Neamul Românesc, septembrie 1929 (Anul 24, nr. 191-214)

1929-09-29 / nr. 214

DIRECTOR POLITIC M. IORGA Duminică 29 Sept. 1929 Duminica­za sept. faza__________ fINUL XXIV.­­ HO. 234 mogue aie, w ai bsy ui­­­i>e­m­m­mo­re Pentru autorități și institution' 1001 '.ei 3 LEI sie Redacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu No. 6 (etaj) Telefon 312/60 wireciori.. n. georgescu N’alung florile! O hotărîre a căilor ferate a impus șefilor de gară să aibă o grădiniță cu flori și să spânzure între coloanele fațadei coșu­­lete înflorite. Cu aită bucurie le-am privit! Vechile clădiri așa de nerese­rate aveau acum o altă înfățișare. Ordinul era executat. Forma îndeplinită.­Dar în ordin se uitase, după cît se vede, ceva și deci forma nu era totuși îndeplinită. Florile se udă, domnilor șefi de gară, și florile se curăță. Iar doamnele, fetele domnilor șefi de gară ar avea o che­mare pentru aceasta. La Timișoara însă, chiar la Timișoara, abia răsbătea cîte o floricică prin grămada frunzelor veștede, moarte Să așteptăm încă un ordin? N. IORGA CAUZELE? In aceeaș­ia, una din gazetele de nuanță quasi guvernamenta­lă, anunță cu litere grase: „O tragedie în învățământul secun­dar; 7000 candidați pentru o mie de locuri vacante“, iar un alt mare ziar din Capitală de aceaș nuanță quasi... politică, publică date privitoare la greaua sarci­nă — se vorbește de trei miliar­de — cu care s’ar încărca bud­getul statului, prin acordarea de pensii funcționarilor maghiari cari au refuzat să depui­ jură­mântul de credință către Statul Român. S’ar părea că nu există legă­tură între aceste două fapte, deo­potrivă de grave, pe care le sem­nalează nu foi de opoziție, ci zia­re prietene guvernului, și totuși legătura este foarte strânsă și tocmai apropierea celor două fapte, la care se pot adăuga al­tele, cum este bunăoară închide­rea unor școli secundare româ­nești, în vreme ce se dau zeci de milioane pentru școli minorita­re și se deschid, pe seama statu­lui, licee de limbă străină, for­mează, toate acestea la un loc, marea gravitate a chestiunei­ Dar, la diferitele beteșuguri de care suferă organismul nostru național, la atâtea răni de care sângerează sufletul românesc, se găsesc destule babe, destui vraci și destui „doctori“ cari bolbo­rosesc descântece, dau povețe și prescriu leacuri cu nemiluita. Se întreprind și anumite ope­rații, cari de cari mai noui, mai miraculoase, mai surprinzătoare și­ mai... democratice. Unele din aceste operații s’ar părea chiar că sunt salvatoare, dacă nu s’ar întâmpla vechia zi­ditoare că „operația reușește dar­ bolnavul își dă duhul“. De ce nu se mai găsesc locuri pentru atâția licențiați ai facul­tăților noastre? Tocmai fiindcă întregul nostru învățământ are o îndrumare, o țintă și o între­buințare greșită . Proletariatul intelectual, func­­ționărimea, mica burghezie și chiar populația agricolă a sate­lor, au o singură preocupare : să ferească pe copii de îndeltnici­­rile modeste dar onorabile ale părinților lor, îndrumându-i tot mai mult către babilonia baca­laureatelor, către haosul titluri­lor academice, către tot mai in­grata îndeletnicire a profesiuni­lor libere (libere adesea de orice morală, de orice conștiință, de orice scrupul) și mai ales către tot mai umilitoarea profesie a slujbelor de stat. Dar dece atâția absolvenți, ba­calaureați, licențiați, diplomați, nu se îndrumează către comerț, către industrie, către plugărie, către meserii? Iată marea și grava problemă. Fiul de țăran nu se mai întoar­ce la plug, fiindcă în școlile se­cundare care suferă de atâtea păcate, în mediul otrăvit al ora­șelor, în educația cafenelelor, a cinematografelor, a revistelor și cărților rătăcitoare de minți, co­pilul de sătean prinde și el gust de viață ușoară, de plăceri costi­sitoare, de câștiguri fără muncă grea. Dar, veți zice: sunt și elemen­te care se feresc de ispite, care nu-și pierd vremea de­geaba, care ies din școală cu cunoștinți folositoare, bine înarmați pen­tru lupta vieții. Pentru aceștia, problema ce ridicăm,, este și mai gravă . Cine ajută pe săteanul întors la plug, ca să capete mijloacele necesare unui culturi agricole raționale? Cine îl scapă de ca­mătă, de abuzuri administrative, de tirania autorităților și de cea mai grea dintre tiranii, tirania partidelor politice? Cine ajută pe diplomații Aca­demiilor de comerț să găsească un plasament onorabil? One a­jută pe absolvenții școalelor de meserii ca și pe absolvenții școa­lelor comerciale, să poată des­chide o prăvălioară sau un ate­lier? Cine a vizitat orașele ardelene­­de pildă, îndată după unire, da­că se abate din nou acum prin aceste orașe, va rămânea înmăr­murit și adânc îndurerat de a­­proape totala lipsă a firmelor românești, atât în comerț cât și în marea și mica industrie. Cauza? In vreme ce comercian­tul, industriașul și meseriașul minoritar găsește sprijin și cre­dit convenabil la băncile mino­ritare sau camuflate, băncile așa zise românești, refuză acest spri­jin comerciantului și meseriașu­lui român, sau îl sdrobește sub povara dobânzilor și comisioa­nelor de tot felul, pe lângă că imobilele principale* rămase în mâna minoritarilor — tot din cauza lipsei de sprijinire a ini­țiativei și muncii românești — sunt cu totul inaccesibile comer­ciantului și meseriașului român. Dar, fiind vorba de întreprin­derile minoritare, — își dă cine­va osteneala să cerceteze care e procentul de funcționari români la băncile, fabricile și alte insti­tuții sociale și economice mino­ritare? Aproape toate aceste instituții, țin câte un funcționar­ dour, nu­mai de ochii sumei, sau în stric­ta limită a nevoie­ ce au, pentru contactul cu autoritățile sau cu unii clienți români. Tot grosul personalului supe­rior și inferior — de la sluga de birou până la director general - sunt minoritari. Se țin registre în limbi străine, se vorbește și se scrie în limba străină, se încheie acte pe dura­te lungi, în limbă străină, astfel că și după alte decenii, arhivele vor fi pline de acte pentru a că­ror cetire vor fi indispensabili minoritarii. Și atunci, încotro voiți să se îndrepte diplomații, licențiații și absolvenții școlilor noastre dacă nu la același Stat cu budgetul sărăcit și compromis ? ...Iar în vremea aceasta Statul sprijină, cu banul tuturor contri­buabililor școlile minoritare, pen­tru perpetuarea sărăciei comer­țului și industriei românești în favorul celei minoritare și pen­tru întărirea domniei limbilor minoritare în dauna limbei ro­mânești. Nepricepere? Greșită politică națională? Să judece acei ce de­țin frânele conducerii acestei țări. Cluj, 1929. I. CONST. DELABAIA Concediul... ... d-lui Vaida a fost auto-contra­­m­andat. Renunțând sa mai plece în strai­nătate, ministrul de interne va sosi în Capitală și se va ocupa exclu­siv cu soluționarea chestiunii e­­venimentelor de la Lupeni, deveni­tă supărătoare pentru guvern. CHEMAREA SUB ARME A REZERVIȘTILOR Intensificarea militarizării Ru­siei sovietice este ascunsă prin cu­vântări pacifiste atât ale membri­lor guvernului, cât și ale coman­danților armatei roșii. In înt­reaga țară au loc exerciții militare, ma­nevre, se construe«, dirijabile și aeroplane, se creiază fonduri de apărare etc., dar în acelaș timp factorii conducători sovietici pro­nunță discursuri în care încearcă să convingă opinia publică că mi­litarizarea se efectuează în inte­resul păcii și că ridicarea tempo­­ului activității militare nu este de­cât un răspuns la proverbul : „Dacă vrei pace pregătește-te de război". Printre discursurile militare ce au fost pronunțate în ultimul timp au atras o atenție specială declara­țiile comandantului suprem al Ar­matei Roșii din Extremul Orient, Bluecher și Comisarului de război, Voroșilov. DISCURSURI MILITARISTE Cuvântarea lui Bluecher, pro­nunțată la o întrunire publică din Chabarovsk e pătrunsă de un spi­rit războinic. Bluecher a declarat în­tre altele că generalii chinezi se pregătesc în modul cel mai febril pentru războiul cu Uniunea So­vietică, dar detașamentele armatei roșii se vor opune cu toată hotă­­rîrea și energia dușmanilor chi­nezi- Armata Roșie va ști să apere teritoriul sovietic și drepturile so­vietice. Armata Ext­remului O­­rient va rămânea, după cuvintele lui Bluecher, tot timpul iernii la granița Manciuriei. Discursul lui Bluecher a fost anunțat prin Radio tuturor ziare­lor sovietice, dar apoi din motive politice el a interzis din Moscova publicarea discursului. Intro forma moderată s’a pro­nunțat Voroșilov în călătoria sa din Occidentul Rusiei sovietice. Voroșilov a asistat la manevrele de toamnă ale armatei roșii, care au avut loc în apropiere de gra­nița poloneză, în regiunea Bo­bruisk. Comisarul de război, Vo­roșilov a participat activ la mane­vre timp de câteva zile în calitate de soldat roșu­ In uniforma de sol­dat, Voroșilov a parici­pat în ope­rațiile detașamentelor roșii. In 22 Septembrie Voroșilov a pronunțat un discurs în sovietul orașului Bo­bruisk, ca membru al guvernului și comandant al tuturor forțelor militare ale Rusiei sovietice. El a început prin a arăta că în ultimul timp au fost răspândite ctâtea zvonuri despre o apropiată intrare a Rusiei sovietice în răz­boi, încât e nevoit să se refere pe larg la această chestiune. Voroși­lov a declarat între altele: NU FACEM PREGĂTIRI DE RĂZBOI „Având în vedere manevrele noastre, am putea fi acuzați că fa­cem pregătiri de război. Aceste afirmații nu pot fi adevărate de­oarece am fost și suntem pacificti. Cuvântul nostru de ordine este : Organizează-ți apărarea, fii de strajă, nu fii agresor, întărește ar­mata roșie și în acelaș timp ordi­nea socialistă!" Mai departe Voroșilov a făcut câteva declarații caracteristice asupra armatei roșii. Arma­a roșie e pe cale de continuă îmbunătăți­re- Vedem în acest an că ne-am în­vățat într’adevăr arta războiului Succesele noastre sunt imense". Declarațiile comandanților so­vietici fac să se audă la granițele occidentală și orientală din Rusia, zăngănitul armelor. In Occident arest zăngănit este acoperit de cu­vântări pacifiste, în Orient se în­tărește realitatea războinică. LA FRONTIERA MANCIURIEI Știrile din Moscova anunță noui ciocniri la frontiera Manciuriei. In 23 Septembrie chinezii au deschis un foc de artilerie asupra detașa­mentelor sovietice și f­lotei de pe Amur. Pe teritoriul sovietic au trecut două detașamente de sol­dați albi din fostele regimente ru­sești contrarevoluționare. Despre luptele cu aceste detașamente ști­rile nu spun nimic. In legătură cu toate evenimen­tele au fost mobilizate în regiuni­le militare Chabarovsk și Vladi­vostok contingentele de rezerviști 1924 și 1925. Din armata de rezer­viști se vor crea detașamente spe­ciale pentru efectuarea de con­strucții militare, Armata Roșie din Extremul Orient se pregăte­ște pentru iarnă și își întărește în acest scop pozițiunea la granița Manciuriei. După știrile sosite din Charbin prin Moscova, guvernul din Muk­den a hotărît să se înceapă rechi­ziționări de căruțe țărănești pen­tru nevoile armatei. Au fost trimi­se comisiuni însemnate care să efectueze rechizițiile. La Charbin au avut loc mai multe întruniri publice, la care au luat cuvântul mai mulți factori militari chinezi. Ei au declarat între a­lele „Vom întoarce Chinei linia ferată orien­tal“, „Vom respinge trupele roșii“. In stațiunea Manciuriei a fost arestat un grup de învățători ruși din Manciuria, cetățeni sovietici, cari au voit să treacă granița în Siberia. Ei au fost transportați la Charbin. La stațiunea Lumbersk se află 23 barăci pline de internați sovietici. S-a dispus construirea de barăci noui, deoarece numărul in­ternaților crește mereu. CONGRESUL SOVIETIC PEN­TRU APLICAREA PLANULUI PE 5 ANI In 24 Septembrie el a deschis la Moscova congresul pentru supra­vegherea aplicării planului pe 5 ani. Autorului planului Kriza­­novski a declarat între altele: „Primul an a împlinit așteptările. Indus­tria a produs mai mult decât s’a prevăzut, în schimb agricultu­ra a rămas în urmă. Salariile nu au ajuns la nivelul prevăzut, capaci­tatea de muncă și oftinirea ches­­tuiilor de producție nu corespund complec. Anul viitor este coloana vertebrală a întregului plan. In anul viitor se va introduce ziua de 7 ore în 409» din întreprinderi și un milion de șomeuri își va găsi din nou de lucru. Veniturile statu­lui au crescut cu 2î% față de anul precedent, în timp ce planul a prevăzut numai o creștere de 16%. Cu toată aprecierea favorabilă a situației economice, se simte aproa­pe în întreaga Rusie o lipsă ac­­•en­tuată a obiectelor și alimente­lor de prima necesitate. Progra­mul aprovizionării n’au fost rea­lizat decât pe jumătate. Prețurile au crescut considerabil și rându­rile populației înaintea cooperati­velor de desfacere n’au fost lichi­date. La Hotare Intensificarea militarizărei Rusiei Sovietice ---------- <M».------------­ Chemarea sub arme a rezerviștilor Conferința dela Paris Paris, 27. — In ședința de as­ salt. La sfârșit a prezentat as­tăzi a comitetului pentru stabi- memoriu, care va fi înmânat iu­­lirea planului Young în ce pu­­­turor membrilor comisiunei. Pește țările orientale, a luat cu­ Delegatul Ungariei își va sa­vantul delegatul austriac Km­ __ , _____ . ~ . boeck. D-sii a expus punctul de CeTMmm l­e*P °*eul sau,,ar. TM vedere al Austriei în această Se €*in.a de Luni va vorbi de le­­chestîune, după ce a insistat in gatul bulgar. Numai după acesa mod special asupra situației e- se va putea proceda sa diseuta­­conormie și financiare a țărei rea în fond a chestiunei. Alte fuziuni bancare la Berlin Berlin, 28 (Rador). — Fuziu- Norddeutsch Bank“, „Koelner nea dintre „Deutsche Bank“ și chaffhausensche Bankverein“, „Disconto Gesellschaft“ va i Chemische Kreditbank“, „Man urmată de alte importante în Reimer Süddeutsche Disconto ziuni bancare. Noua banca fu­ ,,­­zionata va aduce cu sine si rn­­x,­­ „ . .. „ , ziunea altor bănci afiliate din Desăvârșirea practica a fu­­provincie, între cari trebue să zimei va dura însă aproape doi se menționeze „Hamburger ani. Conferința interparla­mentară ae comerț Activitatea delegației române BERLIN, 27. (Rador). •­ In șe­dința Comisiunii agricole a con­ferinței interparlamentare de co­merț din Berlin, delegatul Româ­niei, profesorul Șerban, a făcut o propunere amendament, în sensul susținerei intereselor economice ale statelor agrare. In urma aces­tui amendament susținut și de alte delegațiuni s’a decis, contrar pro­punerilor statelor cu caracter in­dustrial, ca chestiunile agrare la ordinea zilei să fie studiate într’o subcomisiune pentru a se tine sea­ma de interesele tuturor statelor. Din această comisiune face parte și delegatul României, d. profesor Șerban. Comisiunea juridică parlamenta­ră a Conferinței internaționale de comerț, a discutat raportul dele­gației Institutului de drept inter­național privat de la Roma, referi­tor la unificarea poliției și cekului. Delegatul României, d. Petre Dra­­gomirescu, a demonstrat temeinicia procedeului elaborat de experții Societății Națiunilor, primind sar­cina din partea comisiunii de a re­dacta o rezoluție care va fi pre­zentată conferinței guvernelor con­vocată de Societatea Națiunilor în anul 1930. In ședința plenară de eri, care a discutat unificarea dreptului o­­bligațiilor și contractelor la care a asistat și d. Bratu, președintele Senatului, discuția a fost foarte interesantă prin felul academic în care ea a fost dusă. S’a primt pro­punerea delegatului României, ca toate delegațiile să intervină la gu­vernele lor spre a face să fie exa­minat de juriști proectul de cod al obligațiunilor, franco-italian, în ve­derea întocmirei eventuale a unui cod unic internațional. * Berlin, 27 (Rador). — La banche­tul festiv dat­ori de guvernul Rei­­chului pentru delegații conferinței interparlamentare de comerț, preșe­dintele delegațiunii române, d. mi­nistru Răducanu a ținut o cuvân­tare spunând între altele că ideia uniunii internaționale parlamenta­re de comerț are fără îndoială o mare importanță, aceea de a crea nouile baze ale unei economii mon­diale. Ea este un supra­parlament al economiei mondiale, căreia îi re­vine mare merit de a fi accentuat cu tărie necesitatea elaborării in­ternaționale, singura în stare de a rezolva marile probleme economi­ce dintre state. Rezultatul muncii depuse de toți, în cadrul acestei conferințe, ne-a dovedit cu prisosință noul spirit care trebue sa depășească calea în­gustă a conferințelor cu caracter local. Această nu numai în folosul progresului economic general, ci pentru crearea, desvoltarea și satis­facerea unei conștiințe generale ce exprimă încrederea în realizările solidarității umane. D. ministru Răducanu, după ce-și exprimă încrederea în realizările concrete al­e muncii depuse, aduce, viile mulțumiri atât guvernului Reichului, cât și comitetului de or­ganizare pentru primirea atât de amicală de care delegații au avut parte la Berlin. Internă Situația — împotriva bacșișurilor pe cari le încasează șefii de gaza pentru repartizarea vagoanelor în stațiuni, direcția generală c. f. a dat o drastică... circulară. Dacă dracul e așa de negru, nu cu o circulară va putea fi răpus. — Se anunță unele fraude comise la comandamentul jan­darmeriei. — In curând va începe funcționarea comisaunilor de impu­nere. — Cu lt.-colonelul Protopopescu dispare unul din primii aviatori români, din generația care a inaugurat aviația militară în țara noastră. — Se lucrează cu activitate la organizarea și înlesnirea comerțului între România și Polonia — O comisie specială lucrează la organizarea cooperati­velor viticole. — Se vor înființa premii pentru distrugătorii de omizi. S’au luat măsuri — iarăși drastice, fiindcă tot ce se face la c. f. e drastic! — spre a se evita întârzierea trenurilor. ixiemi Foamete în Manciuria. ■— Criză financiară în Anglia. Rezervele de aur ale Băncii Angliei au scăzut. Postai de Radio difuziune dela Otapeoi Postul de Radio­difuziune de la Otopeni a intrat în funcție și își va inaugura peste câteva zile emisiunile regulate. De abia au început încercările, și sute de scrisori venite­­ din toată țara, mai ales din cele mai îndepăr­tate colțuri ale Ardealului și Basarabiei și chiar din străină­tate, dovedesc direcției servi­ciului de Radiofuziune utilita­tea împământărirei acestei mi­nunate invesițiuni în țară la noi. Până acuma, o ignorantă și stupidă prigoană împotriva a­­matorilor de Radio, îndepărtase massa publicului de la binefa­cerile culturale și artistice ale Radiodifuziunei. Rezultatul a fost multiplica­rea posturilor clandestine și a­­capararea publicului mai ales din Ardeal de către posturile de emisiune din Budapesta și din alte țări. Postul din București se așează printre principalele posturi de emisiune din Europa. De la stu­dioul din str. G-ral Berthelot transmiterea se face prin tran­sformare de către postul din Otopeni. Clădirea modernă cu aspect geometric se potrivește de mi­nune cu menirea nouei instala­ții. E noapte, peste pilon ca licu­ricii joacă luminile roșii, aver­tismentul către aeroplane. In camera aparatelor câteva cabine ca de telefon poartă nu­me, generalizate de acum în vo­cabularul tuturor : condesator, amplificator, modelator... In centrul lor, lămpile cu electroni: inima palpitantă a radiofoniei, un foșnet imperceptibil denunță discret virtutea ucigătoare a volților. Șantierul modern, curat, net, electric. D. ingmer Caranfil, sufletul noulei instituții, ne conduce a­­mabil și ne informează. Expoziția de radiofonie a fost vizitată ora de 8000 de școlari, astăzi și mâine vin muncitorii. O întreagă palpitație de viață nouă și activă, stârnește curio­zitatea și interesul masselor. Inaugurarea postului de radio­difuziune e așteptată cu nerăb­dare. Postul de radio­difuziune de la Otopeni ScrMrHe id­a Praia praga, 28. (Rador).­­ O vreme splendidă a favorizat prima zi a serbărilor naționale ale mileniu­lui Sf­ Venceslas. De dimineață, străzile orașului Pra­ga, bogat pavoazate, au fost însuflețite de mulțimea, care se îndrepta spre piața Venceslas, unde președin­tele repubicii a remis solemn un steag nou regimentului 8 de ca­valerie ce poartă numele Sfân­tului-Președintele Masaryk­i a ținut o cuvântare subliniind rolul sim­bolic al acestui prinț al păcei, care a știut să apere statul. La amiază, președintele a ofe­rit un prânz de gală la castelul Hradcany, în prezența corpului diplomatic, membrilor guvernu­lui și oaspeților­ străini. Dintre aceștia asistau cardinalul Ber­­tram, din Breslau, prințul Sapie­­ha, rectorul universității din­­ Cracovia, Monseniorul Baudril­­liau­, rectorul universității catoli­ce din Paris, S. S. Michicl, epis­copul din Mortar precum și dele­gații orașelor Bucuești, Varșovia ș­i Copenhaga. Seara s­a desfășurat o mișcă­toare manifestație la statuia Sfântului Wenceslas. Piața pe ca­re se află acest­ monument, cea mai mare din Praga, era plină de mulțime. In prezența președinte­lui Masaryk, au vorbit d-nn­: Udrzal, șeful guvernului și Baxa, primarul orașului, preamărind viața Sfântului Wenceslas, ce ră­mâne în istoria poporului ceho­slovac un simbol al virtuților na­­ționale și al independenței. Moartea astei femei in vârsta de 125 ani Salonic, 27 (Rador). —■ La Malta a încetat azi din viață o fem­ee in vârstă de 12§ ani r

Next