Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)
1929-01-24 / nr. 18
KeKoggul sovietic Rusia sovietică vrea prietenie și pace cu vecina sa Polonia, care totdeuna a avut să se laude de bunele sentimente, de dulcea frăție slavă a Rușilor de supt toate regimurile. Ea propune: Pe cea mai nouă clasă americană, un pact de neagresiune Republicei polonezi s-a comunicat și nouă sosirea la Varșovia a albului porumbel comunist și ne-am grăbit să declarăm că oriunde se stabilește pacea noi suntem gata a intona un umanitar aleluia. Nu e nici o îndoială că prietenii noștri poloni au și ei credința noastră că o înțelegere cu dușmanul firesc nu anulează îndatoririle față de cel mai firesc dintre aliați. Dar, iarăși, nu e fenomen în lumea internațională care să nu trebuiască a exercita o influență asupra politicei unei țări cu o așa de gingașe situație ca a țerii noastre Deci după evanghelia rusească de la Varșovia vom fi, desigur, tot așa de gata să ajuta militari Polonia dacă americanismul sovietic, ar uita de umanitarismul lui- Iar cât despre noi înșine, încă mai multă grije de armament, Se știe că procesul intentat de consiliului Camerei de Comerț din București Ministerului de Comerț pentru dizolvare ilegală a fost pentru a doua oară amânat la cererea Ministerului care a declarat că nu are gata actele pe baza cărora totuși dizolvase acest consiliu. In ședința de ezt a Senatului d. Madgearu a declarat că avocatul care a cerut această amânare s-a prezentat nepregătit la proces lăsând a se înțelege că și la Ministerul de Comerț, ca și la Finanțe, d-sa este sabotat de funcționari . Dar noi știm că la ambele înfățișări Ministerul, în afară de avocatul funcționar, era asistat de alți doi fruntași ai baroului. Cum au putut să se prezinte aceștia nepregătiți într’un proces în care era în joc prestigiul unei autorități și legalitatea actului cu care a debutat un ministru ? D. Madgearu vede pretutindeni adversari, chiar și în înalta magistratură, contra căreia s’a plâns că în acest proces a dat termene prea scurte. Pe cine a voit să favorizeze justiția ? Dacă d. Madgearu crede că dreptatea e de partea d-sale ce interes are de a lungi procesul ? Unul singur. Când se va judeca acest proces, legea Camenilor va fi modificată, după plăcerea d-lui Madgearu, toate consiliile vor fi dizolvate și astfel procesul pornit după legea veche nu va mai prezenta nici un interes. Stranie concepție de legalitate are d. Madgearu ! D-sa crede că legalitatea nu începe decât dela legile pe care le poate face singur, după ce va fi călcat legile făcute de alții. Astfel voește d. Madgearu să dovedească că se simte într’adevăr ministru ? Să nu uite d-sacă nimic nu e mai efemer decât un portofoliu, ca și proectele și legile din el. D. C. „Viitorul” a luat apărarea ziariștilor în chestiunea numirilor atașaților de presă făcute, se zice, în afară de corporația gazetărească. Oficiosul liberal ține să se reabiliteze față de ziariști și să răscumpere, cu un gest pe care avem motive să-l credem că e lipsit de sinceritate, un întreg trecut de greșeli comise de guvernele liberale față de presă. Greșeli în care „democrația” liberală a d-lui Dura a persistat până în ultimul moment denunțând zilnic ca pe o profanare a sfântului politicianism, ca pe un act odios,alegerea în parlament, cu sprijinul guvernului, a câtorva ziariști profesioniști. Ziarul beneficiilor patriotice a fost obișnuit să vadă din partea patronilor săi un alt tratament față de ziariști, pe care i-a socotit întotdeauna ca slugi salariate, nedemne să calce pragul reprezentanței naționale monopolizate de samsarii și petroliștii d-lui Duca. Și a venit o justiție a evenimentelor pe urma căreia partidul liberal va avea să-și ispășească păcatele incă multă vreme de aci înainte. Deșteptarea „Viitorului” e tardivă și gestul de a lua apărarea ziariștilor inutil. Reprezentanții presei vor ști ei singuri să-și apere drepturile precum au știut să se impună in noua viață politică, — aceea care nu mai stă sub dominația partidului liberal. In chestiunea propunerii Sovietelor Răspunsul Poloniei către Soviete angajând și atitudinea României în chestiunea semnării cu Rusia a protocolului pactului Kellog, pare ca apropie soluționarea chestiunii. Guvernul nostru a luat în cercetare serioasă propunerea făcută. In consiliul de miniștri de aseară s’a desbătut această chestiune urmând să se continue azi. Nota dominantă e cea exprimată prin următorul pasagiu din articolul publicat de oficiosul francez al guvernului : „România nu înțelege să se dea în lături, nici să se tină în rezervă, dacă asemeni garanții de siguranță se pot constitui în realitate. Ea n'a lăsat să scape nici o ocaziune fără a exprima într’o formă concretă, politică și de pace prin pactul de neagresiune. „România a aderat la pactul Kellog și se pregătește acum să-l și ratifice. „Ea înțelege numai ca să se dea cea mai mare preciziune și claritate textelor destinate să stabilească garanțiile de siguranță, căci nu poate fi cu putință nici siguranță, nici pace acolo unde se pot strecura imprecisiiii în termeni și echivocul în intențiuni". Evident că o cercetare amănunțită a textului protocolului este pe deplin justificată. Chestiunea fiind însă de o importanță deosebită pentru România și angajând viitorul, în ce privește situația externă a țării noastre, guvernul nu-și poate, nu trebue să-și dea singur răspunderea unui asemenea act solemn. Chestiunea va trebui să treacă in prealabil, între altele, și prin comisia pentru afacerile externe a Camerii Deputaților, înainte de a se lua orice hotărâre trebue să se țină seamă că România se află în fața celui mai important act politic și a celei mai grele probleme care s’a pus de la încheierea păcii și până azi. N. IORGA Asistenta Medicală (am se apăra a nadgeara in casa centrala a Asigurărilor sociale de ur. Petru I. Popa Chirurg primar al Casei centrale Ziarul „Curentul“1) a întreprins o anchetă printre membrii consiliului de administrație, cerându-le părerea lor asupra următoarelor principii: 1) Dacă cotizațiile asiguraților trebuesc menținute la cota actuală, mărite sau micșorate (meseriașul român plătește cea mai mică cotă din Europa); 2) Dacă ajutoarele bănești în caz de boală sau invaliditate sunt suficiente; 3) dacă asociația patronală își îndeplinește misiunea contribuind într’o largă măsură la ajutorarea accidentaților și 4) dacă asistenta medicală este organizată și dacă corpul medical își face datoria. Mă vomu ocupa numai de corpul medical. Să lămurim mai întâi în ce constă asistenta medicală : îngrijirea medicală se face la domiciliul asiguratului când nu se poate deplasa, la Casele medicale unde se face în majoritatea cazurilor tratament ambulatoriu, în Spitalele asiguraților dacă există sau bolnavul este internat în alte așezăminte spitalicești în contul Casei centrale numai de către medicul asiguraților, iar pentru cei cu afectiune pulmonară în sanatoriile de specialitate. In plus vara se trimit în 4—5 serii un număr limitat de suferinzi în diferite stațiuni balneoclimaterice. Cum sunt instalate Casele medicale ? In majoritatea cazurilor din nefericire până acuma ele sunt instalate în mod primitiv; închipuiți-vă o casă particulară închiriată cu o sală de așteptare comună, unde vin cei cu afecțiuni chirurgicale alături de un asigurat cu o tuberculoză deschisă și cu bieții copilași cari așteaptă în această sală unde se pot infecta în orice moment. In afară de această sală de așteptare mai sunt 2—3 odăi unde se fac, cu rândul, în aceeaș cameră, consultații chirurgicale, venerice, ginecologice deoparte, iar boli interne, copii și tuberculoză în a 2-a cameră. Iată deci promiscuitatea între bolnavi și contagiunea sifilisului, a tuberculozei și a altor boli molipsitoare un mijloc de a se propaga Vina poate fi a medicului de această stare de lucruri ? Orice om cu bun simț va răspunde: Nu. Q ne îngrijește pe asigurați î O consultație medicală este condusă în majoritatea cazurilor de un medic specialist din București — în provincie acelaș medic face de toate de multe ori — ajutat fiind de un „student“ intern sau extern, o supraveghetoare sau o infirmieră. Orele de consultație sunt limitate 2 ore zilnic, de multe ori chiar dacă ar vrea medicul să stea mai mult, nu poate, trebue să urmeze alt coleg cu o altă specialitate-Cum a fost recrutat până în 1928 personalul medical ? începând din 1912 cu regretatul profesor dr. Nicolae Tomescu, Casa centrală a putut să-și asigure în vechiul regat un corp medical bine pregătit, după război, medicii au fost numiți după bunul plac al tuturor miniștrilor de la muncă, — exceptând pe cel actual — fiecare a numit cum a vrut și pe cine a vrut, acesta-i marele și tristul adevăr. Dacă de multe ori s-au găsit și 1) Acest articol a fost trima și ziarului „Curentul” care nu i’a publicat, unii dintre medici bine pregătiți, nu-i mai puțin adevărat că grație sistemului de a se schimba programul facultății de medicină la începutul fiecărui an școlar, există în țară, deci și în București, o seamă de medici insuficient pregătiți. Dar ceea ce este mai trist, miniștrii cari sau perindat până acuma făceau numirile fără să ceară avizul nici al directorului general și mai puțin al direcției medicinei, care era în măsură să spue dacă sunt sau nu vacante locuri bugetare sau dacă este necesar să se creeze încă un post pentru protejatul d-lui ministru respectiv. , Dar este totuși curios că până astăzi n’am văzut pe nici un domn membru ad consiliului de administrație să pun și întrebarea: cu ce leafă sunt plătiți medicii Casei centrale ? Nu voiu fi luat în nume de rău de nici un coleg de a spune că medicii din provincie au maximum 3—5.000 lei lunar, cei din Capitală 3—5.000 lei lunar, cu foarte rare excepții 6—7 000 lei lunar (după 10 ani de activitate). Dar ceea ce este mai grav, este faptul următor: toți medicii Casei centrale definitivi prin lege sau concurs sunt diurniști; nu există o leafă de bază, nici gradații și prin urmare nici pensie, când cineva atinge limita de vârstă. Ce îmbunătățiri s’au făcut dela război ? Este drept să recunoască toată lumea sforțările extraordinare ce le face elementul de conducere, începând cu omul care are și pregătirea și bunătatea sufletească — d. M Enescu —, secondat fiind de omul Integru — d. Argeșianu — și de omul de specialitate din corpul medical cu un devotament dezinteresat, c conf. dr. Poenaru-Căplescu, scos pe nedrept din consiliu de către fostul ministru, d. dr. N Lupu. Ei au putut convinge Consiliul de administrație că numai construind așezăminte medicale pe baze științifice se va putea ameliora repede asistența medicală. In acest sens în Capitală s’au construit 3 Case medicale : Casa medicală Regina Maria din 13 Septembrie, una la Obor, alta în Lahovari și spitalul Polizu; aceste așezăminte sunt o podoabă nu numai pentru Casa centrală ci și pentru municipiul București. Aș dori ca oricine și la orice oră inopinat să fie vizitate primele 2, al 3-lea nu funcționează încă, spre a face diferența cât de repede și științific este asistat asiguratul. In ultimul an s’a produs un eveniment de mare însemnătate, intrând în vigoare legea sanitară din 1923, s-a alcătuit de către dir medicinei (dr. Mitrea) un regulament de concursuri pus în concordanță cu legea sanitară, astfel în luna Mai 1928 sa ținut primul concurs de medici pe specialitate. Acest fapt este de o importanță capitală atât pentru Casa centrală care are astfel un corp medical select pregătit pentru îngrijirea asiguraților, cât și pentru medici care vor elimina în felul acesta protecționismul celor nepregătiți. Corpul medical a cerut în ultimul timp printr-un memoriu prezentat d-lui ministru al muncii și d-lui director general, în care își fixa justele lui revendicări și anume: 1) Crearea colegiului medical al Casei centrale care să facă parte integrantă din direcția medicinei, căci omenesc este că nu poți pretinde unui singur om, oricât de pregătit ar fi el, să poată sesiza toate chestiunile care interesează organizarea din punct de vedere tehnic și științific a asistenței medicale; 2) încadrarea în buget a medicilor, creându-li-se leafă de bază, gradații și pensie; 3) concurs pentru orice loc nou creat sau actualmente ocupat provizoriu. Creându-se colegiul medical se vor putea accelera multe lucruri folositoare pentru bunul mere al acestei instituțiuni, care trebue să se perfecționeze în interesul asiguraților. Este de dorit însă ca „politica“ nenorocita boală care stăpânește sufletele multora din domnii membri ai consiliului de administrație, să o elimine când intră pe poarta Casei centrale, unde trebue multă conștiință, multă bunăvoință, perseverență în îndreptarea lucrurilor, multă dreptate pentru cei năpăstuiți și un cald patriotism. * 0 danie a M. S. Regina Maria Pi. $. neneaza o casă a sa unul in inul de iete M. S. Regina Maria a adresat ă lui ministru al Casei Regale și președine al Consiliului „Fundațiunii Regele Ferdinand I‘‘ urmă’ toarea scrisoare ’ Domnule Președinte, .... Nefutatul Meu Soț, Ferdinand I, în scrisoarea Sa din 22 Februarie 1927 privitoare la statutul Fundațiunii create de Corpurile Legiuitoare cu prilejul împlinirii vârstei de 60 ani, a lăsat cuvânt ca Eu să fiu asociată la ocrotirea Așezămintelor acestei Fundațiuni. Credincioasă fiind acestei îndatoriri, am urmărit de aproape toate lucrările D-Voastre și am mulțumirea de a aproba astăzi încheierea Consiliului Fundațiunii pentru înființarea, tot în Iași, a unui Institut cu internat pentru educațiunea fiicelor de militari. In fața locului unde se va clădi noua Fundațiune Universitară „Ferdinand I“, se află casa unde am locuit împreună cu Familia Mea, în timpul marelui războiu. Această casă aparținea Armatei. Ea Mi-a dat-o ca adăpost în timp ce-și făcea datoria întru apărarea existenței Neamului. Zilele petrecute acolo în griji mari, dar și in speranțe înălțătoare îmi vor fi pe veci neuitate ca și recunoștința ce am simțit când apoi Mi s-a dăruit această casă. Această recunoștință cred că nu Mi-o pot arăta mai bine decât destinând această clădire ca adăpost pentru copiii ostașilor în amintirea adăpostului pe care și Eu l-am găsit în ea. Dăruesc deci această casă Fundațiunii „Regele Ferdinand I“ pentru ca în ea să se așeze „Institutul de Educațiune a Fiicelor de Ofițeri“. Fericită că pot astfel închina Oștirii darul primit de la ea, doresc ca acest așezământ să poarte numele Meu. Dea Domnul ca acest Institut să înfățișeze pe vecie amintirea faptelor mari la care Popor, Armată și Dinastie au fost părtași în vechea capitală a Moldovei. 19 amarie 1929. MARIA D. Râdocanu Citiți Neanuț Românesc ai cărui contract cu grupul Kamppfmayer, și a cărui politică de ferestre deschise în toiul ernei, sunt deopotrivă de primejdioase... șeful parisului croat nacib n’a fost arestat In legătură cu svonul după care Macek, șeful țărăniștilor croați, ar fi fost arestat ministerul nostru de externe, ne comunică următoarele : „Legațiunea iugoslavă desminte categoric știrile din presa străină despre pretinsa arestare a fostului deputat croat Macek. . . D. Macek se găsește liber la Zagreb. Predarea arhivei partidului său în mâinile autorităților s-a efectuat fără nici un incident“. in nou grup parlamentar Deputații profesori secundari 8*au întrunit ori la orele 4 d. a., în secția IV a Camerei, constituind grupul parlamentar al profesorilor secundari. Președinte al grupului a fost ales d. P. V. Haneș, iar, secretar d. Băsdac. Internă Situația — Rețeaua telefonică din Capitala, — nu mai vorbim de cea din provincie — este ruinată cu desăvârșire. Funcționara, este extrem de redusă, „Deranjamentele" se ivesc zilnic iar „reparațiunile" țin cu săptămânile. Iar bugetul de mizerie, de dezorganizare a P. T. T. nu permite nici o lucrare de refacere... — Și azi, ca și ieri, ca și mâine, e ziua decisivă a împrumutului. Ceea ce ajunge să nu mai emoționeze pe nimeni. — Pașapoartele vor putea fi eliberate și de prefecții de județe. . Faptul e prezentat ca o inovație de și până acum tot așa era. — Viscole în toate colțurile țării. Trenuri înzăpezite, lupi cari atacă pe călători. — S’au produs oferte streine pentru punerea în valoare a terenurilor inundabile, deocamdată din Delta Dunării unde este nevoe de îndiguiri. — Noui întruniri împotriva impozitelor, in deosebi ale negustorimii și ale micilor industriași. — Discuția la Mesaj a luat in Cameră proporții nepotrivite cu un început de guvernare. Externă — Partidul croat a fost dizolvat. Se pare că în Serbia vor fi dizolvate, pe rînd, toate partidele. — Schimbul de note între Polonia și Soviete. înseamnă căii un Pas înainte — dacă este bună credință din partea Sovietelor — spre încheerea pactului Kellog. Comitetul nostru de direcție, a fixat următoarele caneidaturi pentru alegerile partiale. LA CAMERA VLAȘCA , d. G. TRîSCA, profesor universitar. CETATEA-ALBA- D. D. MUINTEAN CJ RAMNIC, profesor, fost deputat, fost ajutor de primar al orașului Chișieuiu. LA SENAT ARAD . D. C. CIHOIMAIU, inginer, fost ministru. Otrăviri cu alcool meniu și Bucovina ameni otraviți la Iastovăț, Arbore , Cernouți, lozovia, oic Cernăuți] 21. — Diverse reclamațiuni parvenite nouă pe cale particulară din diverse sate îndepărtate asupra unor cazuri de intoxicare alcoolică ne face să bănuim că e vorba de nouă victime ale bandei fabricanților de alcool metilic — confirmarea acestor lucruri s-ar putea face doar pintre minuțioasă și severă cercetare din partea autorităților. In comuna Arborel soția fruntașului gospodar Gheorghe telisei, consilier comunal în acel sat, a luat parte la o petrecere a tineretului la care a consumat rom și vin. Femeia a sucombat imediat, in chinuri grozave, după ce iși pierduse vederile. Autoritățile au permis înmormântarea, fără nici o cercetare medico legală. De asemenea suspectă e moartea subită a fostelű femei din laslovați și a unui bărbat din Cajveara. Au mai murit in mod subit și în împrejurări suspecte săteanul Lazăr Faur din Corovia și funcționarul Ioan Stiassrav din Cernăuți. Se impune numaidecât ancheta cerută de noi, pentru ca foarte probabila primejdie a alcoolului metilic în Bucovina să nu producă ravagii și mai îngrijorătoare. Ședința delegației permanente a municipiului Capitalei Membrii delegației permanente a municipiului Capitalei s’au întrunit ori in ședință sub președinția d-lui dr. Gh. Gheorghian, asistat de I. Roba o. D-na Cantacuzino, cere sprijinul Primăriei pentru „Casa femeei" In vederea găsirei unui împrumut Delegația hotărăște sprijinul cerut D. Achille Șarada, cere întocmirea planurilor pentru construirea cazărmilor măturătorilor. Arată că actualul serviciu de caroserie este prost și costă prea scump. D. col. Șeinescu spune că lucrările se pot efectua la limitele sumelor prevăzute în buget. AVIAȚIA COMUNALA D. Temistocle Alexandrescu, cere cumpărarea avionului Sf. Maria, care a purtat tricolorul românesc de-asupra capitalelor europene. D. Com. Anibdl Teodorescu, reamintește o anterioară decizie a delegației permanente prin care se acordau mii. lei pentru ca Statul să cumpere două avioane: Bucur și București D. col. Șeinescu arată dificultățile financiare cari se creiază Primăriei prin unele vitrege imixtiuni ale ministerelor de interne, războiu și finanțe. D-sa crede că propunerile trebuesc consemnate. CONGRESUL INVALIZILOR D. col. Zavoianu, cere subvenția alimentară pentru invalizii, văduvele și orfanii de războiu cari vor participa la congresul ce se va ține în Capitală. D. Berceanu apreciază că Primăria nu are fonduri pentru alimentarea acestei mulțimi care va fi adusă în Capitală. D. col. Șeinescu, relatează că în chestiunea cumpărării localului destinat taidiiei obsețiunii financiare a Primăriei,Primăria a primit mai multe oferte, cari urmează să fie studiate de comisia specială căreia i se alătură d Ioan Boban, secretar general al Primăriei ASIGURAREA BUNURILOR COMUNALE D. col. Șeinescu, dă citire unei atírase a ministerului de interne asupra modalitaei acestor asigurări. Arată că s'au prezentat numeroase oferte din partea unor societăți da asigurara D-sa apreciază că ar fi recomandabilă împărțirea asigurării asupra tuturor societăților ofertante. D. dr. Costinescu, cere pentru bunurile neasigurate asigurări avantagioase și imediate. SA PTARIA COMUNALA D. col. Șeinescu relatează cheltuelile enorme — 43 milioane — încercate de Primărie pentru această lăptăria. Cere verificarea întregei gestiuni a lăptariei, pentru a se vedea cum sau chei« tűți aceste milioane. Până atunci cer» descărcarea de sumele ordonanțate de consilieratul d-lui Georges«®an tea» sorul d-sale. D. Niculescu-Ritz, cere aranai*« cestei chestiuni pentru ședința viitoare când administrația lăptăriei va prezenta un raport D. S. M. Blumenfeld a prezentat o cerere a Camerei de comerț ca reducerea de la 19 la 12 la sută și se aplică tuturor categoriilor de comercianți In special restaurantelor, bodogilor, etc. D. dr. Gheorghian, primarul municipiului, propune instituirea usei comisiuni care să cerceteze chestiunea gheței naturale și artificiale. Ședința viitoare Marti 29 Ihau £?r:v