Neamul Românesc, decembrie 1928 (Anul 23, nr. 267-287)
1928-12-01 / nr. 267
ANE.AMUL ROMANESC CONSTANT S. MIHAESCU j £tr. Valter Nârăcineanu 2 bis Telefon 347|72 fipnia îirințipiH: Soc. „fIBRO-BASAW“ Bolovano! Basarab. 177 Telet. 3Q6|21 „CONSTRUCȚIA ECONOMICA“ SOCIETATE IN NUME COLECTIV 1 Face anume ainte de construcții de Case pentru campania viitoare ! Lucrări în execuție. I PALATUL LIGEI CULTURALE , LICEUL MIHAI VITEAZUL j ȘI LICEUL GH. ȘINCAI Consultații orele € 10 dim. și p. m. Bulevardul Principele Mircea, 7 Ii ................ aUTOMOBILILE IT ( JHpf) mii fatmm I % É | C-ele mii eftone 1 XJL^w7_MJL Cele mai frumoase Reprezentant general pentru România Politica Poloniei și preparativele germano sovietice Varșovia, (Ceps). — Ziarul polonez ,.Czas“ constată în ultimul său număr, că Germania a trecut la pregătiri militare, începând cu cuirasatul de război, a cărui construcță a fost aprobată de Reichstag. Acest cuirasat are ca scop, scrie ziarul, ca în caz de război să împiedice orice transport, în special transportul de munițiuni spre cele două porturi poloneze. Pentru a se justifica înarmările, presa germană împreună cu cea sovetică au început o campanie contra Poloniei. Cu toate că afirmațile lui „Berliner Tagblatt“ despre alianța româno-polonă au fost desmințite, celelalte ziare germane de diferite nuanțe repetă afrmațiile. Știrile din Berli și Moscova sunt pine de calomnii la adresa Poloniei. Berlinul răspândește în lume știri despre pregătiri de atac în Polonia spre a se îndreptăți construcțiile de război germane. Trecând la metodele Moscovei, ziarul spune: „Situația economică dezastruoasă, nemulțumirile tiranilor, mișcările naționale și descompunerea din conducerea partidului comunist silesc sovietele la cunoscutele lor metode, înfricoșează pe nenorociții lor supuși cu fanttoma pericolului din partea Poloniei. Pericolul extern este întotdeauna o cataplasmă pentru absesul Intern“ Ziarul arată cu încheere, că poltica Poloniei este pătrunsă de adevărat pacifism, cum dovedește politica prea pacientă a Poloniei în chestiunea Lituaniei. Polonia are nume de mulți ani de muncă pașnică. •fiOj ■ ■ — - OOOO X oooo —— - § Către Țară , Partidul Por^rd^rpWșî Mtiâ d-lui geleül Averescu și Partidul National de sub preșidentia d-lui M. Iorga prezentîndu-se unite in fata alegătorilor, conducătorii altor două partide au lansat următorul manifest către țară.^ In momentul când mai mult de cit oricând, față valurile tulburi răscolite de o propagandă fără răspundere. Țara are nevoe de oameni in stare a-1 garanta liniștea $1 pașnica desvoltare cu viața lor întreagă, două partide unite înfățișează alegătorilor lor înțelegere pentru nevoile Patriei lor doi oameni incunjurați de devotamentul unor prieteni încercații . Amândoi au pus in serviciul României. In clipele când ființa el iniftși era In Joc, toate puterile lor și ei pot spune că merită prin fapta lor nu numai să trâiască mândri In Patria întregită, dar, In anii lor înaintați, să o conducă după datinele ei cele bune,1 [așa de primejduite azi, încă odată, candidând împreună cu fruntașii paratidelor noastre, ne punem la dispoziția societăței românești, amenințate tn cele mai legitime ințerese ale ei. De o parte liberalismul îmbătrânit, lipsit de un șef care avea măcar un suflet puternic și o mare voință, nu poate cere Snappi o putere pe care a căpătat-o pe furiș și de care s’a folosit atât de puțin Tara insăși. De altă parte, mânați de credințe oarbe, de nădejdi ce nu se pot indeplini de ambiții cari nu se pot mulțămi, oameni cari nu s’au deprins a lucra împreună țin în mâni slabe, hărțuiți de toți alei cari l-au ajutat să ajungă la putere, cârma politicei românești. Oricine ere de apărat un rost câștigat prin muncă, oa avere adunată cinstit , cărturarul desprețuit de el cari nu pot respecta cartea, negustorul care nu poate prospera in mijlocul nesiguranței de fiecare zi, teranul înstărit care nu dorește să i se dea de el dintălu gălăgios pământul muncit de dânsul, nu-și pot afla sprijinul decât in legătura noastră de ordine și de asigurare socială și națională. 1 Cei cari au dorit și cerut pământul pentru terani, sfătuind pe neuitatul Rege Ferdinand, cei cari au împărțit cu mânile lor acel pământ, aceia pot să luearä teranulul, care hotărăște asupra viitorului Terai, să li se recunoescă dreptul. [, Cel cari niciodată n-au rupt acest popor In bucăți, neintreținând ura Intre fii aceleiași make, sfânta noastră Țara, pot să ceară orășanului a înțelege că apărarea lui cea mai sigură este la noi. Cei cari au recunoscut minții luminate dreptul de a stăpâni peste gândurile nelămurite ale celorlalți, pot să ceară Intelectualilor, de la micul funcționar până la profesorul de Universitate, să ii se încredințeze grija clasei celei mai nedreptățite din România. Cei cari au vorbit intâiu Vechiului Regat despre datoria lui de a pune în primejdie totul pentru a elibera țările ajunse sub stăpânirea străină, cel cari, conducând oștirile mântuitoare, au adus împlinirea vremurilor așteptate cu atâta durere, pot să ceară1 Ardelenilor, Bănățenilor, Bucovinenilor, Basarabenîor, să-și recunoască prietenii cei vechi, cari n’au crezut nu închipuiri de prin Viena și de alurga, ci în dreptul singur al nației lor. .âx: Cei cari au fost totdeauna pentru frăția patriotiei a tuturor cetățenilor acestei Țări pot să ceară naționalităților să l3 dea, cănd votul lor caută pe un Român de sânge, mai multă recunoaștere decât celor cari au recurs la ele numai pentru scopuri egoiste. Cu în vedere vă cerem tuturora a da In viitoarele Camere o opoziție destul de puternică pentru ca posesia să fie adusă a recurge, in ziua falimentului apropiat al unui guvern nepregătit, la alte puteri decât ale liberalismului obosit și descompus.. Alexandru Áverésen Nicolae Iorga ^ Feședintele Partidului Poporului Președintele Partidului National Arte Grafice .,INDREPTAREA“, Societate Anonmă pe Acțiuni, Calea Victoriei No. 63__65, București D. Painlevé despre baptul Apararii nationale Paris 29 (Rador). — Răspunzând criticelor ce s’au adus în Cameră budgetului apărării nationale, d. Painlevé, ministrul de războu, a arătat că împtriva afirmațiilor radical-socialiistului Montigny, efectivele armatei franceze sub regimul serviciului militar din an vor fi cu 130.000 oameni mai mici decât în 1913. Budgetul Ministerului este cu 80 milioane mai mic decât în 1913 dacă se ține seamă de devalorizarea francului. De asemenea nu trebuie să se alițe că cheltuelile militare în general sunt astăzi mai mari din cauza scumpetei costului vietei, din cauza înmulțirei numărului militarilor de carieră, și din caza dezvoltării aeronauticei D. Painleve a demonstrat necesitatea de a se organiza noua frontieră. Ministrul a afirmat cu tărie că politica militară a Franței e în conformitate cu spiritul de la L’ocarno- Franța veghează la apărarea ei națională, iar armata franceză este în serviciul pacei generale. -------------ooooXoooo------------- AZI, VINERI, 30 NOEMBRIE Teatrul National. — Petronius. Opera Română. — Lohengrin. Teatrul Regina Maria. — Tereza Raauen. Teatrul Intim. — Moritz... boxeur. Teatrul Mic. — Catârul. Teatrul ."Alhambra. — Fritz. Chat-Noir. — Myriel, Geo Bartoul, Juliette Petit. Cinema Eforia. — O nuntă In revoluție, 10 acte, cu Gösta Ekman și Fritz Kortner Cinema Scala. — întreaga expedite a generalului Noble în 6 acte și Revista „Ca la mama acasă“. Trianon Cinema. — La belle Helene (Viața intimă a frumoasei Elena) cu Maria Korda. Cinema Capitol. — „Roșu și Negru“ cu Ivan Mossoukine, Petersen Mossoukine și UI Dragover. Teatrul Lipscani. — (Sala de sus): Turneul Lydia Putotzkaya, Masca Satanei ?■ Păcatul unei femei. (Sala de jos) : O prințesă în exil cu Mary Parker, Verebeș, etc . și filmul vorbitor. Teatrul Cinema Marioara Voiculescu. — O noapte de amor, cu Ronald Colman și Wilma Banks Revista „Mică dar veselă“. Cinema Odeon. — Cântecul prizonierului (Heimkehr) cu Dita Parlo, Lars Hanson, etc. Cinema Select. — Primțul student cu Ramon Navarro și Norma Shearer. Teatrul Elite Cinemas — Amy Ondra în Primul sărut. Cinema Lux. — Celebra capo d’operă Omul care râde cu Conrad Veid. Cinema Roma. — învingem sau murim cu Walace Beery și trupa Mitică Bruno. Cinema Marconi. — Cafe electric cu Ninna Vana și Igo Sym și trupa Titi Mihăilescu. Cinema Jupiter. — Misiunea secretă, cu Suzi Vernon. Cinema Mamia. — Iubita guvernatorului cu Magda Sonia și Fritz Koertner și artiști Cinema Volta-Buzești. — Secretul di Geneva și artiști. 1 Ultima oră D. Profesor Nicolae Iorp către alegătorii din Covurlui D. profesor Nicolae Iorga, președintele Partidului National a adresat următoarea scrisoare către alegătorii din Galați și județul Covurlui:" fii iubiți alegători covurluieni, împrejurările, care au măcinat puterea îndreptățită și asupra celor mai buni prieteni, mă împiedecă de a fi ca altă dată, candidat în iudetul care de douăzeci de ani mi-a fost credincios, intrucât i-a îngăduit coruptia si «la. Aceia cari mă ascultă mai mult. aceîa sunt însă astăzi prietenii mei cei adevărați. Iar sfatul meu este acesta: Nu sprijiniți pe liberali, căci cel mai slab swab!11 pe care si Katida i-ar ajuta Wijsimi sa se întoarcă la putere fără să fie în stare, împărțiți cum sunt să cârmuiască tura cu adevărat. . Nu spirijiniți pe național-țărănistia,dla la putere de liberali, ca să-l poată înJolcui peste câteva luni, ca pe unii mari n’au destoiicia de-a stăpâni greutățile cale mari de astăzi. Nu vă mierdeți în forbe mari și nu credeți frate cu țărani.De oricine strigă că o tărănisi,și UrTariu noDorul. ' Ca să poată fi mâine, când vor înțelege cei 3610 guvin că nu pot bictui piedicile care se stau în cale, ca sa poata fi, deci, mâine o tovărășie de oameni încercați de mult în sluj, ba ton cari să-si poată lua greaua î sarcină pe umeri, m’am întovărășit cu generalul Averescu, care a scăpat! România de prăpădul oștilor dușmane în ceiasurile cele mari ale războiului. Prietenii lui sunt și ai mei D. Or. Trancu-Iași se prezintă astfel în numele amândurora. Sprijinițil-î. ^Nu ascultați pe cei cari fac păcat când, spre peirea lor, nu mă ascultă ci ascultați-mă pe mine când vă cer pentru steaua cea nouă votul dvs. ? N. IORQA 'JST' ■ ^oooqooocv------------./*■ Partidul Național și Partidul Poporului, luptând unite în alegeri, semnul nostru comun este Steaua Vostati cu totii Steaua . Consiliul National al Femeilor Române anunță inaugurarea „Casei Femeii" în ziua de 2 Decembrie orele 10 dini In prezenta M. S. Regina Maria și A. S- Regală Principesa Elena. il mai micistm al Ungatiei la Paris Budapesta 28 (Rador)", Azi s’a promulgat decretul Regentului prin care baronul Frederic Villani e rechemat din postul său de la București și e numit ministru al Ungariei la Paris. ■«*§ ■ *»— ooooooooo - , Cazul cu cei 12 mii de jandarmi cari trimiși la vatră vor fi înlocuiți în Februarie cu un număr egal de jandarmi, dă măsura campaniilor țărăniste în vederea alegerilor. Lauda gălăgioasă a domnilor de la guvern, când nu e fundată pe făgăduieli, se sprijină pe inexactități. Să afirmi că venind la cârmă unei economii de sute de milioane, numai cu un gest, să se afle două trei zile după aceea cum că nu e vorba de nici o economie, că așa s’au petrecut lucrurile și în toamna lui 1927, și că totul e o deplorabilă manoperă de alegeri, — iată ceva care poate menține „entuziasmul“ mulțime!, dar nu sporește cu nimic creditul guvernului Maniu, — în fericita alternativă când î s’ar fi putut da credit, și admite seriozitatea. Și mai ales acum, când s’a anunțat oficial că totul a fost o minciună, în chestia celor 12 mii de jandarmi. . Candidații noștri Partidul Național de sub președinția d-lui Profesor N. Iorga și Partidul Poporului de sub președinția d-lui General Al. Averescu au depus următoarele candidaturi: p. Judelui Ilfov La Cameră: Profesor N. Iorga Or. L. Trancu-lași, fost ministru C. Cihodariu, fost ministru I. Mitilineu, fost ministru Ch. Tașcă, profesor universitar C. Meissner, fost ministru și președinte al Camerei C. Caroflid, fost ministru N. Batzaria, fost ministru și vice-președinte al Senatului D. Dobrescu, fost ministru și președinte al Senatului D. Pompeiu, profesor universitar General I. Rășcanu, fost ministru V. Goldiș, fost ministru, președinte al soc. cult. „ Astra Em. Lahovari, fost deputat M. Manoilescu, fost Subsecretar de Stat A. Teodorescu, profesor universitar fost primar al Capitalei Grigore Nicolae Filipescu, fost deputat D. Grozdea, fost deputat și primar Colonel S. Bădulescu, fost deputat și primar, secretar General al Partidului Poporului, A. Solacolu, fost prefect de Ilfov Al. Oteteleșianu, profesor universitar fost vicepreședinte al Camerei La Senat (Colegial universal) : 1 P. P. Negulescu, profesor universitar, fost ministru și președinte al Camerei General Gh. Gh. Văleanu, fost ministru Em. Socec, fost deputat Șt. Meitani, fost vicepreședinte al Senatului N. Darvari, fost vicepreședinte al Senatului C. M. Mironescu, Inginer, Inspector general fost vicepreședinte al Senatului G. Elefteriu, avocat Senat (Colegiul Consiliilor Comanale) . C. Ionescu, profesor fost director al Liceului Lazăr. Județui Roman La Cameră : p. JOANESCU, fost deputat. GH. CONSTANTINESCU, fost p. ROIU, fost deputat, deputat. AUREL POPOVICI, fost primar. SENAT (Colegiul Consiliilor comu- SP. VARNAV, proprietar, nale) t lA SENAT (colegiul universal) * R. CHEFNEUX, fost prefect. Liga Culturală și Asociațiunea „Astra“ din Sibiu, vor sărbători, Sâmbătă 1 Decembrie 1928, orele 4 p. m., la Ateneul Român, 10 ani de la unirea Banatului, Transilvaniei și Bucovinei, printr’o serbare. Vor vorbi 5 d. NICOLAE ÎORDA președintele Ligii Culturale, iar din parea Asociațiunii „Astra", d. ȘTEFAN POP, președintele Despărțământului București și d. Laurențiu Óanea. Intrarea numai cu bilete. Locul în lojelei 10. In staluri gratis. Biletele se găsesc: la Direcțiunea liceului Sf. Sava, (str. General Berthelot 23) ; la d. Ilie Al. Ardeleanu, secretarul „Ligii" ; la magazinul G. Apostoleanu (calea Victoriei 28 fos, 36) , la sediul „Ligii Culturale" (Bulevardul Schitu Măgureanul), iar în ziua serbării la cassa de bilete a Ateneului. Creat urmare a isrossagandei dewasogere pe care a făcut-o național-țărănistii făgăduind țărănilor impărțirea tuturor pământurilor, în unele părți ale țării țăranii au început să intre cu plugul în islazul. Ministrul de domenii a fost silit să dea o circulară telegrafică autorităților invităndule să oprească aratul islazurilor. Iată unde duce o propagandă necugetată, ia ațâțarea dorinței, legitime de altfel, a țăranului de a avea pământ. Cea mai periculoasă dintre demagogii... Cuvântul celor ce nu fac politica In învălmășala de patimi și dorint, ce se nasc odată cu venirea unui guvern la putere, inimile celor cumsecade caută întotdeauna, luptând de multe ori cu situații imposibile, să aducă lumina lor întru îndreptarea celor ce sunt pe cale de a rătăci. Sunt sfaturi abundente, cari se aruncă acum. Întocmai ca sămânța din evanghelie, și depinde numai de locul pe care cad, dacă este pământ fertil, sau piatră de stâncă sterilă. Stăm și noi spectatorii umili și ascultăm când pe unii, când pe alții, având bucurii atunci când gândul nostru se aseamănă cu al lor, sau tristeți când ne aflăm în fața unei nerozii, aproape inadmisibilă. Iar când vedem oameni, îmbătrâniți spre a face binele acestei țări, cari întrebuințează cuvântul lor măsurat pentru a da îndrumare celor ce se cred atotputernic5, ne gândim cu multă părere de rău cât & stearpă este stânca, pe care va cădea sămânța cea fertilă. Nu pot să nu fac această comparare care stăruie în mintea mea, când văd cu câtă iubire desinteresată de țară caută domnul Profesor N. Iorga să înlăture, poate cu un ceas mai devreme, prin sfaturile sale, erorile în care inevitabil va cădea guvernul condus de d. Marvu- SinTia nu este numai a doctrinelor, pe cari oamenii domnului Manîu le adoptă, ci mai ales a acestor oameni, cari înainte de a fi conducători ai statului, sunt o mână de nepregătiți-Și prin logica absolută, din nimic nu poate să iasă decât tot nimic. Iată de ce scetpicismul nostru, al acelora ce nu suntem înregimentați în nrici un fel de partid politic, depășește marginile obișnuite ale expectativei, și se transformă în siguranță, că drumul la care ne va duce acest guvern ne poate da de râpă. Pentru binele acestei țări, pe care o iubim cu toții, nu ne îndoim că oamenii destoinici vor ști să fie gata la nevoe, pentru a opri carul statului de n evitabila prăpastie. E. lounid St. Romulus -Z Caracterizări Intr’un articol al unui ziar francez se constata ca d. Iuliu Maniu se bucură de o mare popularitate și este considerat de amicii sai ca și adversarii politici ca un adevărat om de stat. Credem că ziarul francez exagerează. Să tăcem că ?oț, amicii politici ai d-lui Manuil cred mare om de stat. Dar nici unul, nici unul din cei cari nu-i sunt partizani politici nu-l socotesc pe d. Maniu om de stat. Să nu micșorăm valoarea noțiunilor ■ [UNK] [UNK] |____________ooooXoooo--------------—ooooXoooo------