Neamul Românesc, iulie 1928 (Anul 23, nr. 144-168)
1928-07-22 / nr. 161
I „CONSTRUCȚIA ECONOMICA". SOCIETATE IN NUME COLECTIV - I Face angajamente de construcții de Case pentru campania viitoare . Lucrări in execuție tip PEPP* PALATUL LIGEI CULTURALE , LICEUL MIHAI VITEAZU etc. I Consultații orele 9—10 dim. și 4—5 p. m. I BULEVARDUL PRINCIPELE MIRCEA 7 Onor. Public. StasiareQ de a va consicSa costume și pardesiuri pentru salonul de primăvară suntețfi rugați să vizitați vechea și cunoscuta casă. — NICULAE BONEA, Calea Victoriei 101 bine asortată cu: Costume bărbătești, Pardesiuri în toate stofele, Pardesiu Trencoat, Haine de sport, Haine de Piele, Pălării, Lingerie, încălțăminte fină, Galanterie etc. Rayon special de stofele engleze, Charles Ewies, Holband, Cherries etc. vânzare CU metrul UMNIFORME SCOLME—Atelier gg primar rang peomenz S Pentru ce a fost amânată călătoria Mareșalului Pilsudski in România Ce scriu ziarele poloneze Varșovia (Ceps). — Pentru Călătoria Mareșalului Pilsudski în România unde d-sa a hotărât să petreacă o lună la o stațiune de vară, s’au făcut mari pregătiri, însă ea n’a fost realizată. Mareșalul Pilsudski va rămânea deocamdată în Polonia, urmând să stea câteva zile la vila sa din Suibivka sau în Druskienika lângă granița lituană. — ■ „Nasz Prezegland” scrie: In cercurile politice se comentează viu, ultima hotărâre a Mareșalului Pilsudski prin care și-a amânat călătoria în România. E vorbă aci după informațiunile semioficiale, de la motive politice. Se afirmă în unele cercuri, că politica externă poloneză a cărei responsabilitate o poartă Mareșalul Pilsudski împreună cu Ministrul Zaleski, ar reclama șederea Mareșalului în Varșovia. Decursul tratativelor polono-lituane, atitudinea neîmpăcată a Lituaniei și ultima noată prin care s-a răspuns guvernului lituan, necesita a se pregăti o nouă acțiune în direcția că Lituania să fie silită să cedeze. Mareșalul Pilsudski ar fi avut și o convorbire cu Ministrul polonez Patek, care a părăsit zilele acestea Varșovia, convorbire care s-ar fi referit la raporturile Polono sovietice. In genere se așteaptă în Polonia că la congresul legionarilor care va avea loc la Vilna, mareșalul Filsudski va face un mare expozeu asupra poltțcei interne și externe a Poloniei. Acest congres va avea loc în prima jumătate a lui August și până atunci opinia publică nu va avea prilejul să cunoască programul guvernului polonez. In chestiunea tratativelor cu Lituania se insistă la Varșovia asupra cuvintelor din nota poloneză unde se spune că guvernul polonez e dispus să continue tratativele care au a crea între ambele state „bună înțelegere de care depinde pacea”. Situația politicei interne din Iugoslavia a fost primită știrea despre însărcinarea lui Magici cu formarea cabinetului Belgrad .(Ceps). După consfătuirile ce au durat aproape o săptămână ,Coroana a încredințat alcătuirea cabinetului generalului popular Ștefan Hagici, șeful voluntarilor din Dobrogea și de pe frontul din Salonic. Dacă generalul Hagici reușește în misiunea lui de a forma noul cabinet, Iugoslavia va avea pentru prima oară un guvern de funcționari. Principiul fundamental în alcătuirea noului guvern este participarea tuturor regiunilor iugoslave, în special a regiunilor Croația, Bosnia și Slovenia. Chestiunea cea mai dificilă a fost ocuparea ministerelor de interne și externe. Toate celelalte ministere nu au prezentat nici o dificultate. Pentru resortul internelor au insistat în special croații cari nu au simpatizat cu candiidatura prefectului de poliție din Belgrad dr. Manuilo Lazarevici. Pentru ocuparea resortului externelor au fost trei candidați: ministrul iugoslav la Madrid Smodzeka, ministrul iugoslav la Roma, Rakica și ministrul iugoslav la Berlin, Balugici. In ce privește candidatura ministrului Bakicî, s-a considerat rechemarea lui ca puțin probabilă înaintea regulării raporturilor italo-iugoslave. Ministrul Balugici a fost chemat la eplgrad încă înainet cu câteva zile. Balugici a fost înainte cu câțiva ani ministru iugoslav la Atena unde a fost foarte bine apreciat de cercurile grecești Realizându-se această combinație, se crede că aceasta va fi cel mai bun augur pentru regularea raporturilor dintre Iugoslavia și Grecia, în special în ce privește chestiunea zonei de la Salonic și mai mult chiar că se va ajunge la o mai strânsă colaborare economică între Iugoslavia și Germania. In general se poate spune că Soluționarea crizei prin formarea uunui guvern de funcționari in frunte cu generalul Hagici, a fost primită cu satisfacție nu numai de croați, dar și de partidul agrarian sârb din opoziție și de pasiciștii și centrul radical, care stau împotriva hd Vukicevici. Inaugurarea liniei ferate trans-pirineană Paris, 18 (Rador). — Președintele L loumergue și Regele Spaniei, însoțiți e d-nn Primo de Rivera. Briand și Barthou au inaugurat azi noua linie de cale ferată trans-pirineană, unind localiățile Pau și Saragosa. Acțiunea laburiștilor englezi Londra, 19. (Rador).— Partidul laburist a depus în Camera Comunelor o moțiune de blam împotriva guvernului, pentru politica urmată de acesta în ceea ce privește combaterea șomajului. Moțiunea va fi discutată în ședința din 24 iulie. In numele partidului laburist j va vorbi de Macdonald, iar în numele guvernului va răspunde primul ministtru Baldwin. Vh!fi fie călduri la Belgrad Belgrad, 18 (Ra4n). Căldurile caniculare din ultimele doua zile au pricinuit numeroase cazuri de nsolație, mai ales printre lucrătorii agricoli, ocupați cu strângerea racoltei. "■aggy""»*" O scenă tragică pe Drava Belgrad, 18 (Rador). Consilierul Jovan Kutiancanin de la Curtea de Casație, plimbându-se cu barca pe râul Drava, în apropiere de Novisad, a suferit un accident și s-a înecat. Două surori ale victimei, care așteptau pe mal întoarcerea bărcii, îmbunite de groază la vederea catastrofei, s’au aruncat în râu. Una din ele s’a înecat, cealaltă a putut fi salvată. Luptă între jandarmii I bandiți Belgrad, 18 (Rador). Pe rând urmărea o bandă de tâlhari albanezi, o patrulă de jandarmi și o poteră de țărani voluntari, au căzut într’o capcană, în pădurea Melava, lângă Novipazar. Patru jandarmi și trei țărani au fost uciși, iar un jandarm a fost grav rănit. NEAMUL ROMANESC Ca rtinai Au apărut: „Tratat de drept civil", vol. I (în genul lui Planici și Colinet Capitan) de C. Hamangiu, consilier la Casație, I. Rosetti Bălănescu și Al. Băicoianu, 1020 pagini, hârtie velină. Volumul II apare la finitul lui Octombrie. „Codul civil adnotat" cu doctrină franceză și română și cu jurisprudența până la 1927 (în genul ltd Fuzrer Herman). Volumul V. (doctrina) de C. Hamangiu și N. Georgean, 800 pagini hârtie velină. .Volumul XIII—XIV din „Codul general" cuprinzând legile și regulamentele de unificare din 1922—1926 (continuare la vol. XI—XII) adnotate cu numeroase referințe și trimiteri, 1320 pagini hârtie velină, legat în pânză. „Pandectele Romane", (anul VII). Caetul 4—5 (dublu) repertoriul lunar de doctrină și jurisprudență comentată și adnotată, sub direcția d-lui C. Hamangiu, consilier la Casație, 200 pagini pe 3 coloane, hârtie velină. „Pandectele săptămânae“, (anul IV) No. 24 cuprinde cele mai recente jurisprudențe ale Casației, publicate ,,în extenso“, toate adnotate cu jurisprudența anterioară, 32 pagini, pe 2 coloane, hârtie velină. Specia cota DE AZI SAMBATA 21 IULIE 1928 TEATRUL OTETELEȘEANU: Florette și Parapan. GRADINA CĂRĂBUȘ : Cioc! Coic! Cioc ! (premieră). TEATRUL MIC DE VARA, calea Grivitei No. 94: „Satirul . CINEMA LIPSCANI: Mireasa Jazbandului și baletul Naudis. CINEMA CAPITOL.— La Folies de Pritemps cu Xenia Desin, E. Pinejeff, Ralpin Artuhr Roberts. CINEMA EFORIA: Dama cu camelii de Al. Dumas fiul cu artiștii suedezi CINEMA MARIOARA VOICULESCU: O noapte la Londra cu Dorothy Gish. TEATRU CINEMA MARIA. — Contesa Stacia cu Iga Sim. TEATRU CINEMA TRIANON. — Gosta Examen în „Carol al Xll-lea" și Trianon Jurnal. CINEMA ATENEUL ROMAN . Peruca" cu Otto Gebühr și Jenny Hasselqust. Supliment o comedie de mare haz în 2 acte. TERASA CINEMA BASARAB. Atlantida. ATENEUL „DICHIU" CINEMA — In numele Regelui. Spectacolul va fi complectat cu Jurnal de actualitate și nostimă comedie. CINEMA VOLTA-BUZESTI: Cântecul Valurilor cu Paul Richter și trupa Titi Mihăilescu. CINEMA ROMA: Harry Piei în Atențiune Harry î GRADINA CINEMA COLUMBIA. (Șos. Colentina 34). >— Giganticul film Michael Ortograff, opera complectă ,14 acte, cu Ivan Mossoukine, acomapaniament de cor. GRADINA CINEMA AURORA. — (Dudești 84).— „O noapte de spaim” cu Eddie Polio și Cei 10 Feodoroff. , ♦ Mult întristații și în veci nemângăiații Elena soție, Jeana, Muța, Mitița, Tantzi copii, Maria mamă, Jean și Niculae frați, Ioan și Maria Drăghici socri, Theodor și Constanța cumnați, Ioam Gheorghiu naș aduce la cunoștință încetarea din viață a neuitatului lor Dumitru Apolzeanu Patron instalator în etate de 53 ani decedat în ziua de 19 Iulie 1928 ora 9 jum. seara. Corpul defunctului este depus în capela cimitirului Sf. Vifleri unde va avea loc înmormântarea Duminică 22 Iulie ora 4 p. m. Rugativă pentru dânsul. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Lascar M. Mendelzon, născut la 5 iunie 1893 în București, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Mendelzon în acela de Mihai, spre a se numi Lascar Mihai. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Luni 23 iulie membrii congresului internațional al învățământului secundar vor fi primiți, aflându-se în excursie și la Vălenii de Munte. Oaspeții vor sosi la orele 4 p. m. cu tren special. Primire în gară. Primire apoi la „Universitatea Populară“ unde va vorbi d l N .Iorga. Serbare câmpenească la „Așezământul Regele Ferdinand" cu jocuri naționale și cântece și concurs de costume naționale, cu premii în bani, oferite de „Asociația profesorilor secundari Ploești“ care va oferi oaspeților tradiționala gustare. Primăria va oferi oaspeților daruri, amintiri. Plecarea spre Ploești cu trenul de 7 seara. T față de rezultatul tratativelor împrumutului, convocarea apropiată a Parlamentului, nu poate fi decât o îndrăzneață mistificare. In fond, e vorba pentru guvern de a obține, pur și simplu, de la Parlament, adică de la țară”, autorizația de a contracta, de acum înainte, un împrumut extern. Rămâne de văzut dacă e de ajuns acest mandat, al „țării” d-lui comandant al Jandarmilor pentru ca guvernul d-lui Vintila tir dl tanti să continue în neputința sa de a gospodări o țară. Din toată campania noastră împotriva speculei ne-am ales cu modificarea a două articole din regulamentul legii pentru infrânarea „speculei ilicite" (fiindcă este una care e permisă: aceea de la Bursă și a rentelor din străinătate). O modificare presupune și o intenție de aplicare a unei legi. Deci, bine și așa. In ce privește modificarea, ea e relativă la persoanele care au căderea să constate infracțiunile. Credem că numărul lor e prea mic față de cazurile de speculă. Drepul de a constata infracțiunile ar trebui conferit TUTULOR magistraților de orce categorie,iar nu numai judecătorilor de instruție și membrilor parchetelor. Acest drept ar mai putea fi extins și asupra tuturor ofițerilor de poliție judiciară administrativi sau comunali, instituindu-se, ca asigurare, sancțiuni extrem de severe împotriva abuzurilor. , Iată ceea ce ar putea aduce ,cu o aplicare cinstită și strictă a legii speculei, o atenuare a situației. In ultima săptămână, d. Vintilă Brătianu a fost primit in fiecare zi în audiență de către Regență. Aceasta după însăși dorința membrilor Regenței de a fi informați la zi despre mersul tratativelor cu bancherii streini. Se spune că d. Vintilă Brătianu a însoțit acest raport zilnic cu repetate plângeri împotriva opoziției care — spune șeful guvernului — ar fi cauza unică a Insuccesului tratativelor, Cmp*»*! He’îstă îs» Sinaia al cf-lu»î Praf. Iman desert? ^LStemfara ki Art?» Inrmâ» nească” © m irolectiuni va r*rea in vilele de Sâmbăta 21 si Duminică 291 Iulie, Sâmbătă 28 si Duminică 29 Iulie, precum si Sâmbătă 4 și Duminică 5 Aucust a. c. Cursurile de Sâmbătă se vor fine intre orele 5 lum. — ® Sum. senerar iar cele de Duminică La orele 10—12 a. m. Citiți și răspândiți ziarul Jeamna Românesc“ _IkijlRIDTADCA». Sft despre pe Acțiuni. Caleg Videw^s JSS. JbmirMtiL ULTIMA OPA Chestiunea att de gravă a speculării rentelor românești pe pletele streine a fost incisă cu o repeziciune semnificativă. De altfel, ea nici n-a fost amplu discutată iar pentru unii,—din motive cari ne dau prilejuri de mediiație—a fost pur și simplu inexistentă. Să aibă oare această cocoană mare care se numește necinstea o ramificație atât de întinsă de relasiuni îacit să asigure impunitatea nu numai legală dar și față de sancțiunile pe cari le-ar putea da opinia publiă, tuturor traficanților cu secretele de Stat In folosul buzunarelor lor cu proporțiuni fantastice ! Care ne sunt gindurile cari ne bat față de întristătoarele perspective pe cari le întrevedem în acest caz. Dar chestiunea speculării rentei românește nu poate rămine așa. Nu trebue să rămină așa. Pentru cinstea obrazu ui atlncit ne-a mai rămas curat, pentru salvarea reputației acestei țări. Unul din cei acuzați că ar fi traficat curenta românească la Paris și Londra a trimis unui confrate o telegramă prin care, desvinovățindu-se, anunță destăinuiri ample in această afacere, și surprize .. Opinia publică cinstită așteaptă cu interes destăinuirile. Chiar dacă panamaua ar avea astfel de proporții Incit, dată pe față, ar pune Statul și oficialitatea românească într’o grea situare față de streinătate, — încă n’avem nimic de pierdut. Finanța streină, cercurile financiare și ale defensorilor streini de rentă românească cunosc și așa ceea ce s’a petrecut la Bursa din Paris și Londra. Poate mai mult decit noi. Așa că publicitatea intregei afaceri n’ar agrava întru nimic opinia streină a lății despre noi. Dimpotrivă,—dacă lucrurile s’ar da pe față, dacă sancțiunile legale s’ar aplica cu promptitudine fără a se ține seama de persoane, poate că această opinie rea a străinătății despre noi ar suferi un corectiv în bine. Avem posibilitatea sătării, începeți,a domnilor. Așteptăm, salvăm ceva din cinstea Relațiile dintre d-nii Vintilă Brătianu și Titulescu au, în politeța lor, aspectul unei corvezi impuse de împrejurări. Un amănunt caracteristic e faptul că d. Titulescu nu s’a interesat, în ultimele zile, nici direct nici indirect de fazele tratativelor cu bancherii streini. Ministrul de externe a ținut să se considere cu totul absent în această chestiune. Faptul fiind adus la cunoștința d-lui Vintilă Brătianu, acesta a făcut o vizită alaltă ori, la prânz, d-lui Titulescu, la Ministerul de Externe, și i-a făcut o expunere a situației. După spusele celor ce l-au văzut la plecare, d. Vintilă Brătianu părea adânc îngândurat. Au apărut: 1) Guide historique de la Roumanie (pârtie generale) par N. IORGA. 2) Guide historique dela Roamanie *partie descriptive) par N. TORGA. Amândouă costă lei 100 si se găsesc la toate librăriile și la editori. Librairie Gamber 7 Rue Danton (Paris). Librăria PAVEL SURU Calea Victoriei No. 73, (București). Cele patrusprezece state cari au răspuns d-M Kellog s-au declarat pentru proectul împotriva războiului New-York, 20 (Rador). — Departamentul de Stat a primit răspunsurile a 14 State, toate favorabile propunerei d-lui Kellog, pentru încheierea tratatului împotriva războiului. Mai rămâne să se primească răspunsul Japoniei, care este așteptat pe mâine. „New York Times“ anunță că d. Kellog va pleca la Paris în ziua de 15 August, pentru semnarea noului pact. La solemnitatea semnării vor participa miniștrii de externe al tuturor Statelor aderente. ATITUDINEA RUSIEI FATA DE PACTUL KELLOG New York, 20 (Rador). — Deoarece s’a pus în ultimul timp chestiunea atitudinei Rusiei față de pactul multilateral, pentru suprimarea războiului, cercurile autorizate declară că lista Statelor semnatare nu va mai suferi acum nici o adăogire. Orice națiune însă va putea adera la noul pact, printr’o simplă declarație unilaterală: ..... v ■ [UNK] [UNK] [UNK]" Rusia va putea face uz de această metodă, evident astfel unele chestiuni dificile cum ar fi aceea a recunoașterei de jure din partea celorlalți aderenți. SIR AUSTEN CHAMBERLAIN A RĂSPUNS D-LUI KELLOG Londra 20 (Rador). — Azi s’a publicat textul notei semnată de Sir Austen Chamberlain și transmisă d-lui Kellog, prin care anunță adeziunea, Marii Britanii la tratatul multilateral pentru suprimarea războiului ..... ooooyoono-----— Parastas pentru Repels Ferdinand la Viena Viena, 20 (Rador). — In prezența d-lui ministru și doamnei Mitillneu a personalului legațiunei și a coloniei române, s’a celebrat azi la Capela română din Viena parastasul de un an întru pomenirea Regelui Ferdinand. Transmitem condoleanțe familiei prietenului nostru Ion Drăghici pentru perderea inconsolabilă a ginerelui d-sale Dumitru Apolzeanu, membru al partidului nostru. Pricini de speculă... Ne aflăm în declinul verii și legumele se mențin la prețuri de primăvară. Speculatorii cari, în lipsa oricărei autorități cari să le înfrângă pornirea vinovată, s’au rușinat ei înșiși de acțiunea lor, simt nevoie să găsească o scuză banditismului. Ei spun că din cauza mar lor călduri cerealele și o parte din legume în loc să se coacă ,se prăjesc (?) și se strică, iar altele sunt distruse de insectele cari s’au desvoltat din cauza secetei. Orce prilejesc bine venit pentru speculatorii cari trăesc în nenorocita noastră țară ca într’un sat fără câit., «iooooooo Demonstrații... Situația în sânul partidului liberal e de așa natură încât pentru sesiunea extraordinară a Parlamentului — dacăă va exista o asemenea sesiune — senunță demonstrațiuni de-ale majoritarilor împotriva unora dintre miniștri, — în special a „colaboratorilor". Iar dintre „colaboratori" cel care și-a atras mai multe dușmănii este d. Stelian Popescu, ministru al justției. Se anunță împotriva d-sale, mr multe interpelări, printre cari aceea a d-lui Irimescu Cândeși asupra felului cum ministrul justiției își înțelege misiunea. ------------poppXnori Măsuri Ie trase. In urma raporului d-lui R. Franasovici despre cele constatate în Ardeal, ministerul de interne a dispus înlocuirea tuturor secretarilor comunali de pe întinsul frontierei de Vest, aproape toți unguri și evrei, prin secretari români . Motivul e că activitatea acestor secretari comunali nu prezintă garanții suficiente pentru liniștea țării. Lucru care ar fi trebuit să fie de mult înțeles... —--------oooXoooo—— ------Autonomia... Ideea autonomistă își găsește deocamdată aplicarea în jefuirea organizată oficial a cetățeanului român. Așa se întâmplă, între altele, la Timișoara. La primăria de acolo, pentru orce certificat care se eliberează, se încasează, în afară de timbrul legal, o taxă ilegală de 20 lei. Și pentru că cei de la primăria locală sunt împotriva biroucratismului tipical, nu mai dau chitanțe pentru această taxă de 20 lei. Iată un „regionalism", care dacă « subgeneris, este bine înțeles din punctul de vedere al intereselor celor de la primăria Timișoara.