Neamul Românesc, octombrie 1928 (Anul 23, nr. 217-241)
1928-10-14 / nr. 228
NEAMUL RO.5ȘL DIRECTOR POLITIC N. IORGA Duminică 14 Octomstrie 1923______ mm. XXIII.— Ho. 3a8~ ABONAMENTE: Pe an 600 Lei: Pe șease luni 300 Pentru autorități s< inscutimnint*»» 3 Lei int REDACȚIA Ș! ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI. — Bd. ELISA8ETA No. 15 lost 9 Telefon : 312/60 DIRECTOR : G. T A $ C A { N, GEORGES CU Amintiri ardelene In „Gazeta Transilvaniei“ cînd era, în afară de orice deose icoana însăși a vieții naționale , tînăr ca un „chemărist“ ca să nu plînge că n’am rămas ceia ce am venit un om de partid. Să mă ferească Dumnezeu ! Partidul mieu e numai in conștiința intereselor sale, care nici pe provincii, nici mai ales pe că a fost născut pentru a fi min Dacă ar fi înțeles aceasta nai din Ardeal, care a preferat s gă tichistă în buzunar și pe calul gat, el ar fi găsit de la început formă morală, și cu nici un preț N’a făcut așa—și acuma în politic în Iasnaia-de-Munte ale Berchea, național-țărănist. Aș face-o poate și asta, dar anarhiei social-revoluționare făr ca a stat acasă la el să facă file — să-i amintim și noi trecutul biri și în contra oricăror ambiții, — un om de treabă, care nu e știe ce se cuvine oricui — se fost, că, din omul nației, am demijloc pentru a aduce nația la nu sunt nici pe clase sociale, credința oarbă a unuia și altuia istru sau prim-ministru, membrii vechiului partid națioă călătorească practic, cu o p’unagitatiei de clasă în vechiul Redrumui spre acest partid, de renu s’ar fi despărțit de dînsul... i cere să fac... pe Tolstoiul nea, ca să guverneze Tercheneu sunt sigur că, față de crimele ă stăpîn, Tolstoi ar regreta amar sofie. IV. IORGA vizurile șimmmității Bihm MnjeCMe Acte disolvărei abuzive și ilegale a consiliului comunal al Brăilei, învederează linia de conștiință și de scrupule a guvernului si criminală cu care oamenii regimului calcă legile țării. Orașul Brăila a avut timp de un an de zile un consiliu comunal ales, din voința liber exprimată a populațiunei brăilene. Partidul liberal, o dată instalația cârma statului avea datoria să respecte hotărârea locuitorilor Brăilei, întru câ ea fusese luaă conform spiritului legilor-In loc să facă lucrul acesta atâta de simplu și de elementar guvernul liberal s-a grăbit să satisfacă cererea partizanilor săi politici din Brăila, de a disolva consiluul comunal. Liberalii brăileni se văzuseră nevoiți să constate, cu amărăciune, că deși partidul lor era la guvern , cu toate că erau stăpâni pe situație, totuși nu aveau posibilitatea să se miște liber, din causă că gospodăria orașului era condusă de niște oameni ce nu înțelegeau să sacrifice intereselor liberale, nevoile și interesele obștești. Liberalii brăileni obișnuit de decent să fie de păr orașul, prin mijloacele cele mai nepermise și tiranice nu puteau să tolereze o asemenea îndrăneală. Fără să stea mult la gânduri ei au cerut ministerului de interne să dizolve consiliul. Ministerul de interne a ordonat de urgență dizolvarea convins, fiind că legalitatea săvârșită nu va avea de loc urmări. Consiliul ilegal înlocuit, susținut fiind de opinia nudică a întregului județ s-a adresat însă justiției. Curtea de apel din Galați, judecând cazul și constatând că fusese săvârșită o ilegalitate a repus fostul consiliu în toate drepturile lui spre marea satisfacție a populațiunei brăilene. Atât ministerul de interne, însă, cât și liberalii brăileni, fără să fie seamă de lecția usurătoare ce le fusese aplicată am făcut recurs la Casație, convinși că cea mai înaltă instanță a noastră de casare nu va crede oportun să dea un nou vot de blam guvernului. Casația a respins recursul astfel, ca fostul consiliu comunal al Brăiei ales în mod legal a fost reintegrat definitiv în toate drepturile lui. Inteeapta hotărâre a Casației veștejește ilegalitatea săvârită de guvern și înfierează sistemul odios al disolvărilor ilegale de consilii, județene si comunale practicat cu atâta insă de conștiință de regimul liberal crescut în condamnabila tradiție ca arice ilegalitate poate și trebuește să fie săvârșită atunci când este vorba de interese de partid. Hotărârea înaltei Curți de Casație este însă prea însemnată pentru a rămâne fără consecințe. Această hotărâre considerând ca abuzivă și ilegală fancționarea consiliului instalat de contrabandă, rezultă în mod logic că activitatea desfășurată de acesta din urmă e nulă și neavenită, după cum nule și neavenite sunt toate dispozițiile luate de un consiliu Legal construit. Aceasta din punct de vedere juridic și administrativ. Din punct de vedere moral toți liberai brăileni constituiți în consiliu, în mod abuziv,și,grație unei Legalități dublate de o înșelăciune apar cu desăvârșire commmmiși în ochii populațiunei brăilene, care în urma formidabilului vot de blam ce li s’îj, chiat va refuza să se mai acorde vreodată încrederea și stima ei. Niste oameni puși într’o situațiune, atâta de penibilă, în caz când mai păstrează vreun pic de demnitate, au obligația morală să renunțe la politică, ba chiar să plece. pentru totdeauna din orașul unde s’au făcut de râs. Rămâne de văzut cum vor înțelege liberalii brăileni, înfierați pentru vecie de sdrobitoarea hotărâre a Casației să rezolve această chestie de bun simț elementar. Se mai impune încă o concluzie, ce lămurește de ajuns starea disperată în care zace detetate vreme portul nostru dunărean De la răsboiu încoace țara, în afară de scurte intervale de timp, a fost condusă de partidul liberal.. Vitregia unei administrații incapabile și abusive s’a resimțit dureros în porurile noastre de la Dunăre. Brăila, în special din cauza administrației nenorocite a liberalilor, a fost sărăcită cu totul, secătuită fără milă, iar portul redus la o complectă inactivitate. Astăzi acțiivinea în nouțul brăilean, o nulă, exportul inexistent, transact este niște triste și perdute amintiri. Putinele vase ce au mai rămas armatorilor brăileni sunt ori ruinate de neîntrebuințare și de sărăce, ori amanetate pe urma datoriilor făcute. Pretutindeni, e jale și prăpăd fără posibilitate de îndreptare! Și cum ar putea fi altfel când oamenii înfierați azi de Casație pentru ilegalitățile și abuzurile lor, sunt aceiași oameni cari timp de ani de zile au fost conducătorii gospodăriei brăilene. Morga și cinismul lor, lipsa lor de constanță și legalitate, pornirile lor hrăpărețe și lăcomia proverbială a conducătorilor laberali ai Brăilei, sunt cauzele ce au sărăcit portul și orașul și au transformat județul acesta admirabil într’o paragină cu tristeți de cimitir. Neertată și criminală le e vina și de aceea hotărârea casației lasă pe frunțile fetelor, călător Brăileni urmele stăruitoare ale fierului roșu ce se aplică celor hrăpărosi și inconștienți. Acțiunea noastră Congresul regional de la București , profesor N. Iorga, președintele Partidului Național, a aprobat ca să se țină în București un congres regional al județului ILFOV cu Capitala și a județelor limitrofe: VLAȘCA, IALOMIȚA, PRAHOVA, DAMBOVIȚA și MUSCEL. Acest congres se va tine în sala Dacia, în ziua de Duminică 28 Octombrie. Va lua cuvântul și d. prof. N. Iorga. In aceias zi va avea loc inaugurarea clubului partidului în localul din strada Brezoianu No. 6 și va urma o masă comună. Prin această împrejurare, congresul regional capătă o însemnătate deosebită. Este vorba de a se demonstra vitalitatea și progresul partidului nostru și prin aceasta rațiunea de a se impune factorilor răspunzători ca un element politic gata de a lua răspunderea grelei guvernări de mâine. * Vor participa la acest congres delegații județene. Reușind să realizăm o manifestare a partidului nostru care să întreacă în splendoare tot ce a fost mai măreț în trecut, vom dovedi că suntem partidul la care se poate apela cu încredere la vremuri grele. * S’au luat măsuri de găzduire a delegaților. Cererile indicând numărul participanților se vor adresa din timp Secretariatului general înscrierile pentru masă, însoțite de costul tacâmului (400 lei) se vor adresa d-lui Em. Socec, casierul central al Partidului, splaiul Kogălniceanu 35, până în ziua de 20 Octombrie cel mai târziu. Secretar General, C. CIHODARIU «« Pe „Coasta de Un om și o operă: o acțiune civilizatoare Intr’un depărtat colț de țară, de un pitoresc unic, la Balcic, pe malul Mării Negre, se desfășoară astăzi una din cele mai frumoase acțiuni pentru românism și pentru civilizație. Un tânăr profesor, d. Oct. Moșescu, ajuns acum trei ani în urmă pe acele meleaguri și-a dat imediat seamă ce este de făcut acolo pe de o parte pentru punerea în valoare a frumusetii localității și a fericitei sale clime, iar pe de alta pentru a întări stpânirea românească prin răspândirea duhului înfrățitor al culturii. S’a pus apoi pe lucru și în scurta vreme, luptând cu greutăți pe care oricine le poate închipui și fiind lipsit de un ajutor efectiv din partea Statului, a realizat o operă către care fără precuperare sLie să meargă admirația tuturor. O UNIVERSITATE LIBERA încă din 1926 a creiat după modelul Universității Populare „N. Iorga’* din Vălenii de Munte, Universitatea Liberă „Coasta de Argint”. Trei veri în șir conferențiari din cei mai distinși ca: prof. I. Simionescu, prof G. Vâlsan, prof. Nae Ionescu, G. D. Mugur, scriitorii Jean Bart, Gala Galaction, Em. Bucuță, Adrian Maniu, Dr. V. Voiculescu, St. Nenițescu, și alte personaitati culturale au dat zilnic prin conferințe cu subiecte noi si variate clipe de adevărată desfătare intelectuală vizitatorilor Balcicului. Astăzi Univ. poseda o sală proprie mesbrată cu bustul marelui nostru N. Iorga. ACȚIUNEA DE PROPAGANDA CULTURALA In jurul Universității Libere au răsărit și alte înfăptuiri. De trei ori pe lună, apare varul ,'Coaste de Argint”, redactat cu deosebită pricepere în trei limbi : română,urcă și bulgară, ca să poată fi folosit de toți locuitorii regiunei. Succesul ziarului îl dovedește faptul că tirajul său depășește 2500 foi. „Librăria Marii” stă la dispoziția vizitatorilor și localnicilor. Un cinematograf — care a realizat între altele filmul „Cartea de Argint” — servește în fiecare Sâmbătă și Duminică la distracția publicului aducând și oarecare venituri pentru întreținerea Universității. Se organizează necontenit expoziții cu tablourile pictorilor, atrași la Balcic de bogăția isvoarelor de inspirație ce posedă. O EDITURA SI UN CONCURS DE PICTORI Editura Universității a dat la iveală o bibliotecă sub numele ,„Cartea Mării” din care au apărut până acum Călăuza „Coasta de Argint” de Oct. Moșescu și „Flora Coastei de Argint” de dr. Bogza. Sub tipar se găsesc „Schițe Marine” de Jean Bart și „Marea Neagră” de I. I. Brătianu. Universitatea a mai organizat numeroase șezători artistice și literare, la care au dat concursul multi din cei mai de seamă artiști și scriitori aii noștri și diferite excursii în împrejurimile Bascicului sau la Constantinopol. Un concurs printre pictori va da în curând și afișul-reclamă pentru Coasta de Argint. Clufi continuarea în pagina 11-a 0 non- teroare de a trece în sbor Atlanticul New-York .11. (Rador). Se așteaptă ca azi la amiază să plece într-un raid transatlantic avionul „Miss Columbia", având pe bord pe Lewine. Avionul își propune să ateriseze la Roma. Interni ------ Pentru alegerile județene din Prahova s’a declarat balotaj. Alegerea va fi repetată Miercurea viitoare. Desidența liberală și-a retras lista. . . . - i. ___Curtea de Casație s’a pronunțat ieri asupra recursului petroliștilor arestați la Văcărești. Curtea a respins apelul. Tot ieri tribunalul a reconfirmat mandatele preveniților arestați în ultimul lot. Hotărârea Curței de casație dovedește temeinicia motivelor ce au presidat la arestarea fraudatorilor și pune capăt obiecțiilor ridicate de apărare pe chestia de necompetentă și instrumentare „ . . ___Parlamentul e în pericol să se găsească in fata unui spectacol penibil. Se știe că parchetul va trebui să ceară ridicarea imunitătii celor doi parlamentari liberali arestați. Chestiunea va fi desbătută întâi de comisa specială a Camerei si anoi de Adunare. La discuție trebue să asiste însă și cei doi parlamentari arestați pentru a se apăra. Momentul va fi penibil. Doi parlamentari adușii în stare de arest în fața parlamentului, ne care iau necinstit cu furtișagurile lor. Iată unde duce dorința îmbogățire! fără muncă și pe căi nepermise. _ ___ Se afirmă că dintre foști vicepreședinți guvernul urmărește sa realeagă numai pe d. Tony Iliescu. Aalegerea d-lui Micescu e considerata ca imposibilă întrucât, după părerea guvernului, asupra d-sale planează prea multe acuzatiuni. Ext^r. ----- Sub ruinele imobilului prâbușit la Praga se află încă 29 de victime. ----- Ziaristul american Horan care a publicat documentul aparținând guvernului francez în chestia acordului naval anglo-francez, a fugit în Belgia. ----- ..Contele Zeppelin", după știrile sosite, se găsea ieri în lupta cu furtuna deasupra Atlanticului. . . . ----- America a respins oficial adesiunea condiționată la pactul Kerlog, promisă de Ungaria. Ay ----- In Ukraina e o foamete năprasnică. Populația mănâncă bumieni din care cauză s’a încins o mortalitate spăimântătoare. Guvernul sovietic e incapabil să vie în ajutorul populației ucrainiene. ___ Acordul greco- iugoslav a fost semnat sub formă de protocol și prin el, după afirmațiile d-lui Venizelos au fost tranșate toate chestiunile în litigiu dintre Grecia Iugoslavia. ___Avionul român Sfântă Maria’’ a aterisat la Roma. D. Maniu, spune răspicat: partidul național-țărănesc este SINGURA FORȚA REALA DIN ACEASTA ȚARA, AFARA DE COROANA“. D. Maniu e în profundă eroare. Forțele politice reale din țara noastră, nu se stabilesc nici voturile culese oricum, nici gălăgia goală, risipită pe oriunde. Coroana e pe deasupra luptelor politice. Ea nu poate fi pusă pe acelaș plan al forțelor politice, — și mai puțin, pe un plan inferior. . Regenței i s-a trecut prerogativa regală de a desemna miniștrii, de a schimba guvernele. D. Maniu are eleganța rară de a oferi Regenței, o singură soluție, — numai una: un guvern național-țărănesc. .. Altminteri ? Altminteri, spune cu aceași eleganță anti-regateană, d. Iuliu Maniu, altminteri se declară „conflict intre Coroană și, partidul... național-țărănesc ? Nu! Intre Coroana și.. Tobă? Ori partidul d-lui Bocu, ori .Țara, — e tot una, — spune d Iuliu Maniu. „ . Din întâmplare, nici d-sa nu bănuiam sa creadă așa ceva. Ar fi să ia în serios o banală figură retorică de întrunire submediocră. O țară nu se poate confunda NICI ODATA cu un partid, cu o clientelă, ori cu un club. O va înțelege curând, chiar d. Iuliu Maniu. Acordul greco-iugoslav Belgrad, 12 (Rador). Agenția telegrafică „Avala" anunță: înainte de a părăsi Belgradul, d-l Venizelos a avut o ultimă întrevedere cu d-l Chumenkovici, ministrul ad-interim al Afacerilor Străine. După terminarea întrevederii, d-l Chumenkovici a citit reprezentanților presei comunicatul următor: ,,In cursul convorbirilor urmate Intre d-na Venizelos, președintele de consiliu al Greciei și Chamenkovici, ministrul ad-interim al Afacerilor Străine, s’a realizat un acord complect asupra tuturor chestiunilor care au făcut obiectul convorbirilor. Acordul fixat sub forma unui protocol, a fost semnat de d-na Venizelos $f Chumenkovici In coformitate cu acest acord se va proceda într-un termen fixat cât mai curând posibil la discutarea amănuntelor, la redactarea și semnarea acordurilor prin care se vor regula toate chestiunile tehnice. „S’a izbutit astfel a se stabili bazele sigure pentru un tratat pacific, ce va reinoi amiciția tradițională a celor două țări și va confirma convingerea că această amiciție va fi trainică și folositoare. Republca Greciei și Regatul Iugoslaviei vor căpăta ostie posibilități și mai mari de a-și consacra forțele operei de pace și de progres ----------ooooooooo Știri alarmante referitoare la submarinul „Online" Sărbătoarea amintirei Tolstoi Geniul slav și geniul latin Aripa imensă și universală a amintirei flutură, în Sovietia roșie, peste icoana eternă a uriașului genial Tolstoi... înaintea ochilor și sufletelor îngrozite de imaginea de sânge, întuneric și barbarie a anilor căzuți lângă urna bolșevismului care intră în legendă, se înalță — neîndurată osândă a vremei — în lumină orbitoare, chipul chinuit al stâpânitorului veacurilor de la Iasnaia-Poliana, acest Homer pe fresca cea mai înaltă a istoriei literare contemporane. Sămânța ideilor noi aruncată generos de el în pământul murdar și fertil al țarilor Rusiei albe a rodit nesperat, în primăvara roșie a Sovietiei curată, fără să se fi amestecat cu sămânța otrăvită risipită de „semănătorii de furtună", adunați la pradă din toate colțurile lumei. Din țara în care când sângele curge râu, brutele oglindesc în el armele sau strălucirea comorilor prădate — ecoul trecutului ne vine cu un îndemn de transfigurare cu o impunere de purificare. Republica agitată și confuză a sovietelor isi caută sprijin și legitimare tot pe coloanele trainice, dar pângărite ale trecutului: Iuri Dostoievski, astăz Tolstoi — ca o răscumpărare a revoluției inutile, care nu și-a ajuns ținta propusă, deși a permanentizat epoca de disperare, foamete ,pustiire și crimă. Intre perfidia cugetătoare a lui Lenin și tirania sălbatecă a țarului roșu Stalin, aristocratul-music Leon Nicolaevici Tolstoi nu are ce căuta. Tolstoi trăește astăzi postum alături de vieața eternităței... Elev al lui J. J. Rousseau, cum o mărturisește Jurnalul său, înainte de a fi fost creatorul artistic din linia înaltă a lui Stendhal și Flaubert, frate de geniu al germanicului olimpian Goethe; senzualul păgân gemen cu marele poet american Walt Whitmen ; octogenărul de biblică și monstruoasă virilitate; Tolstoi, peste pasiunile furtunoase ale primei sale tinereți de aristocrat intelectual și rafinat apare mujivul disprețuitor și distrugător teoretic al învechitelor instituții de stat, apostolul negației și al adevărului rostit doar jumătate ,înr’o țară în care răsplata faptei sau cuvântului înțelept era surghiunul în pustiul de ghiață. Dureros ironică este sărbătorirea de astăzi pentru El, apostolul unei dreptăți morale și sociale intransigente — pentru El, profetul poate al unei transformări sociale și de guvernământ, dar nu al unei revoluții absurde și haotice, pentru care desigur Sovietia, sărbătorindu-l, îl anexează violent. Da Tolstoi aristocratul a fost un mujik disprețuitor și distrugător teoretic al cătușelor milenare, cari despărțeau vieața mulțimei de marea și permanenta realitate a vieței libere, aproape nici de etică stăvilită, decât de divinitate. Căci numai mujikul profund intelectual, legat trainic de pământul de suferință al țarei sale, putea să îngemăneze cultul frenetic și dominator al omului cu adorația dumnezeirei ‘— și aceasta după crize cari s'au oprit pe panta ateismului. „Religia sa este aceia a poporului, a poporului său rus. O religie a omului și a naturii în care omul are funcția creștinului primitiv, iar natura a eternului păgânism. Sfârșiata este de crize vieața acestui geniu, simplu și complex ca însăși vieața. Crizele casnice se repetă. Crizele profund morale, personale, se suprapun crizelor sociale ale imperiului țarilor albi, se suprapun crizelor colectivității haotice a Rusiei, în contact confuz cu noile doctrine înaintate ale Apusului, după veacuri de rătăcire biblica în imensul pustiu al ignoranței. Aceasta este figura spirituală, individuală și socială. Crizele morale personale s-au reflectat trainic în creația sa complexă. Criza casnică s’a transformat în dramă familiară, cu fuga din zidurile fantoma mizeră și brutală a morței... Paris 11 (Rador). " Submarinul ..Ondine" plecat din Cherbourg și așteptat la Bizerte în ziua de 9 sau 11 Octombrie, n’a sosit nici până azi la amiază. Deși întârzierea se poate explica printr'un defect intervenit în funcționarea motorului, ministrul Marinei a ordonat avioanelor și vaselor de război din Bizerte să cere imediat în întâmpinarea submarinului, spre a-i da la nevoie ajutoare.Din amintirile publicate cu prilejul centenarului, se desprinde astfel un Tolstoi șovăitor — reflex al „stupidului" secol al XIXlea — în luptă veșnic cu realitatea implacabilă și lumea înconjurătoare, un sclav al căsniciei alucinat în fuga pe care o spera mântuitoare, la finele căreia s’a așteptat fantomă mizeră și brutală a morței... La cadrul social individual și al vremei, rămâne să se adauge latura literară. Tolstoi este un creator genial, puternic și natural, cu mișcare ageră și gradație care cuceresc. Arta povestirei se îmbină minunat cu arta analizei, dublate de o viguroasă putere de concentrare și simplificare. Război și pace — „Viața modernă“ și Ana Karenina, în primul rând, apoi învierea, Moartea lui Ivan Ilici, Sonata Kreutzer, Trei morți, Puterea întunericului, sunt capodopere cari vor rămânea să înfrunte oricând, în total sau fragmentar, judecata nepărtinitoare a vremei ,care le-a clasat definitiv.... (Continuare in pagina II-a)