Neamul Românesc, iulie 1928 (Anul 23, nr. 144-168)

1928-07-22 / nr. 161

I „CONSTRUCȚIA ECONOMICA". SOCIETATE IN NUME COLECTIV - I Face angajamente de construcții de Case pentru cam­pania viitoare .­­ Lucrări in execuție tip PEPP* PALATUL LIGEI CULTURALE , LICEUL MIHAI VITEAZU etc. I Consultații orele 9—10 dim. și 4—5 p. m. I BULEVARDUL PRINCIPELE MIRCEA 7 Onor. Public. StasiareQ de a va con­­s­icSa costume și pard­esiuri pentru salonul de primăvară suntețfi rugați să vizitați vechea și cunoscuta casă.­­ — NICULAE BONEA, Calea Victoriei 101 bine asortată cu: Costume bărbătești, Pardesiuri în toate stofele, Pardesiu Trencoat, Haine de sport, Haine de Piele, Pălării, Lingerie, încălțăminte fină, Galanterie etc. Rayon special de stofele engleze, Charles Ewies, Holband, Cherries etc. vânzare CU metrul UMNIFORME SCOLME—Atelier gg primar rang p­eomenz S Pentru ce a fost amânată călătoria Mareșalului Pilsudski in România Ce scriu ziarele poloneze Varșovia (Ceps). — Pentru Călă­toria Mareșalului Pilsudski în Româ­nia unde d-sa a hotărât să petreacă o lună la o stațiune de vară, s’au făcut mari pregătiri, însă ea n’a fost reali­zată. Mareșalul Pilsudski va rămâ­nea deocamdată în Polonia, urmând să stea câteva zile la vila sa din Su­­ib­ivka sau în Druskienika lângă gra­nița lituană. — ■ „Nasz Prezegland” scrie: In cer­curile politice se comentează viu, ul­tima hotărâre a Mareșalului Pilsud­ski prin care și-a amânat călătoria în România. E vorbă aci după infor­­m­ațiunile semioficiale, de la motive politice. Se afirmă în unele cercuri, că politica externă poloneză a cărei responsabilitate o poartă Mareșalul Pilsudski împreună cu Ministrul Za­­leski, ar reclama șederea Mareșalu­lui în Varșovia. Decursul tratativelor polono-lituane,­ atitudinea neîmpăca­tă a Lituaniei și ultima noată prin ca­re s-a răspuns guvernului lituan, ne­cesita a se pregăti o nouă acțiune în direcția că Lituania să fie silită să cedeze. Mareșalul Pilsudski ar fi a­­vut și o convorbire cu Ministrul po­lonez Patek, care a părăsit zilele a­­cestea Varșovia, convorbire care s-ar fi referit la raporturile Polono sovietice. In genere se așteaptă în Polonia că la congresul legionarilor care va a­­vea loc la Vilna, mareșalul Filsudski va face un mare expozeu asupra pol­­tțcei interne și externe a Poloniei. A­­cest congres va avea loc în prima ju­mătate a lui August și până atunci o­­pinia publică nu va avea prilejul să cunoască programul guvernului polo­nez. In chestiunea tratativelor cu Litua­nia se insistă la Varșovia asupra cu­vintelor din nota poloneză unde se spune că guvernul polonez e dispus să continue tratativele care au a crea între ambele state „bună înțelegere de care depinde pacea”. Situația politicei interne din Iugoslavia a fost primită știrea despre însărcinarea lui Magici cu formarea cabinetului Belgrad .(Ceps).­ După consfătui­rile ce au durat aproape o săptămână ,Coroana a încredințat alcătuirea cabi­­­netului generalului popular Ștefan Ha­gici, șeful voluntarilor din Dobrogea și de pe frontul di­n Salonic. Dacă gene­ralul Hagici reușește în misiunea lui­­ de a forma noul cabinet, Iugoslavia va avea pentru prima oară un guvern de funcționari. Principiul fundamental în alcătuirea noului guvern este participarea tuturor regiunilor iugoslave, în special a regiu­nilor Croația, Bosnia și Slovenia.­­ Chestiunea cea mai dificilă a fost o­­­cuparea ministerelor de interne și ex­terne. Toate celelalte ministere nu au prezentat nici o dificultate. Pentru re­sortul internelor au insistat în special croații cari nu au simpatizat cu candi­­idatura prefectului de poliție din Bel­grad dr. Manuilo Lazarevici. Pentru ocuparea resortului externe­lor au fost trei candidați: ministrul iu­goslav la Madrid Smodzeka, ministrul iugoslav la Roma, Rakica și ministrul iugoslav la Berlin, Balugici. In ce pri­vește candidatura ministrului Bakicî, s-a considerat rechemarea lui ca puțin probabilă înaintea regulării raporturi­lor italo-iugoslave. Ministrul Balugici a fost chemat la eplgrad încă înainet cu câteva zile. Balugici a fost înainte cu câțiva ani ministru iugoslav la A­­tena unde a fost foarte bine apreciat de cercurile grecești Realizându-se a­­ceastă combinație, se crede că aceasta va fi cel mai bun augur pentru regu­­larea raporturilor dintre Iugoslavia și Grecia, în special în ce privește ches­tiunea zonei de la Salonic și mai mult chiar că se va ajunge la o mai strânsă colaborare economică între Iugoslavia și Germania. In general se poate spune că Soluțio­narea crizei prin formarea uunui gu­vern de funcționari in frunte cu gene­ralul Hagici, a fost primită cu satisfac­ție nu numai de croați, dar și de par­tidul agrarian sârb din opoziție ș­i de pasiciștii și centrul radical, care stau împotriva hd Vukicevici. Inaugurarea liniei ferate trans-pirineană Paris, 18 (Rador). —­ Președintele L loumergue și Regele Spaniei, însoțiți e d-nn­ Primo de Rivera. Briand și Barthou au inaugurat azi noua linie de cale ferată trans-pirineană, unind lo­­cali­ățile Pau și Saragosa. Acțiunea laburiștilor englezi Londra, 19. (Rador).— Partidul la­burist a depus în Camera Comunelor o moțiune de blam împotriva guvernu­lui, pentru politica urmată de acesta în ceea ce privește combaterea șomajului. Moțiunea va fi discutată în ședința din­­ 24 iulie. In numele partidului laburist j va vorbi de Macdonald, iar în numele guvernulu­i va răspunde primul minis­­ttru Baldwin. Vh!fi­ fie călduri la Belgrad Belgrad, 18 (Ra4n­). Căldurile caniculare din ultimele doua zile au­­ pricinuit numeroase cazuri de­­ nsolație, mai ales printre lucrătorii agricoli, ocu­pați cu strângerea racolt­ei. "■aggy""»*" O scenă tragică pe Drava Belgrad, 18 (Rador).­­ Consilierul Jovan Kutiancanin de la Curtea de Ca­sație, plimbându-se cu barca pe râul Drava, în apropiere de Novisad, a su­ferit un accident și s-a înecat. Două surori ale victimei, care aștep­tau pe mal întoarcerea bărcii, îm­bu­­nite de groază la vederea catastrofei, s’au aruncat în râu. Una din ele s’a înecat, cealaltă a pu­tut fi salvată. Luptă între jandarmi­i I bandiți Belgrad, 18 (Rador).­­ Pe rând urmărea o bandă de tâlhari albanezi, o patrulă de jandarmi și­ o poteră de țărani voluntari, au căzut într’o cap­cană, în pădurea Melava, lângă Novi­­pazar. Patru jandarmi și trei țărani au fost uciși, iar un jandarm a fost grav rănit. NEAMUL ROMANESC Ca rti­nai Au apărut: „Tratat de drept civil", vol. I (în genul lui Planici și Colin­et Capitan) de C. Hamangiu, consilier la Casație, I. Rosetti Bălănescu și Al. Băicoianu, 1020 pagini, hârtie velină. Volumul II apare la finitul lui Octom­brie. „Codul civil adnotat" cu doctrină franceză și română și cu jurisprudența până la 1927 (în genul ltd Fuzrer Her­man). Volumul V. (doctrina) de C. Hamangiu și N. Georgean, 800 pagini hârtie velină. .Volumul XIII—XIV din „Codul general" cuprinzând legile și regula­mentele de unificare din 1922—1926 (continuare la vol. XI—XII) adnotate cu numeroase referințe și trimiteri, 1320 pagini hârtie velină, legat în pânză. „Pandectele Romane", (anul VII). Caetul 4—5 (dublu) repertoriul lunar de doctrină și jurisprudență comentată și adnotată, sub direcția d-lui C. Ha­mangiu, consilier la Casație, 200 pa­gini pe 3 coloane, hârtie velină. „Pandectele săptămânae“, (anul IV) No. 24 cuprinde cele mai recente juris­­prudențe ale Casației, publicate ,,în extenso“, toate adnotate cu jurispru­­dența anterioară, 32 pagini, pe 2 co­loane, hârtie velină. Specia cota DE AZI SAMBATA 21 IULIE 1928 TEATRUL OTETELEȘEANU: Flo­rette și Parapan. GRADINA CĂRĂBUȘ­ : Cioc! Coic! Cioc ! (premieră). TEATRUL MIC DE VARA, calea Grivitei No. 94: „Satirul . CINEMA LIPSCANI: Mireasa Jaz­­bandului și baletul Naudis. CINEMA CAPITOL.— La Folies de Pritemps cu Xenia Desin, E. Pine­­jeff, Ralpin Artuhr Roberts. CINEMA EFORIA: Dama cu camelii de Al. Dumas fiul cu artiștii suedezi CINEMA MARIOARA VOICULES­­CU: O noapte la Londra cu Do­rothy Gish. TEATRU CINEMA MARIA. — Contesa Stacia cu Iga Sim. TEATRU CINEMA TRIANON. — Gosta Examen în „Carol al Xll-lea" și Trianon Jurnal. CINEMA ATENEUL ROMAN . Pe­ruca" cu Otto Gebühr și Jenny Has­­selqu­st. Supliment o comedie de mare haz în 2 acte. TERASA CINEMA BASARAB. At­lantida. ATENEUL „DICHIU" CINEMA — In numele Regelui. Spectacolul va fi complectat cu Jurnal de actuali­tate și nostimă comedie. CINEMA VOLTA-BUZESTI: Cân­tecul Valurilor cu Paul Richter și trupa Titi Mihăilescu. CINEMA ROMA: Harry Piei în Atențiune Harry î GRADINA CINEMA COLUMBIA. (Șos. Colentina 34)­. >— Giganticul film Michael Ortograff, opera com­plectă ,14 acte, cu Ivan Mossouki­­ne, acomapaniament de cor. GRADINA CINEMA AURORA. — (Dudești 84).— „O noapte de spai­­m­” cu Eddie Polio și Cei 10 Feo­­doroff. , ♦ Mult întristații și în veci nemângăiații Elena soție, Jeana, Muța, Mitița, Tan­­tzi copii, Maria mamă, Jean și Niculae frați, Ioan și Maria Drăghici socri, Theodor și Constanța cumnați, Ioam Gheorghiu naș aduce la cunoștință în­cetarea din viață a neuitatului lor Dumitru Apolzeanu Patron instalator în etate de 53 ani decedat în ziua de 19 Iulie 1928 ora 9 jum. seara. Corpul defunctului este depus în capela cimitirului Sf. Vifleri unde va avea loc înmormântarea Du­minică 22 Iulie ora 4 p. m. Rugativă pentru dânsul. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Lascar M. Mendelzon, născut la 5 iunie 1893 în București, domiciliat în București, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Mendelzon în acela de Mihai, spre a se numi Lascar Mihai. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opo­­zițiune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. Luni 23 iulie membrii congresului internațional al învățământului secun­dar vor fi primiți, aflându-se în ex­cursie și la Vălenii de Munte. Oaspeții vor sosi la orele 4 p. m. cu tren special. Primire în gară. Pri­mire apoi la „Universitatea Popu­lară“ unde va vorbi d­ l N .Iorga. Ser­bare câmpenească la „Așezământul Regele Ferdinand" cu jocuri naționale și cântece și concurs de costume națio­nale, cu premii în bani, oferite de „A­­sociația profesorilor secundari Ploești“ care va oferi oaspeților tradiționala gustare. Primăria va oferi oaspeților daruri, amintiri. Plecarea spre Ploești cu trenul de 7 seara. T față de rezultatul trata­tivelor împrumutului, convo­carea apropiată a Parlamen­tului, nu poate fi decât o în­drăzneață mistificare. In fond, e vorba pentru gu­vern de a obține, pur și sim­plu, de la Parlament, adică de la țară”, autorizația de a contracta, de acum înainte, un împrumut extern. Rămâne de văzut dacă e de ajuns acest mandat, al „țării” d-lui comandant al Jandarmilor pentru ca gu­vernul d-lui Vintila tir dl tanti să continue în neputința sa de a gospodări o țară. Din toată campania noastră împo­triva speculei ne-am ales cu modifica­­rea a două articole din regulamentul legii pentru infrânarea „speculei ilici­te" (fiindcă este una care e permisă: aceea de la Bursă și a rentelor din străinătate). O modificare presupune și o inten­ție de aplicare a unei legi. Deci,­­ bi­ne și așa. In ce privește modificarea, ea e re­lativă la persoanele care au căderea să constate infracțiunile. Credem că numărul lor e prea mic față de cazurile de speculă. Drep­ul de a constata infracțiunile ar trebui con­ferit TUTULOR magistraților de orce categorie,­­iar nu numai judecătorilor de instruție și membrilor parchetelor. Acest drept ar mai putea fi extins și asupra tuturor ofițerilor de poliție judiciară administrativi sau comunali,­­ instituindu-se, ca asigurare, sanc­țiuni extrem de severe împotriva abu­zurilor. , Iată ceea ce ar putea aduce ,cu o a­­plicare cinstită și strictă a legii specu­lei, o atenuare a situației. In ultima săptămână, d. Vintilă Brătianu a fost primit in fiecare zi în audiență de către Regență. Aceasta după însăși dorința membri­lor Regenței de a fi informați la zi despre mersul tratativelor cu banche­rii streini. Se spune că d. Vintilă Brătianu a însoțit acest raport zilnic cu repetate plângeri împotriva opoziției care — spune șeful guvernului — ar fi cauza unică a Insuccesului tratativelor, Cmp*»*! He­­’îstă îs» Sinaia al cf-lu»î Praf. Im­an desert? ^LStemfara ki Art?» Inrmâ» nească” © m irolectiuni va r*re­a in vilele de Sâmbăta 21 si Duminică 291 Iulie, Sâmbătă 28 si Duminică 29 Iulie, precum si Sâmbătă 4 și Duminică 5 Auc­ust a. c. Cursurile de Sâmbătă se vor fine intre orele 5 lum. — ® Sum. senerar iar cele de Du­­m­­inică La orele 10—12 a. m. Citiți și răspândiți ziarul Jeamna Românesc“ _IkijlRIDTADCA». Sft d­espre pe Acțiuni. Caleg Vid­ew^s JSS. JbmirMtiL ULTIMA OPA Chestiunea at­t de gravă a speculării rentelor românești pe pletele streine a fost inci­să cu o re­peziciune semnificativă. De altfel, ea nici n-a fost amplu discutată iar pentru unii,—din motive cari ne dau prilejuri de mediiație—a fost pur și simplu inexistentă. Să aibă oare această cocoană mare care se nu­mește necinstea o ramificație atât de întinsă de re­­lasiuni îacit să asigure impunitatea nu numai legală dar și față de sancțiunile pe cari le-ar putea da o­­pinia publ­iă, tuturor traficanților cu secretele de Stat In folosul buzunarelor lor cu proporțiuni fan­tastice ! Care ne sunt gindurile cari ne bat față de întristă­toarele perspective pe cari le întrevedem în acest caz. Dar chestiunea speculării rentei românește nu poate rămine așa. Nu trebue să rămină așa. Pentru cinstea obrazu ui atln­cit ne-a mai rămas curat, pen­tru salvarea reputației acestei țări. Unul din cei acuzați că ar fi traficat cu­renta ro­mânească la Paris și Londra a trimis unui confrate o telegramă prin care, desvinovățindu-se, anunță destăinuiri ample in această afacere, și surprize .. Opinia publică cinstită așteaptă cu interes de­stăinuirile. Chiar dacă panamaua ar avea astfel de proporții Incit, dată pe față, ar pune Statul și ofi­cialitatea românească într’o grea situare față de streinătate, — încă n’avem nimic de pierdut. Finanța streină, cercurile financiare și ale defen­sorilor streini de rentă românească cunosc și așa ceea ce s’a petrecut la Bursa din Paris și Londra. Poate mai mult decit noi. Așa că publicitatea intre­­gei afaceri n’ar agrava întru nimic opinia streină a lății despre noi. Dimpotrivă,—dacă lucrurile s’ar da pe față, dacă sancțiunile legale s’ar aplica cu promptitudine fără a se ține seama de persoane, poate că această o­­pinie rea a străinătății despre noi ar suferi un co­rectiv în bine. Avem posibilitatea să­tării, începeți,a domnilor. Așteptăm, salvăm ceva din cinstea Relațiile dintre d-nii Vintilă Brătianu și Titulescu au, în po­liteța lor, aspectul unei corvezi impuse de împrejurări. Un amănunt caracteristic e faptul că d. Titulescu nu s’a in­teresat, în ultimele zile, nici di­rect nici indirect de fazele trata­tivelor cu bancherii streini. Mi­nistrul de externe a ținut să se considere cu totul absent în a­­ceastă chestiune. Faptul fiind adus la cunoștința d-lui Vintilă Brătianu, acesta a făcut o vizită alaltă ori, la prânz, d-lui Titulescu, la Ministerul de Externe, și i-a făcut o expunere a situației. După spusele celor ce l-au văzut la plecare, d. Vintilă Bră­tianu părea adânc îngândurat. Au apărut: 1) Guide historique de la Rouma­­nie (pârtie generale) par N. IORGA. 2) Guide historique dela Roama­­nie *partie descriptive) par N. TOR­­GA. Amândouă costă lei 100 si se gă­sesc la toate librăriile și la editori. Librairie Gamber 7 Rue Danton (Pa­ris). Librăria PAVEL SURU Calea Vic­toriei No. 73, (București). Cele patrusprezece state cari au răspuns d-M Kellog s-au declarat pentru proectul împotriva războiului New-York, 20 (Rador). — Departamentul de Stat a primit răspunsurile a 14 State, toate fa­vorabile propunerei d-lui Kellog, pentru încheierea tratatului îm­potriva războiului. Mai rămâne să se primească răspunsul Japoniei, care este aș­teptat pe mâine. „New­ York Times“ anunță că d. Kellog va pleca la Paris în ziua de 15 August, pentru semnarea noului pact. La solemnitatea semnării vor participa miniștrii de externe al tuturor Statelor a­­derente. ATITUDINEA RUSIEI FATA DE PACTUL KELLOG New­ York, 20 (Rador). — De­oarece s’a pus în ultimul timp chestiunea atitudinei Rusiei față de pactul multilateral, pentru su­primarea­­ războiului, cercurile autorizate declară că lista State­lor semnatare nu va mai suferi acum nici o adăogire. Orice na­țiune însă va putea adera la noul pact, printr’o simplă declarație unilaterală: ..... v ■ [UNK] [UNK] [UNK]" Rusia va putea face uz de a­­ceastă metodă, evident astfel u­­nele chestiuni dificile cum ar fi aceea a recunoașterei de jure din partea celorlalți aderenți. SIR AUSTEN CHAMBERLAIN A RĂSPUNS D-LUI KELLOG Londra 20 (Rador). — Azi s’a pu­blicat textul notei semnată de Sir Austen Chamberlain și transmisă d-lui Kellog, prin care anunță ade­ziunea, Marii Britanii la tratatul mul­tilateral pentru suprimarea războiu­lui­ ­..... ooooyoono-----— Parastas pentru Repels Ferdinand la Viena Viena, 20 (Rador). — In pre­zența d-lui ministru și doamnei Mitillneu a personalului legațiu­­nei și a coloniei române, s’a ce­lebrat azi la Capela română din Viena parastasul de un an întru pomenirea Regelui Ferdinand. Transmitem condoleanțe familiei prietenului nostru Ion Drăghici pentru perderea inconsolabilă a ginerelui d-sale Dumitru Apolzeanu, membru al partidului nostru. Pricini de speculă... Ne aflăm în declinul verii și legu­mele se mențin la prețuri de primă­vară. Speculatorii cari, în lipsa oricărei autorități cari să le înfrângă pornirea vinovată, s’au rușinat ei înșiși de ac­țiunea lor, simt nevoie să găsească o scuză banditismului. Ei spun că din cauza mar lor căl­duri cerealele și o parte din legume în loc să se coacă ,se prăjesc (?) și se strică, iar altele sunt distruse de in­sectele cari s’au desvoltat din cauza secetei. Orce prilej­esc bine venit pentru speculatorii cari trăesc în nenorocita noastră țară ca într’un sat fără câit., «iooooooo Demonstrații... Situația în sânul partidului liberal e de așa natură încât pentru sesiunea extraordinară a Parlamentului — dacăă va exista o asemenea sesiune — se­­­nunță demonstrațiuni de-ale majori­tarilor împotriva unora dintre miniș­tri, — în special a „colaboratorilor". Iar dintre „colaboratori" cel care și-a atras mai multe dușmănii este d. Stelian Popescu, ministru al jus­tției. Se anunță împotriva d-sale, mr multe interpelări, printre cari aceea a d-lui Irimescu Cândeși asupra felului cum ministrul justiției își înțelege mi­siunea. ------------poppXnor­i Măsuri Ie tras­e. In urma rapor­ului d-lui R. Frana­­sovici despre cele constatate în Ar­deal, ministerul de interne a dispus în­locuirea tuturor secretarilor comunali de pe întinsul frontierei de Vest, a­proape toți unguri și evrei, prin se­cretari români . Motivul e că activitatea acestor se­cretari comunali nu prezintă garanții suficiente pentru liniștea țării. Lucru care ar fi trebuit să fie de mult înțeles... —--------oooXoooo—— ------­Autonomia... Ideea autonomistă își găsește deo­camdată aplicarea în jefuirea organi­zată oficial a cetățeanului român. Așa se întâmplă, între altele, la Ti­mișoara. La primăria de acolo, pentru orce certificat care se eliberează, se încasează, în afară de timbrul legal, o taxă ilegală de 20 lei. Și pentru că cei de la primăria lo­cală sunt împotriva bi­roucratismului tipical, nu mai dau chitanțe pentru a­­ceastă taxă de 20 lei. Iată un „regionalism", care dacă « subgeneris, este bine înțeles din punc­­­­tul de vedere al intereselor celor de la­­ primăria Timișoara.

Next