriilor. După terminarea cuvântărilor, s'a votat prin aclamație o moțiune în sen­sul celor vorbite. O COMISIE SE VA PREZENTA GUVERNULUI S’a ales apoi o comisiune care să prezinte guvernului și ministerului de agricultură și domenii, doleanțele pes­carilor vânători. Au fost aleși în delegație d-nii Petre Frunzescu, Panait Gheorghiu, Conon Gracief, Marin Dumitrescu, Cosma Timotei și M. Dobrescu. Congresiștii au cerut prîntr-o tele­gramă adresată d-lui­­ ministru Arge­­toianu, demiterea din consiliul de ad­ministrație al pescăriilor Statului, a d-lui Radion Ivanof, care nu repre­zintă interesele pescărești și care nu are nici o cunoștință în această branșe. S au expediat telegrame d-lui prim­­ministru al agriculturii și domeniilor și d-lui ministru al muncii. Din partea ministerului agriculturii și domeniilor a asistat la congres d. Ștefan Policroniade, inspectorul gene­ral al pescăriilor. Congresul s-a închis la orele 6 seara. Cugetări .uMBE Institi si paradoxe (Continuarea foiletonului din pagina I­­leon I moștenește oamenii Republice­ și glorie. Ludovic Filip moștenește oa­menii lui Carol al X și glorie. Napo­leon al III moștenește oamenii lui Lu­­dovic-Filip și dezonoare. In­totdeauna guvernul trecut e răs­punzător de moravurile celui ce ur­mează, atât cât poate un guvern să fie răspunzător de ori­ce s’ar întâmpla. întreruperile neașteptate pe care îm­prejurările le aduc domniilor, nu îngă­­duiesc ca această lege să fie cu totul exactă, în ce privește timpul. De ase­meni nu se poate însemna exact unde se sfârșește o înrâurire, dar această înrâurire va dăinui în întreaga gene­rație care s’a desvoltat sub ea. — Se spune că am treizeci de ani, dar dacă am trăit într’un minut, tre,„ n’am oare nouăzeci de ani ? ! — Spiritul, bătaia de joc, ironia, poate să nu excludă mila, dar aceasta e rar. — Țărilor protestante le lipsesc două elemente neapărat trebuincioase fericirei unui om bine crescut: poli­tețea și evlavia. — Toți cei ce zic : mă urmărește nenorocul, n’au avut încă un succes adevărat, sau nu l-au cunoscut deloc. — Toți burghezii care rostesc la fiecare pas: imoral, imoralitate, mora­litate în artă și alte prostii ca acestea, mă fac să mă gândesc la una din acele flori ale trotuarului, care­­— însoțin­­du-mă într’o zi la muzeul Luvrului, unde nu mai fusese niciodată — își ascundea privirea și mă trăgea în­­tr’una de mânecă spunându-mi, ■— în fața nemuritoarelor statui și tablouri: — cum e cu putință să se expun­e pu­blicului asemenea nerușinări ? ! — u­n șir de plăceri mărunte alcă­tuiesc fericirea. — Un funcționar, un ministru, un director de teatru sau un jurnal pot fi uneori demni de respect, dar niciodată divini. Sunt unși fără personalitate, născuți pentru funcții, adică pentru trebuințele publicului. — Viața n’are decât un singur far­mec : farmecul jocului. Dar dacă ne este Indiferent câștigul sau perderea?! Culese și traduse de Al. T. S­taina tind Din vobumul: „Sufletul CU Bandelorf, apărit de curând. titul de Arte Grafice „ÎNDREPTAREA“, Soc. Ano­nimă pe acțiuni) Calea Victoriei No. 65 — București ULTIMA Viata politică in Ardeal Pasivitatea intelectualilor Si dezorientarea masselor Un cercetător obiectiv al stărilor de la noi, adâncind în special situațiile din provincia de dincolo de Carpați ar putea ajunge la concluzia că Ar­dealul politic se află în adevăr într’o stare nemulțumitoare, — nu însă din punctele de vedere în cari se pun di­feritele partide politice. Lipsa de educație politică Adevărul este că politica de partid care s’a practicat de la unire încoace a făcut ca Ardealul să rămână, în ce privește educația politică, la acelaș nivel pe care se găsea în momentul alipirii. Nici un pas înainte spre acea concepție necesară masselor și inte­lectualilor spre a se putea conduce în viața politică a unui stat unitar ro­mânesc. Dimpotrivă, la vechea concepție care se rezuma în noțiunea simplă de re­zistență impusă de politica asupritoare a foștilor stăpânitori, concepție care nu-și mai are astăzi rostul într’un stat în care elementul conducător e cel românesc, a venit să se adauge dezo­rientarea la anumite spirite, șovăiala și nestatornicia la altele. Vina partidelor Vina acestei stări de înapoiere din punctul de vedere al educației politice în Ardeal, o poartă în mod solidar toate partidele românești cari, în loc să grăbească metodic și cu mijloace ce le stăteau la îndemână, educația provinciei transcarpatine, au deslăn­­țuit acolo toate practicele necinstite ale unei politice meschine. După zece ani de la unire, ne aflăm azi în fața unei vieți politice de aparență, care ascunde un gol imens­ și o naivitate copilărească în sânul masseior deo­parte, o descurajare și o dezorientare în rândurile intelectualilor cinstiți din Ardeal de alta. Situația se poate rezuma în puține cuvinte. Urmările atitudinii d-lui Maniu Partidul d-lui Iuliu Maniu a crezut cfi este bine să se mențină într’o po­litică regionalistă și în această privință concepția conducerii acestei grupări n’a evoluat nici­ un pas de la unire încoace. Această politică și-a găsit sprijinul în mișcarea inițială a elementului româ­nesc din Ardeal, câștigat de multă vreme pentru o atitudine de „rezis­tență". Dar o atitudine care-și avea îndreptățirea în timpul tiraniei ma­ghiare, s’a transformat azi în mod fa­tal, sub acțiunea d-lui Maniu într’o politică de negațiune, care a devenit singura rațiune politică a d-lui Maniu* Acțiunea liberalilor In Ardeal In ce privește partidul liberal, el n’a făcut decât să accentueze, cu atitudi­­nea­­ egoistă și încrezută, nemulțumi­rile ardelenilor și să dea argumente d-lui Maniu. Din punct de vedere al politicii de partid, liberalii au consi­derat Ardealul ca o provincie cucerită. In afară de două-trei personalități, nu dintre cele mai proeminente, cărora li s-au acordat onorurile unor porto­folii ministeriale sau altele echiva­lente, șefii organizațiilor județene sunt toți aduși din vechiul regat. Elemen­tele ardelene, atâtea câte sunt în or­ganizațiile liberale, sunt subordonate politicienilor din regat,­și așa se ex­plică, între altele, lipsa complectă de popularitate a liberalilor din Ardeal. Cât despre celelalte grupări politice, încercările lor de organizare s-au lovit până acum de rezistența impetuoasă a d-lui Maniu și atotputerniciei guver­namentale liberale. Majoritatea intelectualilor stau retrași Dacă se adaugă la această situa­ție neclară, modul cum s-au făcut alegerile, arbitrariul și abuzurile săvârșite, găsim explicația faptului că un număr relativ foarte mic de intelectuali din Ardeal fac politică militară. Nu se ajung nici atâți cu câți să se complecteze organiza­țiile județene. Marea majoritate însă a intelec­tualilor ardeleni, toate elementele cinstite sufletește, capabile și cum­ ar fi de folos unei vieți pel­tice în­suflețită de idealuri mai înalte, stau în pasivitate. Ele nu înțeleg să ajute nici ati­tudinea agresivă față de interesele țarii a d-lui Iuliu Maniu, de la care nu mai pot spera practicarea unei politici pozitive ce duce la locul de răspundere și nici să se înhume la carul triumfal al politicii liberale, egoistă, netolerantă și primejdioasă prin acțiunea ei bancară care pă­gubește atâta economia provinciei de peste Carpați. De aci dezorien­tare, șovăială și însfârșit­especta­­tivă.* * * Aceasta este, pe scurt, situația vieții politice din Ardeal. O stare de tran­ziție, nici­ o idee cu rădăcini serioase un teren bogat pentru sămânța roa­delor bune, iar elementele care ar putea ajuta la rodirea acestui pământ virgin, marea majoritate a intelectualilor ardeleni, așteaptă ideea care să-i însuflețească, desinteresarea și cinstea care să le servească drept steag de raliere. ORA Vom da curând, pe larg, în coloanele „Neamului Româ­nesc", rezumate al conferin­țelor ținute în Ardeal de cf. profesor N. Iorga. Lupta de aseară, scrie: Știrile înregistrate de unele ziare cu privire la unele dificultăți cari s’au ivit în regularea succe­siunei regelui Ferdinand, nu se adeveresc. Prințul Carol a adresat reginei Maria o scrisoare declarând că n’are de ridicat absolut nici o obiecțiune asupra modului cum mama sa va crede de cuviință să dispună de succesiunea regelui Ferdinand. Se desminte șt­­ea că Regele Alfons al Spaniei, ar fi fost victima unui a­­tentat. Azi au loc alegerile parțiale. Rezultatele se vor cunoaște până cel mai târziu mâine. Paris, 13 Rador.—„Matin“ anunța din Geneva că miniștri de externe ai Micei înțelegeri au decis să în­ceapă o acțiune pentru a demonstra imposibilitatea de a se aduce vreo atingere tratatului de la Trianon, pen­tru menținerea cărui vor face toate sforțările. Ziarul Messager d’Athenes anunță întrevederea între d. Mihalacopol mi­nistrul de externe grec, și d. Titulescu. „Convorbirea a pus în relief,—spune ziarul atenian, — cordialitatea abso­lută a relațiilor dintre amândouă ță­rile, ca și concordanța de vederi asu­pra liniilor generale ale politicei ce trebue urmată pentru a asigura ordi­nea și pacea în Balcani". Messager d’Athenes desminte apoi zvonurile că s’ar fi produs ră­ceală între Grecia și România, pentru că își pun candidatura la un loc per­manent în consiliul Ligei Națiunilor. Citim în Cuvântul: „Viitorul de ieri se felicită de articolele d-l ui Georges Fevre din Le Journal a­­supra României. De ce oare a fost co­mis­at atunci un număr din Le Journal, din cauza unuia dintre aceste articole ?" De oare­ce Viitorul nu va răs­punde, răspundem noi: D. Georges de Fevre „capturat" de propagandiști liberali, plimbat pe malurile Nistrului, a avut loialitatea profesională să scrie în Le Journal, un articol cu titlul „Carol­ Brătianu". Guvernul a confiscat numărul din Le Journal, fiind­că în acea expu­nere nu era atacat de loc Prințul Carol. Guvernul lasă liberă vânzarea pamfletelor străine care au altă a­­titudine. Confiscă ce nu-i convine, cea ce nu il împiedecă să aducă apoi elogii... indezirabilului care scrie despre subiecte interzise... La St. Raphael a murit Ed. de Marcay, fost concesionar al Casîncu­ui din Sinaia. D. Vintila Brătianu va sosi de la Geneva săptămâna viitoare. D. IlILici MANIU Artistice A doua premieră a Teatrului Mic va fi „Ginerile d-lui prefect“ come­die în 3 acte de Paul Gusty cu d-na Mișu Fotino, G. Channel, Al. Giugaru­ și d-nele Anne Capustin, Renne Annie, Silvia Dumitrescu, etc... Cărți nou. A apărut și se află de vânzare în li­brării un important studiu al d-lui Cristian Isvoranu, membru al Ca­merei de Comerț și Industrie din Ga­lați, intitulat: Observațiuni asupra noului tarif general vamal și ta­xelor de rebut. Broșura d-lui Isvo­ranu conține o critică foarte docu­mentată a unor articole din tariful va­mal întocmit în Aprilie 1927. In buletinul cehoslovac „Central European Observer“ găsim în legătură cu politica noastră internă, următoarea declarație atribuită d-lui N. Titulescu: „Ministrul de externe român a­­sigură, că situația în România, după moartea regelui Ferdinand, s’a clarificat. Marinkovici vorbește despre ameliorarea relațiunilor cu Italia și Bulgaria“. D. Titulescu e confuz, ca de obicei. S’a clarificat „situația dela noi“, după moartea Regelui ? Pe când trăia, era neclară ? Ori s’a „clarificat“ prin Regența despre care d. Titulescu, pe când nu era liberal, spunea cele ce spunea ? Ziarele au publicat notițe privitoare la o categorie de profesori secundari. Au examen de capacitate la speciali­tățile principale și nu au secundare. Nu e vina lor, ci a Ministerului care a amânat o parte din examene, fără măcar să prevină pe candidați pentru a ști să se prezinte la, specialitatea secundară, ce nu s’a amânat, cum e „Româna”. D-l ministru Anghelescu a fost rugat să găsească o modalitate pentru a pune la drepturile lor pe acești pro­fesori. Până acum bieții dascăli n’au avut nici măcar cinstea unui comunicat scris. De ce această lipsă de atenție ? < In editura Fundației Culturale din Vă­enii de Munte „Cuvântul“, — au apărut până acum : 1. Originea și sensul democrației. 2. Răsboiul Independenței. 3. P. Hașdău. de N. IORGA. Broșurile, admirai imprimate, costă cei dintâi 10 lei, și cele din urmă costă 8 lei. Se pot cere, la Tipografia „Da Una Românească“, din Vălenii de Munte. Podgorenii se agită cerând în în­truniri publice și prin telegrame adre­sate Regenței aplicarea legii reprimărei fraudelor în vinicultură, lege încă în vigoare dar neaplicată de organele actualului guvern. D. D. Stoica a fost delegat țigu­ai școlar al județului Dolj, v w

Next