Neamul Românesc, septembrie 1929 (Anul 24, nr. 191-214)
1929-09-29 / nr. 214
DIRECTOR POLITIC M. IORGA Duminică 29 Sept. 1929 Duminicaza sept. faza__________ fINUL XXIV. HO. 234 mogue aie, w ai bsy uii>emmmore Pentru autorități și institution' 1001 '.ei 3 LEI sie Redacția și Administrația BUCUREȘTI Strada Brezoianu No. 6 (etaj) Telefon 312/60 wireciori.. n. georgescu N’alung florile! O hotărîre a căilor ferate a impus șefilor de gară să aibă o grădiniță cu flori și să spânzure între coloanele fațadei coșulete înflorite. Cu aită bucurie le-am privit! Vechile clădiri așa de nereserate aveau acum o altă înfățișare. Ordinul era executat. Forma îndeplinită.Dar în ordin se uitase, după cît se vede, ceva și deci forma nu era totuși îndeplinită. Florile se udă, domnilor șefi de gară, și florile se curăță. Iar doamnele, fetele domnilor șefi de gară ar avea o chemare pentru aceasta. La Timișoara însă, chiar la Timișoara, abia răsbătea cîte o floricică prin grămada frunzelor veștede, moarte Să așteptăm încă un ordin? N. IORGA CAUZELE? In aceeașia, una din gazetele de nuanță quasi guvernamentală, anunță cu litere grase: „O tragedie în învățământul secundar; 7000 candidați pentru o mie de locuri vacante“, iar un alt mare ziar din Capitală de aceaș nuanță quasi... politică, publică date privitoare la greaua sarcină — se vorbește de trei miliarde — cu care s’ar încărca budgetul statului, prin acordarea de pensii funcționarilor maghiari cari au refuzat să depui jurământul de credință către Statul Român. S’ar părea că nu există legătură între aceste două fapte, deopotrivă de grave, pe care le semnalează nu foi de opoziție, ci ziare prietene guvernului, și totuși legătura este foarte strânsă și tocmai apropierea celor două fapte, la care se pot adăuga altele, cum este bunăoară închiderea unor școli secundare românești, în vreme ce se dau zeci de milioane pentru școli minoritare și se deschid, pe seama statului, licee de limbă străină, formează, toate acestea la un loc, marea gravitate a chestiunei Dar, la diferitele beteșuguri de care suferă organismul nostru național, la atâtea răni de care sângerează sufletul românesc, se găsesc destule babe, destui vraci și destui „doctori“ cari bolborosesc descântece, dau povețe și prescriu leacuri cu nemiluita. Se întreprind și anumite operații, cari de cari mai noui, mai miraculoase, mai surprinzătoare și mai... democratice. Unele din aceste operații s’ar părea chiar că sunt salvatoare, dacă nu s’ar întâmpla vechia ziditoare că „operația reușește dar bolnavul își dă duhul“. De ce nu se mai găsesc locuri pentru atâția licențiați ai facultăților noastre? Tocmai fiindcă întregul nostru învățământ are o îndrumare, o țintă și o întrebuințare greșită . Proletariatul intelectual, funcționărimea, mica burghezie și chiar populația agricolă a satelor, au o singură preocupare : să ferească pe copii de îndeltnicirile modeste dar onorabile ale părinților lor, îndrumându-i tot mai mult către babilonia bacalaureatelor, către haosul titlurilor academice, către tot mai ingrata îndeletnicire a profesiunilor libere (libere adesea de orice morală, de orice conștiință, de orice scrupul) și mai ales către tot mai umilitoarea profesie a slujbelor de stat. Dar dece atâția absolvenți, bacalaureați, licențiați, diplomați, nu se îndrumează către comerț, către industrie, către plugărie, către meserii? Iată marea și grava problemă. Fiul de țăran nu se mai întoarce la plug, fiindcă în școlile secundare care suferă de atâtea păcate, în mediul otrăvit al orașelor, în educația cafenelelor, a cinematografelor, a revistelor și cărților rătăcitoare de minți, copilul de sătean prinde și el gust de viață ușoară, de plăceri costisitoare, de câștiguri fără muncă grea. Dar, veți zice: sunt și elemente care se feresc de ispite, care nu-și pierd vremea degeaba, care ies din școală cu cunoștinți folositoare, bine înarmați pentru lupta vieții. Pentru aceștia, problema ce ridicăm,, este și mai gravă . Cine ajută pe săteanul întors la plug, ca să capete mijloacele necesare unui culturi agricole raționale? Cine îl scapă de camătă, de abuzuri administrative, de tirania autorităților și de cea mai grea dintre tiranii, tirania partidelor politice? Cine ajută pe diplomații Academiilor de comerț să găsească un plasament onorabil? One ajută pe absolvenții școalelor de meserii ca și pe absolvenții școalelor comerciale, să poată deschide o prăvălioară sau un atelier? Cine a vizitat orașele ardelenede pildă, îndată după unire, dacă se abate din nou acum prin aceste orașe, va rămânea înmărmurit și adânc îndurerat de aproape totala lipsă a firmelor românești, atât în comerț cât și în marea și mica industrie. Cauza? In vreme ce comerciantul, industriașul și meseriașul minoritar găsește sprijin și credit convenabil la băncile minoritare sau camuflate, băncile așa zise românești, refuză acest sprijin comerciantului și meseriașului român, sau îl sdrobește sub povara dobânzilor și comisioanelor de tot felul, pe lângă că imobilele principale* rămase în mâna minoritarilor — tot din cauza lipsei de sprijinire a inițiativei și muncii românești — sunt cu totul inaccesibile comerciantului și meseriașului român. Dar, fiind vorba de întreprinderile minoritare, — își dă cineva osteneala să cerceteze care e procentul de funcționari români la băncile, fabricile și alte instituții sociale și economice minoritare? Aproape toate aceste instituții, țin câte un funcționar dour, numai de ochii sumei, sau în stricta limită a nevoie ce au, pentru contactul cu autoritățile sau cu unii clienți români. Tot grosul personalului superior și inferior — de la sluga de birou până la director general - sunt minoritari. Se țin registre în limbi străine, se vorbește și se scrie în limba străină, se încheie acte pe durate lungi, în limbă străină, astfel că și după alte decenii, arhivele vor fi pline de acte pentru a căror cetire vor fi indispensabili minoritarii. Și atunci, încotro voiți să se îndrepte diplomații, licențiații și absolvenții școlilor noastre dacă nu la același Stat cu budgetul sărăcit și compromis ? ...Iar în vremea aceasta Statul sprijină, cu banul tuturor contribuabililor școlile minoritare, pentru perpetuarea sărăciei comerțului și industriei românești în favorul celei minoritare și pentru întărirea domniei limbilor minoritare în dauna limbei românești. Nepricepere? Greșită politică națională? Să judece acei ce dețin frânele conducerii acestei țări. Cluj, 1929. I. CONST. DELABAIA Concediul... ... d-lui Vaida a fost auto-contramandat. Renunțând sa mai plece în strainătate, ministrul de interne va sosi în Capitală și se va ocupa exclusiv cu soluționarea chestiunii evenimentelor de la Lupeni, devenită supărătoare pentru guvern. CHEMAREA SUB ARME A REZERVIȘTILOR Intensificarea militarizării Rusiei sovietice este ascunsă prin cuvântări pacifiste atât ale membrilor guvernului, cât și ale comandanților armatei roșii. In întreaga țară au loc exerciții militare, manevre, se construe«, dirijabile și aeroplane, se creiază fonduri de apărare etc., dar în acelaș timp factorii conducători sovietici pronunță discursuri în care încearcă să convingă opinia publică că militarizarea se efectuează în interesul păcii și că ridicarea tempoului activității militare nu este decât un răspuns la proverbul : „Dacă vrei pace pregătește-te de război". Printre discursurile militare ce au fost pronunțate în ultimul timp au atras o atenție specială declarațiile comandantului suprem al Armatei Roșii din Extremul Orient, Bluecher și Comisarului de război, Voroșilov. DISCURSURI MILITARISTE Cuvântarea lui Bluecher, pronunțată la o întrunire publică din Chabarovsk e pătrunsă de un spirit războinic. Bluecher a declarat între altele că generalii chinezi se pregătesc în modul cel mai febril pentru războiul cu Uniunea Sovietică, dar detașamentele armatei roșii se vor opune cu toată hotărîrea și energia dușmanilor chinezi- Armata Roșie va ști să apere teritoriul sovietic și drepturile sovietice. Armata Extremului Orient va rămânea, după cuvintele lui Bluecher, tot timpul iernii la granița Manciuriei. Discursul lui Bluecher a fost anunțat prin Radio tuturor ziarelor sovietice, dar apoi din motive politice el a interzis din Moscova publicarea discursului. Intro forma moderată s’a pronunțat Voroșilov în călătoria sa din Occidentul Rusiei sovietice. Voroșilov a asistat la manevrele de toamnă ale armatei roșii, care au avut loc în apropiere de granița poloneză, în regiunea Bobruisk. Comisarul de război, Voroșilov a participat activ la manevre timp de câteva zile în calitate de soldat roșu In uniforma de soldat, Voroșilov a paricipat în operațiile detașamentelor roșii. In 22 Septembrie Voroșilov a pronunțat un discurs în sovietul orașului Bobruisk, ca membru al guvernului și comandant al tuturor forțelor militare ale Rusiei sovietice. El a început prin a arăta că în ultimul timp au fost răspândite ctâtea zvonuri despre o apropiată intrare a Rusiei sovietice în război, încât e nevoit să se refere pe larg la această chestiune. Voroșilov a declarat între altele: NU FACEM PREGĂTIRI DE RĂZBOI „Având în vedere manevrele noastre, am putea fi acuzați că facem pregătiri de război. Aceste afirmații nu pot fi adevărate deoarece am fost și suntem pacificti. Cuvântul nostru de ordine este : Organizează-ți apărarea, fii de strajă, nu fii agresor, întărește armata roșie și în acelaș timp ordinea socialistă!" Mai departe Voroșilov a făcut câteva declarații caracteristice asupra armatei roșii. Armaa roșie e pe cale de continuă îmbunătățire- Vedem în acest an că ne-am învățat într’adevăr arta războiului Succesele noastre sunt imense". Declarațiile comandanților sovietici fac să se audă la granițele occidentală și orientală din Rusia, zăngănitul armelor. In Occident arest zăngănit este acoperit de cuvântări pacifiste, în Orient se întărește realitatea războinică. LA FRONTIERA MANCIURIEI Știrile din Moscova anunță noui ciocniri la frontiera Manciuriei. In 23 Septembrie chinezii au deschis un foc de artilerie asupra detașamentelor sovietice și flotei de pe Amur. Pe teritoriul sovietic au trecut două detașamente de soldați albi din fostele regimente rusești contrarevoluționare. Despre luptele cu aceste detașamente știrile nu spun nimic. In legătură cu toate evenimentele au fost mobilizate în regiunile militare Chabarovsk și Vladivostok contingentele de rezerviști 1924 și 1925. Din armata de rezerviști se vor crea detașamente speciale pentru efectuarea de construcții militare, Armata Roșie din Extremul Orient se pregătește pentru iarnă și își întărește în acest scop pozițiunea la granița Manciuriei. După știrile sosite din Charbin prin Moscova, guvernul din Mukden a hotărît să se înceapă rechiziționări de căruțe țărănești pentru nevoile armatei. Au fost trimise comisiuni însemnate care să efectueze rechizițiile. La Charbin au avut loc mai multe întruniri publice, la care au luat cuvântul mai mulți factori militari chinezi. Ei au declarat între alele „Vom întoarce Chinei linia ferată oriental“, „Vom respinge trupele roșii“. In stațiunea Manciuriei a fost arestat un grup de învățători ruși din Manciuria, cetățeni sovietici, cari au voit să treacă granița în Siberia. Ei au fost transportați la Charbin. La stațiunea Lumbersk se află 23 barăci pline de internați sovietici. S-a dispus construirea de barăci noui, deoarece numărul internaților crește mereu. CONGRESUL SOVIETIC PENTRU APLICAREA PLANULUI PE 5 ANI In 24 Septembrie el a deschis la Moscova congresul pentru supravegherea aplicării planului pe 5 ani. Autorului planului Krizanovski a declarat între altele: „Primul an a împlinit așteptările. Industria a produs mai mult decât s’a prevăzut, în schimb agricultura a rămas în urmă. Salariile nu au ajuns la nivelul prevăzut, capacitatea de muncă și oftinirea chestuiilor de producție nu corespund complec. Anul viitor este coloana vertebrală a întregului plan. In anul viitor se va introduce ziua de 7 ore în 409» din întreprinderi și un milion de șomeuri își va găsi din nou de lucru. Veniturile statului au crescut cu 2î% față de anul precedent, în timp ce planul a prevăzut numai o creștere de 16%. Cu toată aprecierea favorabilă a situației economice, se simte aproape în întreaga Rusie o lipsă ac•entuată a obiectelor și alimentelor de prima necesitate. Programul aprovizionării n’au fost realizat decât pe jumătate. Prețurile au crescut considerabil și rândurile populației înaintea cooperativelor de desfacere n’au fost lichidate. La Hotare Intensificarea militarizărei Rusiei Sovietice ---------- <M».------------ Chemarea sub arme a rezerviștilor Conferința dela Paris Paris, 27. — In ședința de as salt. La sfârșit a prezentat astăzi a comitetului pentru stabi- memoriu, care va fi înmânat iulirea planului Young în ce puturor membrilor comisiunei. Pește țările orientale, a luat cu Delegatul Ungariei își va savantul delegatul austriac Km __ , _____ . ~ . boeck. D-sii a expus punctul de CeTMmm le*P °*eul sau,,ar. TM vedere al Austriei în această Se €*in.a de Luni va vorbi de lechestîune, după ce a insistat in gatul bulgar. Numai după acesa mod special asupra situației e- se va putea proceda sa diseutaconormie și financiare a țărei rea în fond a chestiunei. Alte fuziuni bancare la Berlin Berlin, 28 (Rador). — Fuziu- Norddeutsch Bank“, „Koelner nea dintre „Deutsche Bank“ și chaffhausensche Bankverein“, „Disconto Gesellschaft“ va i Chemische Kreditbank“, „Man urmată de alte importante în Reimer Süddeutsche Disconto ziuni bancare. Noua banca fu ,,zionata va aduce cu sine si rnx, „ . .. „ , ziunea altor bănci afiliate din Desăvârșirea practica a fuprovincie, între cari trebue să zimei va dura însă aproape doi se menționeze „Hamburger ani. Conferința interparlamentară ae comerț Activitatea delegației române BERLIN, 27. (Rador). • In ședința Comisiunii agricole a conferinței interparlamentare de comerț din Berlin, delegatul României, profesorul Șerban, a făcut o propunere amendament, în sensul susținerei intereselor economice ale statelor agrare. In urma acestui amendament susținut și de alte delegațiuni s’a decis, contrar propunerilor statelor cu caracter industrial, ca chestiunile agrare la ordinea zilei să fie studiate într’o subcomisiune pentru a se tine seama de interesele tuturor statelor. Din această comisiune face parte și delegatul României, d. profesor Șerban. Comisiunea juridică parlamentară a Conferinței internaționale de comerț, a discutat raportul delegației Institutului de drept internațional privat de la Roma, referitor la unificarea poliției și cekului. Delegatul României, d. Petre Dragomirescu, a demonstrat temeinicia procedeului elaborat de experții Societății Națiunilor, primind sarcina din partea comisiunii de a redacta o rezoluție care va fi prezentată conferinței guvernelor convocată de Societatea Națiunilor în anul 1930. In ședința plenară de eri, care a discutat unificarea dreptului obligațiilor și contractelor la care a asistat și d. Bratu, președintele Senatului, discuția a fost foarte interesantă prin felul academic în care ea a fost dusă. S’a primt propunerea delegatului României, ca toate delegațiile să intervină la guvernele lor spre a face să fie examinat de juriști proectul de cod al obligațiunilor, franco-italian, în vederea întocmirei eventuale a unui cod unic internațional. * Berlin, 27 (Rador). — La banchetul festiv datori de guvernul Reichului pentru delegații conferinței interparlamentare de comerț, președintele delegațiunii române, d. ministru Răducanu a ținut o cuvântare spunând între altele că ideia uniunii internaționale parlamentare de comerț are fără îndoială o mare importanță, aceea de a crea nouile baze ale unei economii mondiale. Ea este un supraparlament al economiei mondiale, căreia îi revine mare merit de a fi accentuat cu tărie necesitatea elaborării internaționale, singura în stare de a rezolva marile probleme economice dintre state. Rezultatul muncii depuse de toți, în cadrul acestei conferințe, ne-a dovedit cu prisosință noul spirit care trebue sa depășească calea îngustă a conferințelor cu caracter local. Această nu numai în folosul progresului economic general, ci pentru crearea, desvoltarea și satisfacerea unei conștiințe generale ce exprimă încrederea în realizările solidarității umane. D. ministru Răducanu, după ce-și exprimă încrederea în realizările concrete ale muncii depuse, aduce, viile mulțumiri atât guvernului Reichului, cât și comitetului de organizare pentru primirea atât de amicală de care delegații au avut parte la Berlin. Internă Situația — împotriva bacșișurilor pe cari le încasează șefii de gaza pentru repartizarea vagoanelor în stațiuni, direcția generală c. f. a dat o drastică... circulară. Dacă dracul e așa de negru, nu cu o circulară va putea fi răpus. — Se anunță unele fraude comise la comandamentul jandarmeriei. — In curând va începe funcționarea comisaunilor de impunere. — Cu lt.-colonelul Protopopescu dispare unul din primii aviatori români, din generația care a inaugurat aviația militară în țara noastră. — Se lucrează cu activitate la organizarea și înlesnirea comerțului între România și Polonia — O comisie specială lucrează la organizarea cooperativelor viticole. — Se vor înființa premii pentru distrugătorii de omizi. S’au luat măsuri — iarăși drastice, fiindcă tot ce se face la c. f. e drastic! — spre a se evita întârzierea trenurilor. ixiemi Foamete în Manciuria. ■— Criză financiară în Anglia. Rezervele de aur ale Băncii Angliei au scăzut. Postai de Radio difuziune dela Otapeoi Postul de Radiodifuziune de la Otopeni a intrat în funcție și își va inaugura peste câteva zile emisiunile regulate. De abia au început încercările, și sute de scrisori venite din toată țara, mai ales din cele mai îndepărtate colțuri ale Ardealului și Basarabiei și chiar din străinătate, dovedesc direcției serviciului de Radiofuziune utilitatea împământărirei acestei minunate invesițiuni în țară la noi. Până acuma, o ignorantă și stupidă prigoană împotriva amatorilor de Radio, îndepărtase massa publicului de la binefacerile culturale și artistice ale Radiodifuziunei. Rezultatul a fost multiplicarea posturilor clandestine și acapararea publicului mai ales din Ardeal de către posturile de emisiune din Budapesta și din alte țări. Postul din București se așează printre principalele posturi de emisiune din Europa. De la studioul din str. G-ral Berthelot transmiterea se face prin transformare de către postul din Otopeni. Clădirea modernă cu aspect geometric se potrivește de minune cu menirea nouei instalații. E noapte, peste pilon ca licuricii joacă luminile roșii, avertismentul către aeroplane. In camera aparatelor câteva cabine ca de telefon poartă nume, generalizate de acum în vocabularul tuturor : condesator, amplificator, modelator... In centrul lor, lămpile cu electroni: inima palpitantă a radiofoniei, un foșnet imperceptibil denunță discret virtutea ucigătoare a volților. Șantierul modern, curat, net, electric. D. ingmer Caranfil, sufletul noulei instituții, ne conduce amabil și ne informează. Expoziția de radiofonie a fost vizitată ora de 8000 de școlari, astăzi și mâine vin muncitorii. O întreagă palpitație de viață nouă și activă, stârnește curiozitatea și interesul masselor. Inaugurarea postului de radiodifuziune e așteptată cu nerăbdare. Postul de radiodifuziune de la Otopeni ScrMrHe ida Praia praga, 28. (Rador). O vreme splendidă a favorizat prima zi a serbărilor naționale ale mileniului Sf Venceslas. De dimineață, străzile orașului Praga, bogat pavoazate, au fost însuflețite de mulțimea, care se îndrepta spre piața Venceslas, unde președintele repubicii a remis solemn un steag nou regimentului 8 de cavalerie ce poartă numele Sfântului-Președintele Masaryki a ținut o cuvântare subliniind rolul simbolic al acestui prinț al păcei, care a știut să apere statul. La amiază, președintele a oferit un prânz de gală la castelul Hradcany, în prezența corpului diplomatic, membrilor guvernului și oaspeților străini. Dintre aceștia asistau cardinalul Bertram, din Breslau, prințul Sapieha, rectorul universității din Cracovia, Monseniorul Baudrilliau, rectorul universității catolice din Paris, S. S. Michicl, episcopul din Mortar precum și delegații orașelor Bucuești, Varșovia și Copenhaga. Seara sa desfășurat o mișcătoare manifestație la statuia Sfântului Wenceslas. Piața pe care se află acest monument, cea mai mare din Praga, era plină de mulțime. In prezența președintelui Masaryk, au vorbit d-nn: Udrzal, șeful guvernului și Baxa, primarul orașului, preamărind viața Sfântului Wenceslas, ce rămâne în istoria poporului cehoslovac un simbol al virtuților naționale și al independenței. Moartea astei femei in vârsta de 125 ani Salonic, 27 (Rador). —■ La Malta a încetat azi din viață o femee in vârstă de 12§ ani r