Neamul Românesc, ianuarie 1929 (Anul 24, nr. 1-23)

1929-01-24 / nr. 18

KeKoggul sovietic Rusia sovietică vrea prietenie și pace cu vecina sa Polonia, care totdeuna a avut să se laude de bunele sentimente, de dulcea frăție slavă a Rușilor de supt toate regimurile. Ea pro­pune: Pe cea mai nouă clasă americană, un pact de neagresiune Republicei polone­zi s-a comunicat și nouă sosirea la Varșovia a albului po­rumbel comunist și ne-am grăbit să declarăm că oriunde se sta­bilește pacea noi suntem gata a intona un umanitar aleluia. Nu e nici o îndoială că prietenii noștri poloni au și ei cre­dința noastră că o înțelegere cu dușmanul firesc nu anulează îndatoririle față de cel mai firesc dintre aliați. Dar, iarăși, nu e fenomen în lumea internațională care să nu trebuiască a exercita o influență asupra politicei unei țări cu o așa de gingașe situație ca a țerii noastre­ Deci după evanghelia rusească de la Varșovia vom fi, de­sigur, tot așa de gata să ajuta m­ilitari Polonia dacă america­nismul sovietic, ar uita de umanitarismul lui- Iar cât despre noi înșine, încă mai multă grije de armament, Se știe că procesul intentat de consiliului Camerei de Comerț din București Ministerului de Comerț pentru dizolvare ile­gală a fost pentru a doua oară amânat la cererea Ministerului care a declarat că nu are gata actele pe baza cărora totuși dizolvase acest consiliu. In ședința de ezt a Senatului d. Madgearu a declarat că avo­catul care a cerut această amâ­nare s-a prezentat nepregătit la proces lăsând a se înțelege că și la Ministerul de Comerț, ca și la Finanțe, d-sa este sabotat de funcționari . Dar noi știm că la ambele în­fățișări Ministerul, în afară de avocatul funcționar, era asistat de alți doi fruntași ai baroului. Cum au putut să se prezinte a­­ceștia nepregătiți într’un pro­ces în care era în joc prestigiul unei autorități și legalitatea ac­tului cu care a debutat un mi­nistru ? D. Madgearu vede pretutin­deni adversari, chiar și în înalta magistratură, contra că­reia s’a plâns că în acest proces a dat termene prea scurte. Pe cine a voit să favorizeze justiția ? Dacă d. Madgearu crede că dreptatea e de partea d-sale ce interes are de a lungi procesul ? Unul singur. Când se va ju­deca acest proces, legea Came­­nilor va fi modificată, după plă­cerea d-lui Madgearu, toate consiliile vor fi dizolvate și ast­fel procesul pornit după legea veche nu va mai prezenta nici un interes. Stranie concepție de legali­tate are d. Madgearu ! D-sa crede că legalitatea nu începe decât dela legile pe care le poate face singur, după ce va fi călcat legile făcute de alții. Astfel voește d. Madgearu să dovedească că se simte într’ade­­văr ministru ? Să nu uite d-sa­că nimic nu e mai efemer decât un portofoliu, ca și proectele și legile din el. D. C. „Viitorul” a luat apărarea ziariștilor în chestiu­nea numirilor atașaților de presă făcute, se zice, în afară de corporația gazetărească. Oficiosul liberal ține să se reabiliteze față de ziariști și să răscumpere, cu un gest pe care avem motive să-l credem că e lipsit de sinceritate, un întreg trecut de greșeli comise de guvernele li­berale față de presă. Greșeli în care „democrația” liberală a d-lui Du­ra a persistat până în ultimul moment denun­țând zilnic ca pe o profanare a sfântului politicia­nism, ca pe un act odios,alegerea în parlament, cu sprijinul guvernului, a câtorva ziariști profesio­niști. Ziarul beneficiilor patriotice a fost obișnuit să vadă din partea patronilor săi un alt tratament față de ziariști, pe care i-a socotit întotdeauna ca slugi salariate, nedemne să calce pragul reprezentanței naționale monopolizate de samsarii și petroliștii d-lui Duca. Și a venit o justiție a evenimentelor pe urma căreia partidul liberal va avea să-și ispășească păcatele incă multă vreme de aci înainte. Deșteptarea „Viitorului” e tardivă și gestul de a lua apărarea ziariștilor inutil. Reprezentanții presei vor ști ei singuri să-și apere drepturile precum au știut să se impună in noua viață politică, — aceea care nu mai stă sub dominația partidului liberal. In chestiunea propunerii Sovietelor Răspunsul Poloniei că­tre Soviete angajând și atitudinea României în chestiunea semnării cu Rusia a protocolului pac­tului Kel­log, pare ca a­­propie soluționarea chestiunii. Guvernul nostru a luat în cercetare serioasă pro­punerea făcută. In consi­liul de miniștri de aseară s’a desbătut această ches­tiune urmând să se con­tinue azi. Nota dominantă e cea exprimată prin următo­rul pasagiu din­ articolul publicat de oficiosul fran­cez al guvernului : „România nu înțelege să se dea în lături, nici să se tină în rezer­vă, dacă asemeni garanții de si­guranță se pot constitui în reali­tate. Ea n'a lăsat să scape nici o ocaziune fără a exprima într’o for­mă concretă, politică și de pace prin pactul de neagresiune. „România a aderat la pactul Kel­­log și se pregătește acum să-l și ratifice. „Ea înțelege numai ca să se dea cea mai mare preciziune și clari­tate textelor destinate să stabileas­că garanțiile de siguranță, căci nu poate fi cu putință nici siguranță, nici pace acolo unde se pot strecura imprecisiiii în termeni și echivocul în intențiuni". Evident că o cercetare amănunțită a textului protocolului este pe de­plin justificată. Chestiunea fiind însă de o importanță deosebită pentru România și anga­jând viitorul, în ce pri­vește situația externă a țării noastre, guvernul nu-și poate, nu trebue să-și dea singur răspunde­rea unui asemenea act solemn. Chestiunea va trebui să treacă in prealabil, între altele, și prin comisia pentru afacerile externe a Camerii Deputaților, înainte de a se lua orice hotărâre trebue să se țină seamă că România se află în fața celui mai impor­tant act politic și a celei mai grele probleme care s’a pus de la încheierea păcii și până azi. N. IORGA Asistenta Medicală (am se apăra a­ nadgeara in casa centrala a Asigurărilor sociale de ur. Petru I. Popa Chirurg primar al Casei centrale Ziarul „Curentul“1) a între­prins o anchetă printre membrii consiliului de administrație, ce­­rându-le părerea lor asupra ur­mătoarelor principii: 1) Dacă cotizațiile asiguraților trebuesc menținute la cota actuală, mă­rite sau micșorate (meseriașul român plătește cea mai mică cotă din Europa); 2) Dacă aju­toarele bănești în caz de boală sau invaliditate sunt suficiente; 3) dacă asociația patronală își îndeplinește misiunea contri­buind într’o largă măsură la a­­jutorarea accidentaților și 4) da­că asistenta medicală este orga­nizată și dacă corpul medical își face datoria. Mă vomu ocupa numai de cor­pul medical. Să lămurim mai întâi în ce constă asistenta me­dicală : îngrijirea medicală se face la domiciliul asiguratului când nu se poate deplasa, la Casele medicale unde se face în majoritatea cazurilor tratament ambulatoriu, în Spitalele asigu­raților dacă există sau bolnavul este internat în alte așezăminte spitalicești în contul Casei cen­trale numai de către medicul a­­siguraților, iar pentru cei cu a­­fectiune pulmonară în sanato­riile de specialitate. In plus va­ra se trimit în 4—5 serii un nu­măr limitat de suferinzi în dife­rite stațiuni balneoclimaterice. Cum sunt instalate Casele me­dicale ? In majoritatea cazurilor din nefericire până acuma ele sunt instalate în mod primitiv; închi­­puiți-vă o casă particulară în­chiriată cu o sală de așteptare comună, unde vin cei cu afec­țiuni chirurgicale alături de un asigurat cu o tuberculoză des­chisă și cu bieții copilași cari așteaptă în această sală unde se pot infecta în orice moment. In afară de această sală de așteptare mai sunt 2—3 odăi un­de se fac, cu rândul, în aceeaș cameră, consultații chirurgicale, venerice, ginecologice deoparte, iar boli interne, copii și tubercu­loză în a 2-a cameră. Iată deci promiscuitatea între bolnavi și contagiunea sifilisului, a tuber­culozei și a altor boli molipsi­toare un mijloc de a se propaga Vina poate fi a medicului de această stare de lucruri ? Orice om cu bun simț va răspunde: Nu. Q ne îngrijește pe asigurați î O consultație medicală este con­dusă în majoritatea cazurilor de un medic specialist din Bucu­rești — în provincie acelaș me­dic face de toate de multe ori — ajutat fiind de un „student“ in­tern sau extern, o supraveghe­toare sau o infirmieră. Orele de consultație sunt limitate 2 ore zilnic, de multe ori chiar dacă ar vrea medicul să stea mai mult, nu poate, trebue să ur­meze alt coleg cu o altă specia­­litate-Cum a fost recrutat până în 1928 personalul medical ? începând din 1912 cu regreta­tul profesor dr. Nicolae Tomes­­cu, Casa centrală a putut să-și asigure în vechiul regat un corp medical bine pregătit, după răz­boi, medicii au fost numiți după bunul plac al tuturor miniștri­lor de la muncă, — exceptând pe cel actual — fiecare a numit cum a vrut și pe cine a vrut, a­­cesta-i marele și tristul adevăr. Dacă de multe ori s-au găsit și 1) Acest articol a fost trim­a și ziarului „Curentul” care nu i’a pu­blicat, unii dintre medici bine pregă­tiți, nu-i mai puțin adevărat că grație sistemului de a se schim­ba programul facultății de me­dicină la începutul fiecărui an școlar, există în țară, deci și în București, o seamă de medici in­suficient pregătiți. Dar ceea ce este mai trist, mi­niștrii cari sau perindat până acuma făceau numirile fără să ceară avizul nici al directorului general și mai puțin al direcției medicinei, care era în măsură să spue dacă sunt sau nu va­cante locuri bugetare sau dacă este necesar să se creeze încă un post pentru protejatul d-lui mi­nistru respectiv. , Dar este totuși curios că până astăzi n’am văzut pe nici un domn membru ad consiliului de administrație să pun și întreba­rea: cu ce leafă sunt plătiți me­dicii Casei centrale ? Nu voiu fi luat în nume de rău de nici un coleg de a spune că medicii din provincie au ma­ximum 3—5.000 lei lunar, cei din Capitală 3—5.000 lei lunar, cu foarte rare excepții 6—7 000 lei lunar (după 10 ani de activitate). Dar ceea ce este mai grav, este faptul următor: toți medicii Ca­sei centrale definitivi prin lege sau concurs sunt diurniști; nu există o leafă de bază, nici gra­dații și prin urmare nici pensie, când cineva atinge limita de vârstă. Ce îmbunătățiri s’au făcut dela război ? Este drept să recunoască toa­tă lumea sforțările extraordinare ce le face elementul de condu­cere, începând cu omul care are și pregătirea și bunătatea sufle­tească — d. M Enescu —, se­condat fiind de omul Integru — d. Argeșianu — și de omul de specialitate din corpul medical cu un devotament dezinteresat, c conf. dr. Poenaru-Căplescu, scos pe nedrept din consiliu de către fostul ministru, d. dr. N Lupu. Ei au putut convinge Con­siliul de administrație că numai construind așezăminte medicale pe baze științifice se va putea ameliora repede asistența medi­cală. In acest sens în Capitală s’au construit 3 Case medicale : Casa medicală Regina Maria din 13 Septembrie, una la Obor, alta în Lahovari și spitalul Polizu; aceste așezăminte sunt o podoa­bă nu numai pentru Casa cen­trală ci și pentru municipiul București. Aș dori ca oricine și la orice oră inopinat să fie vi­zitate primele 2, al 3-lea nu funcționează încă, spre a face diferența cât de repede și știin­țific este asistat asiguratul. In ultimul an s’a produs un e­­veniment de mare însemnătate, intrând în vigoare legea sanita­ră din 1923, s-a alcătuit de către dir medicinei (dr. Mitrea) un re­gulament de concursuri pus în concordanță cu legea sanitară, astfel în luna Mai 1928 sa ținut primul concurs de medici pe specialitate. Acest fapt este de o importanță capitală atât pen­tru Casa centrală care are ast­fel un corp medical select pre­gătit pentru îngrijirea asigura­ților, cât și pentru medici care vor elimina în felul acesta pro­­tecționismul celor nepregătiți. Corpul medical a cerut în ul­timul timp printr-un memoriu prezentat d-lui ministru al mun­cii și d-lui director general, în care își fixa justele lui reven­dicări și anume: 1) Crearea co­legiului medical al Casei cen­trale care să facă parte inte­grantă din direcția medicinei, căci omenesc este că nu poți pretinde unui singur om, oricât de pregătit ar fi el, să poată se­siza toate chestiunile care inte­resează organizarea din punct de vedere tehnic și științific a a­­sistenței medicale; 2) încadra­rea în buget a medicilor, creân­­du-li-se leafă de bază, gradații și pensie; 3) concurs pentru ori­ce loc nou creat sau actualmen­te ocupat provizoriu. Creându-se colegiul medical se vor putea accelera multe lucruri folositoare pentru bunul mere al acestei instituțiuni, care trebue să se perfecționeze în interesul asiguraților. Este de dorit însă ca „politica“ nenorocita boală care stăpânește sufletele multora din domnii membri ai consiliului de admi­nistrație, să o elimine când intră pe poarta Casei centrale, unde trebue multă conștiință, multă bunăvoință, perseverență în în­dreptarea lucrurilor, multă drep­tate pentru cei năpăstuiți și un cald patriotism. * 0 danie a M. S. Regina Maria Pi. $. neneaza o casă a sa unul in­ in­ul de iete M. S. Regina Maria a adresat ă­ lui ministru al Casei Regale și președine al Consiliului „Funda­­țiunii Regele Ferdinand I‘‘ urmă’ toarea scrisoare ’ Domnule Președinte, .... Nefutatul Meu Soț, Ferdi­nand I, în scrisoarea Sa din 22 Februarie 1927 privitoare la statutul Fundațiunii create de Corpurile Legiuitoare cu prile­jul împlinirii vârstei de 60 ani, a lăsat cuvânt ca Eu să fiu aso­ciată la ocrotirea Așezăminte­lor acestei Fundațiuni. Credincioasă fiind acestei în­datoriri, am urmărit de aproape toate lucrările D-Voastre și am mulțumirea de a aproba astăzi încheierea Consiliului Funda­țiunii pentru înființarea, tot în Iași, a unui Institut cu internat pentru educațiunea fiicelor de militari. In fața locului unde se va clădi noua Fundațiune Univer­sitară „Ferdinand I“, se află casa unde am locuit împreună cu Familia Mea, în timpul ma­relui războiu. Această casă a­parținea Armatei. Ea Mi-a dat-o ca adăpost în timp ce-și făcea datoria întru apărarea existen­ței Neamului. Zilele petrecute acolo în griji mari, dar și in spe­ranțe înălțătoare îmi vor fi pe veci neuitate ca și recunoștința ce am simțit când apoi Mi s-a dăruit această casă. Această re­cunoștință cred că nu Mi-o pot arăta mai bine decât destinând această clădire ca adăpost pen­tru copiii ostașilor în amintirea adăpostului pe care și Eu l-am găsit în ea. Dăruesc deci această casă Fundațiunii „Regele Ferdinand I“ pentru ca în ea să se așeze „Institutul de Educațiune a Fii­celor de Ofițeri“. Fericită că pot astfel închina Oștirii darul primit de la ea, do­resc ca acest așezământ să poar­te numele Meu. Dea Domnul ca acest Institut să înfățișeze pe vecie amintirea faptelor mari la care Popor, Ar­mată și Dinastie au fost părtași în vechea capitală a Moldovei. 19 amarie 1929. MARIA D. Râdocanu Citiți N­eanuț Românesc ai cărui contract cu grupul Kamp­pfmayer, și a cărui politică de fe­­restre deschise în toiul ernei, sunt deopotrivă de primejdioase... șeful parisului croat nacib n’a fost arestat In legă­tură cu svonul după care Macek, șeful țărăniștilor croați, ar fi fost arestat ministerul nostru de externe, ne comunică următoa­rele : „Legațiunea iugoslavă des­­minte categoric știrile din presa străină despre pretinsa arestare a fostului deputat croat Macek. . . D. Macek se găsește liber la Zagreb. Predarea arhivei parti­dului său în mâinile autorități­lor s-a efectuat fără nici un in­cident“. ­in nou grup par­lamentar Deputații profesori secundari 8*au întrunit ori la orele 4 d. a., în secția IV a Camerei, constituind grupul parlamentar al profesori­lor secundari. Președinte al grupului a fost a­­les d. P. V. Haneș, iar, secretar d. Băsdac. Internă Situația — Rețeaua telefonică din Capitala, — nu mai vorbim de cea din provincie — este ruinată cu desăvârșire. Funcționara, este extrem de redusă, „Deranjamentele" se ivesc zilnic iar „reparațiunile" țin cu săptămânile. Iar bugetul de mizerie, de dezorganizare a P. T. T. nu permite nici o lucrare de refacere... — Și azi, ca și ieri, ca și mâine, e ziua decisivă a împru­mutului. Ceea ce ajunge să nu mai emoționeze pe nimeni. — Pașapoartele vor putea fi eliberate și de prefecții de județe. . Faptul e prezentat ca o inovație de și până acum tot așa era. — Viscole în toate colțurile țării. Trenuri înzăpezite, lupi cari atacă pe călători. — S’au produs oferte streine pentru punerea în valoare a terenurilor inundabile, deocamdată din Delta Dunării unde este nevoe de îndiguiri. — Noui întruniri împotriva impozitelor, in deosebi ale ne­­gustorimii și ale micilor industriași. — Discuția la Mesaj a luat in Cameră proporții nepotri­vite cu un început de guvernare. Externă — Partidul croat a fost dizolvat. Se pare că în Serbia vor fi dizolvate, pe rînd, toate partidele. — Schimbul de note între Polonia și Soviete. înseamnă căii un Pas înainte — dacă este bună credință din partea Sovietelor — spre încheerea pactului Kellog. Comitetul nostru de direcț­ie, a fixat următoarele canei­­daturi pentru alegerile partial­e. LA CAMERA VLAȘCA , d. G. TRîSCA, profesor universitar. CETATEA-ALBA- D. D. MUINTEA­N CJ­ RAMNIC, profe­sor, fost deputat, fost ajutor de primar al orașului Chișieuiu. LA SENAT ARAD . D. C. CIHOIMAIU, inginer, fost ministru. Otrăviri cu alcool meniu și Bucovina ameni otraviți la Iastovăț, Arbore , Cernouți, lozovia, oic Cernăuți] 21. — Diverse reclamațiuni parvenite nouă pe cale particulară din diverse sate îndepăr­tate asupra unor cazuri de intoxicare alcoolică ne face să bănuim că e vor­ba de nouă victime ale bandei fabricanților de alcool m­etilic — confir­marea acestor lucruri s-ar putea face doar p­intre minuțioasă și severă cer­cetare din partea autori­tăților. In comuna Arborel so­ția fruntașului gospodar Gheorghe telisei, consi­lier comunal în acel sat, a luat parte la o petrece­re a tineretului la care a consumat rom și vin. Fe­meia a sucombat imediat, in chinuri grozave, d­upă ce iși pierduse vederile. Autoritățile au permis înmormântarea, fără nici o cercetare medico legală. De asemenea suspectă e moartea subită a fostelű fe­mei din laslovați și a u­­­nui bărbat din Cajveara. Au mai murit in mod su­bit și în împrejurări sus­pecte săteanul Lazăr Fau­­­r din Corovia și funcțio­narul Ioan Stiassrav din Cernăuți. Se impune numai­decât ancheta cerută de noi, pentru ca foarte proba­bila primejdie a alcoolu­lui metilic în Bucovina să nu producă ravagii și mai îngrijorătoare. Ședința delegației permanente a municipiului Capitalei Membrii delegației permanente a municipiului Capitalei s’au întrunit ori in ședință sub președinția d-lui dr. Gh. Gheorghian, asistat de I. Roba o. D-na Cantacuzino, cere sprijinul Pri­măriei pentru „Casa femeei" In vede­rea găsirei unui împrumut Delegația hotărăște sprijinul cerut D. Achille Șarada, cere întocmirea planurilor pentru construirea cazărmi­lor măturătorilor. Arată că actualul serviciu de caroserie este prost și costă prea scump. D. col. Șeinescu spune că lucrările se pot efectua la limitele sumelor pre­văzute în buget. AVIAȚIA COMUNALA D. Temistocle Alexandrescu, cere cumpărarea avionului Sf. Maria, care a purtat tricolorul românesc de-asu­­pra capitalelor europene. D. Com. Anibdl Teodor­escu, reamin­tește o anterioară decizie a delegației permanente prin care se acorda­u mii. lei pentru ca Statul să cumpere două avioane: Bucur și București D. col. Șeinescu arată dificultățile financiare cari se creiază Primăriei prin unele vitrege imixtiuni ale minis­terelor de interne, războiu și finanțe. D-sa crede că propunerile trebuesc consemnate. CONGRESUL INVALIZILOR D. col. Zavoianu, cere subvenția ali­m­entară pentru invalizii, văduvele și orfanii de războiu cari vor participa la congresul ce se va ține în Capitală. D. Berceanu apreciază că Primăria nu are fonduri pentru alimentarea a­­cestei mulțimi care va fi adusă în Ca­pitală. D. col. Șeinescu, relatează că în ches­tiunea cumpărării localului destinat ta­idiiei obsețiunii financiare a Pri­măriei,Primăria a primit mai multe o­ferte, cari urmează să fie studiate de comisia specială căreia i se alătură d Ioan Boban, secretar general al Pri­­măriei ASIGURAREA BUNURILOR COMUNALE D. col. Șeinescu, dă citire unei atíra­se a ministerului de interne asupra mo­dalita­ei acestor asigurări. Arată că s'au prezentat numeroase oferte din partea unor societăți da asigurara D-sa apreciază că ar fi recomandabilă împărțirea asigurării asupra tuturor societăților ofertante. D. dr. Costinescu, cere pentru bunu­rile neasigurate asigurări avantagioase și imediate. SA PTARIA COMUNALA D. col. Șeinescu relatează ch­eltuelile enorme — 43 milioane — încercate de Primărie pentru această lăptăria. Cere verificarea întregei gestiuni a lăpta­­riei, pentru a se vedea cum sau chei« tűți aceste milioane. Până atunci cer» descărcarea de sumele ordonanțate de consilieratul d-lui Georges«®­­an tea» sorul d-sale. D. Niculescu-Ritz, cere ara­nai*« cestei chestiuni pentru ședința viitoare când administrația lăptăriei va prezen­ta un raport D. S. M. Blumenfeld a prezentat o cerere a Camerei de comerț ca reduce­rea de la 19 la 12 la sută și se aplică tuturor categoriilor de comercianți In special restaurantelor, bodogilor, etc. D. dr. Gheorghian, primarul muni­cipiului, propune instituirea usei co­­misiuni care să cerceteze chestiunea gheței naturale și artificiale. Ședința viitoare Marti 29 Ihau £?r:v

Next