Neamul Românesc, octombrie 1929 (Anul 24, nr. 215-239)

1929-10-01 / nr. 215

;lll=lil=l!l=!!t=l!i=ll!=ll!~lil=lfI=i!!=lit=l!l=!ll=llt==IUȘ!!l=!jl=m=l = I AUTOMOBILELE | î ^ei ® mal by m ffl ■ C ■*•» ! IJ ele mai eftine ««li ü 311 I l ^ tS® mal frumoase | iț Reprezentant general pentru România = § Constantin I. Mihilescu | |l By Bevartul Bratianu Telefon 347/72 ljj ljj Agenpa principală: jjj I soc. .NORD-MSARAS“ smerarii Sasarab, 177 Tel.3@0|21 | 5 , «tiv f ,t ~*>4­55 Casa Românească din Veneția (Falazza Correr- Reve­din, Viasta Santa Fosva), oferă călătorilor români odăi mobilate cu prețul de ÎS—20 de lire pe zi, iar paturi cu S lire. îngrijitoarea poate găti mesele după înțelegere. Technica bancară moderni Demonstrația tin sala Trianon Niciodată la noi inaugurarea unei institutiuni bancare nu s­a­u făcut cu atâta fast și cu atatea de­monstrata ca ráe data aceasta• Să fie nevoia de reclama e­rei putin în pasul nostru nu. De alt­fel, în general, instituțiile finan­ciare, mai ales la noi, nou ne­voie de reclama. Nu reclama, ci inițierea publi­cului în cele mai moderne întoc­miri teh­nice introduse de Dresd­ner Bank și filialele sale a deter­minat demonstrația de ieri din sala cinematografului Trianon, plină de invitați din lumea fina­țelor. A rulat un film care arata _l­n progres neînchipuit în teh­nca bancară. Clasicile registre de până med­ieri au devenit a fi, prin dispariția lor, un anachro­nism. Ele au fost înlocuite cu ma­șini­­ de adunat, de scăzut, de în­mulțit și împărțit, mașini de cal­culat dobânzile, mașini de întoc­mit conturi curente, mașini de sol­dat până și mașini de numărat banii, cari intră pe o parte a apa­ratului și ies pe cealaltă număra­ți, strânși în­ fișicuri și gripați în săculețe! O asemenea organizare necesi­tă un număr mai redus de func­ționari și, mai ales, evită­­ pierde­rea de timp. Funcționarii unei asemenea bănci se împart astfel în două ca­tegorii : unii, funcționarii obici­nuiți, au devenit mașiniști iar contabilii simpli arhivari. O răs­turnare: mașina îndeplinește mun­ca intelectuală iar­ omul pe cea mecanică! In asemeni con­dițiuni se expli­că de ce înființarea societății ban­care române produce neliniște altor instituțiuni ale căror concep­țiuni în materie bancară nu sunt departe de străvechiul răboj... fi­e Direcțiunea sucursalei lui „Dresdner Banck“ din Capitală, a reprezentat ori in sala cinemato­grafului „Trianon“, filmul cuprin­zând evoluția Centralei „Dresd­ner banck“, de la modestele înce­puturi din Dresden și până astăzi. Numeroși spectatori toți invi­tați oficiali ai direcțiunei din Ca­pitală erau reprezentanți de ai instituțiunilor bancare și de co­merț din Capitală. Printre cei de față notăm în treacăt: d. și d-ra C. Argetoianu, fost ministru și președintele consiliului de ad­ție al „Societății bancare române", d. și d-na Leo Kapra­lick, directo­rul general al lui ..Dresdner banck“ din Capitală, d-nii Jean Mitilineu fost ministru, general Eraclie Nicoleanu prefectul poli­ției, M. Dobrescu fost ministru, d. general Boboc, T. Alexandres­­cu, Orghidan, președintele Came­rii de comerț, Grigore Alexan­­drescu, Urlățeanu, N. Cantacuzi­­no,­­F­r. Schmiedt, Bădescu, Ita­lian Kirschen directorul soc. „Sos­piro", B. Catargi, M. Oromolu fost guvernator al Băncii Naționale, etc. O mare parte din spectatori o formează colonia germană din Capitală. La ora 11, d. avocat Wechsler, primul procurist al sucursalei .,Dresdner banck“ într’o cuvânta­re bine simțită mulțumește selec­tului public pentru că a răspuns în număr mare la invitația direc­­țiunei. Este o dovadă de simpa­tia de care se bucură „Dresdner banck“. Oratorul face apoi, un rezumat al filmului arătând gigantica e­­voluție a Centralei din Berlin care a reușit să introducă în sis­temul ei de lucru cele mai mo­derne mijloace teh­nice. „Descner banck“ a pornit din­­tr-un mic orășel acum trei dece­nii, iar astăzi ramificațiile ei se întind pe întreg globul pămân­tesc. D. Wechsler termină spunând ca are convingerea că publicul nu va regreta de a fi văzut filmul care aste adus din Berlin de d. Fessler directorul băncei RULAREA FILMULUI După terminarea cuvântăreț­u­lui avocat Wechsler, încape ru­larea filmului. Acest film are o lungime de 1800 metri și a fost făcut fără concursul artiștilor de cinematograf. El este absolut ori­ginal și etxrem de interesant Prima parte reprezintă începu­­tul lui „Dresdner banck“ în mi­cul orășel german cu acel­aș nu­me. O casă modestă în care câți­va oameni harnici și stăruitori se căznesc să ducă la bun sfârșit opera lor modestă. La 1881 datorită unor impreju­­rări fericite, mica bancă din Dres­den, descinde în Capitala Germa­niei unde va trăi mai târziu, apo­geul evoluției sale.­­Anii s’au scurs de atunci cu repeziciune și în acelaș ritm „Dresdner banck“, ca un copil ce se desvoltă vă­zând cu ochii, își întindea raza de activitate creiând sucursale în diferite țări ale lumii. In partea doua a filmului sunt reprezentate operațiunile din bi­rou ale băncei. Aci evoluția este izbitoare. A dispărut uimitor de repede sistemul birocrației ucigă­toare. In locul ei progresul teh­­nic rezolvă cu succes toate difi­cultățile. Corespondența se face cu o singură manipulare în zeci de copii cari se trimit în toate di­recțiile. Comptabilitatea prin mij­loace teh­nice uimitor de perfec­te au redus munca contabilului la controlul fișelor. După o oră filmul se depanase complect. Spectatorii mulțumiți de cele văzute au aplaudat mult, felicitând direcțiunea sucursalei din Capitală care le-a­ prilejuit să vadă această gigantică operă în­făptuită de centrala din Berlin, REP. Cărți noul A” IPai «mărul m Ed. «CARTEA ROMANEAS­­A 5* București de D. MUN­TE­AXU -RÂMNIC : *■ ISTORIA PATRIEI, VOL. I (66 LEI) șî II (88 SI.,«ED.T.A âI”) NEVĂ­ZUTĂ P. șc. COMERCIA­l!! eE BAIEJI Ș! DE 2. ISTORIA veche SI medievala, pentru Ci- l­a SECUNDARA DE băieți și de fete (80 LEI). EXEMPLARUL PEN­TRU CONSULTARE SE TRIMITE LA CERERE­ (EDITURII SAU AUTO­RULUI). Spectacole TEATRE TEATRUL NAȚIONAL: Măsură pen­tru măsură. TEATRUL VENTURA: Stăpânul ini­­mei sale. CINEMATOGRAFE CINEMA BULEVARD-PALA­CE: Ti­tanic cu George U­dricu și Vir­ginia Valii și o comedie. CINEMA SELECT: Masca diavolu­lui cu John Gilbert, Eve o Bran și Alma Rubens. LIPSCANI PALACE : Domenii ome­nirii, cu Emil Janings, Conrad Veidt și Werner Krauss, In pauză tranformistai Jara. CINEMA CAPITOL: Asfalt, cu Betty Aman și Gustav Fröhlich, CINEMA MARMARA VOICULES­­CU : Mary Lou cu Lya Mara și Louis Lerch și Femeia și telefonul ca A de Hers. CINEMA MARNA: Dominai Negru, Hary Liedke Și artiști. CINEMA MARNA: Pumnul de Oțel cu Gesme Tuney și o comedie în 3 acte și trupa D’Ayal, _ REMANIEREA Un nou svon in cercuri­le guvernamentale s re­manierea, care era sa se facă pe la sfârșitul pri­mei jumătăți a lunii Noembrie se va face îna­inte de 15 Octombrie. Cauzele acestei preci­pitări ar fi de ordin... teh­nic, în legătură cu lucrările noului budget cari trebuese făcute cu Mai circulă însă­și swo­nul că motive serioase de ordin politic obligă pe d. Martin să dea grabnică în truci 5­pare cabinetului care să înfățișeze a doua fază a guvernărei sale. m minister­ele reduse. 3­. XULXU MANIU Planisferal Justifiei Comisiunea de Naturalizare D-l Ștefan Staub, supus elvețian de profesiune funcționar domiciliat în Tulcea, str. Paul Stătescu No. 7, născut în Galați la anul 1891 de re­ligie catolică, venit și stabilit in ța­ră, a făcut la această Comisiune ce­rere de a i se acorda naționalitatea română, declarând că renunță la cetățenia elvețiană și la orice altă supușenie străină. Dosarul 32/1920. Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea și pierderea naționalității române, se publică a­­ceasta, spre știința acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, po­trivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege. __^ MINISTERUL JUSTIȚIEI *7" Comisiunea de Naturalizare D-l St Ipan Traicovici supus sârb, de profesiune comerciant, domici­liat în Brăila, str. Dorobanții vechi 274, născut în Pomenova (Serbia), în luna August 1875, venit și stabi­lit în țară în anul 1903, a făcut ce­rere de a i se acorda naționalitatea română, declarând că renunță la cetățenia sârbă și la orice altă su­pușenie străină. Dosarul 365/1929. Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea și pierde­rea­ naționalității române, se pu­­blică aceasa, spre știința acelora cari ar voi să facă vreo întâm­pinare, potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lega ROMANIA Grefa Tribunalului Prahova Secția l-a EXTRACT Doamna Valeria T. H. Lap­tar­u din Ploești, str. Barbu Delavrancea Nr. 118 cu pren­ia înregistată la Nr. 25453 din 17 Mai 1929 a intentat ac­țiune de divorț în contra soțului său Teodor Lăptaru, pentru motive de­terminate de lege. Din căsătoria numiților soți a re­zultat un copil de sex femenin cu numele de Angela-Maria. Ambii soți nu posedă nici un fel de avere mobilă sau imobilă. Acest extract se va publica în zia­rul „Neamul Românesc". Grefire. G. Georgescu. Nr. 46147 din 26 Iulie 1929. !' Berlin 29, (Rador). — D. Hermes, a demisionat din însărcinarea de șef al delegației germane pentru în­­cheerea tratatului de comerț dintre Germania și Polonia. Tipografia „TIPARUL Barcelona 29, (Rador), — Pavilio­nul României, care este deschis de 10 zile, a fost vizitat ori de directo­rii și reprezentanții principalelor zia­re din Barcelona, anume ai ziarelor Vanguardia, Diario Barcelona, Dilupi Correa, Catalan Noticiero, Universal Noticias, Veu de Catalana ? Publi­­citat din Grafica, Noche nau­razon, Diarios Official și Journal des Etrangers. Ziariștii spanioli au fost primiți de comisarul Pavilionului, care le-a arătat scopul și importanța participării României la expoziție. In numele presei a răspuns d. Ferrer, de la cel mai vechiu ziar spaniol, adu­când elogii pentru admirabila pre­zentare a României, și promițând tot concursul pentru strângerea legătu­rilor economice și intelectuale a ce­lor două țări. Paris 29, (Rador) — D. Mironescu, ministrul de externe al României în cursul intervietului ce a dat trimi­sului ziarului „Oeuvre", a făcut im­portante declarațiuni asupra politicei externe a României. Marele om de Stat și amic al Franței, a declarat că dat fiind idealul urmărit, d-sa pri­vește viitorul Europei și României cu încredere. România, a declarat d. ministru Mironescu, este gata să în­­chee tratate de arbitraj și conciliație cu orice Stat, pe baza tratatelor pro­puse de Societatea Națiunilor. D. Mironescu crede că amiciția bulgaro­­română este hotărîtă să servească ideia păcei și să înlăture toate difi­cultățile cu foștii adversari. După aceste cuvinte sincere și energice, d. ministru Mironescu a redactat un mesagiu în franțuzește, prin care spune textual: „România unită strâns de Franța, urmărește ca și ea, politica păcei și înțelegerii, conform aspirațiunilor popoarelor harnice și intereselor supreme ale lumei civili­zate", D. G MIRONESCU Copierea energiei fermtte Paris 29­ (Rador).­­ Savantul fran­cez Georges Claude, revenind din Havana, a declarat că are certitudi­nea că va reuși în experiențele ce face pentru captarea energiei termi­ce. Experiențele sale actuale însă, au fost împiedicate­­ de timpul defavo­rabil, care a îngreunat facerea insta­lațiilor ROMANESC”. strada Sărindar No. București warft I Octom­frie 1929 Arătam­ avantagile considerabile ale impu­nerilor patentare, pe clase de comercianți. Astăzi, calvarul birnicului e nesfârșit și costi­sitor. La fiecare caz în parte, se va vedea ce ne­dreptăți revoltătoare se pot comite, une­ori din exces de zel, în alte cazuri din toleranțe bizare. Cunoaștem destule asemenea cazuri. Instituții impuse la milioane, și impunerea redusă după mi­nuțioase cercetări, la câteva sute de mii de lei. Case de comerț care au păgubit, impuse la sume exorbitante, cu toate dovezile categorice ale defi­citului. In locul acestei elasticități primejdioase, care dă liber joc fraudei și compromisurilor, patentele fixe feresc și vistieria și pe contribuabilul pe care permanente șicane, îl aduc la disperare. Guvernul făgăduind dreptatea fiscală, are o­­bligația categorică, să o realizeze curând, și pen­tru toți. D. Duca încearcă să convingă pe d. Vintilă Barătianu de necesitatea rei­­toarcerii în parla­ment. Această idee întâmpină însă împotrivirea majo­rității fruntașilor liberali cari consideră ca o umi­lire, ca o recunoaștere a neputinții sale și ca o compromitere totală a partidului această reve­nire. Se zice că d. Răducanu ar duce la Berlin tratati­ve fructuoase cu privire la un împrumut de un mi­lard în mași­ni agricole, imprumut plătit în natu­ră,­ adică în cereale­. De asemenea ministrul muncii ar trata constitui­rea unei mari societăți de construct­­uni în țară. In vederea acestor rea­lizări se zice că va sosi in București, d- Schacht, gu­v arnatorul lui Reichs­bank. Regimul din Ungaria nu se poate schimba Declara pe regentsi l­omig Budapesta, 29. (Rador). — Regen­­tul Ungariei d. Nicolae de Horthy, a ținut un discurs azi dimineață la Mako, cu ocaziunea inuugurărei mo­numentuli ridicat in memoria eroi­lor războiului mondial. D-sa a cons­tatat mai întâiu că in timp ce in război patria a cerut sacrificii, azi ea cere perseverență și muncă a­­prigă, pentru a putea zidi o bază solidă viitorului național maghiar.­ Rezultatul de a fi putut învinge pri­mele dificultăți incomensurabile, se datorește constelației politice din interiorul țării. Cu toate acestea, mai sunt alte dificulați de învins, și nu a venit încă timpul de a schimba această constelație, fără pericolul de a com­promite succesul sforțărilor făcute. Când din rândurile muncitorilor Un­gariei va răsări un Macdonald, un Henderson sau un Snowden ma­ghiar, cari pătrunși de interesele Patriei lor, vor lua asupră­ și totul ca acești mari leaderi ai muncitori­­lor englezi, ei vor fi atunci cu cer­titudine bineveniți să participe la guvernarea activă a țărei. Populația rurală reprezintă forța și izvorul primitiv al rasei maghiare, de care, a spus d. Horthy, mă simt unit in aspirațiunile progresului, ca și în dragostea de pământul maghiar. biserica San-Marco­ ­Imre űin pagina 3-a rile lungi sunt formate, deasu­p­­ra, porticelor, din etaje de co­­oane și pilaștri, ce par mono­tone. Latura cea mică din fund este o colonadă ionică, având sus o frișă cu basso­reliefuri în stil grec. Răsăritul e acoperit de basilica. La un moment dat, luna plina răsări drept pe piscul Campani­­lului. Ideia creiatoare a pieței San­ Marco începu să voi se lămu­rească . Frontul antic de în fund sim­bolizează concepția estetică et­erna compusă din sinteza tutu­ror liniilor armonioase, tuturor melodiilor cugetarea, tuturor virtuților și a tot ce creiază iu­birea, formând Frumusețea de a­­pururea, liberă de lumea mate­riei, din care cunoaștem prin reflectarea creațiunilor artiști­lor de geniu deabia plăpânde înviorări ale luminei infinite­, îndepărtate sunete ale simfo­niilor necuprinsului. De la acest sexs al veșnicei Frumuseți platoniciane, pornesc șirurile de palate paralele spre catedrală, învederând metoda, ordinea și disciplina raționalis­mului elasiic modern. In fața Ellecismului stă con­cepția nouă a artei creștine, ce simbolizează exaltarea puterei sufletești, nesfârșita bunătate a lui Dumnezeu, ideia duioasă a iertărei, principiul nou de viață socială a iubirei de om, societa­tea înfrățirea. Intre ele, Campanilul se înal­ță din adâncurile oceanului o­­menesc ca un lung țipăt de iubi­re, de bucurie, de fericire, de triumf al unui ideal nou, în haos. Acum, să privim cum arde în slavă și scânteiază cea mai fru­moasă înfăptuire a ideilei Creș­tine : Biserica San-Marco. Atât de gingașe și fragedă, e clădită in­ ceruri, purtată și lă­sată pe pământ de aripile legi­unilor îngerești. Imnurile serafice vibrând ne­curmat în acest aer fierbinte, de cum pătrunzi în Veneția ți se aprinde în suflet o veșnică pri­măvara. Astfel, înțeleg, în sfârșit, ros­tul misterios al unui fragment de inscripție latină de pe fron­tonul catedralei : „In veros mor­­tis qui îregit vincula Mortis“. Dă. Ești puternic și vei frân­ge legăturile morței, dacă pă­șești pe căile auguste ale Fru­mosului artistic spre Eterni­tate... N. N. LENGUCEANU In legătură cu zvonul unei apropiate remanieri ministeriale, se spune că trădătorul Stere cere «din nou, cu disperare, valori­ficarea serviciilor (?) duse partidului, adică pretinde un portofoliu ministerial. De astă dată cu am­e­­nințări puse în practică. Concomitent cu insisten­țele sale pe lângă Sâa­niu, trădătorul înfățișea­ză *n culise, fantoma u­­nui guvern... Știrbei-Ste­­re.Așa dau*’, un guvern.... national. Londra 30. (Rador). Fos­tul prim-ministru Baldwin a re­d­at conducerea partidului con­servator. D. Baldwin a anunțat comitetul executiv intenția sa de a prezenta propuneri pen­tru reorganizarea partidului. Atena 30. (Rador). — La a­­legerile comunale din Salonic, lista având în frunte pe d. Mă­nos, anti-venizelist, a întrunit majoritatea voturilor. Paris. 29. (Rador). — Agenția tele­grafică „Tass“ din Moscova, anun­ță că nota sovietică remisă era Am­basadei germane, afirăm contrar declarațiilor chineze, că mai mulți cetățeni sovietici au fost executați sumar cum sunt funcționarii căei ferate, executați la 23 Septembrie. Guvernul sovietic însărcinează am­basada germană să protesteze evne­­ți­­c, arătând că altminteri pentru a apăra viața supușilor sovietici ră­mași in China. Sovietele vor lua măsuri de represalii. * Kovno (Ceps).­­ După știrile so­site din Charbin prin Moscova, gu­vernul din Mukden a hotărât să se înceapă rechiziționări de căruțe ță­rănești pentru nevoile armatei. Au fost trimese comisiuni înarmate care să efectueze rechizițiile. La Charbin au avut loc mai multe în­truniri publice, la cari au luat cu­vântul mai mulți factori militari chinezi. Ei au declarat între altele: „Vom întoarce Chinei linia ferată orientală vom respinge­­ trupele roșii". In stațiunea Manciuria a fost arestați un grup de învățători ruși din Manciuria, cetățeni sovietici, cari au voit să treacă granița în Si­beria. Ei au fost transportați la Charbin. La stațiunea Lumbersk se află 23 de barăci pline de intrenați sovietici. S-a dispus construirea de barăci noui deoarece numărul in­­­­ernaților crește mereu I Știri din sursă liberală anunță că d. Vintilă Bră­­tianu ar fi renunțat, pen­tru iarna aceasta, la cam­pani­a de răsturnare a gu­vernului. Șeful se va ocupa deci exclusiv cu restabilirea disciplinei interne a part­idului. Trădătorul... ...care nu poate trăi decât din conspirații și prin conspi­rații, conspiră împotriva pro­­oriului său partid, susținând un guvern... Știrbei. Lumea politică așteaptă să vadă ce atitudine va lua di Maniu. Evenimentele iluștrii Viena, 30 (Rador). — Demonstra­­țiile și marșurile organizate ori du­pă amiază de formațiunile ,,Heim­­wehrului“ în cele patru orașe mai însemnate din Austria de jos s’au petrecut în liniște, fără incidente. Numai la Moedling, pe când mani­festanții se risipeau, garda de poli­ție a trebuit să intervină contra u­­nei încercări de tulburare provo­cată de comuniști. Un comunist a fost ușor rănit și s-au operat două­zeci de arestări. Deasemenea și întrunirile social­­democrate organizate in numeroa­se localități din Austria de Jos au decurs în liniște. La o singură In­­trunire a fost nevoe de intervenția polițiștilor, din cauza încercării unui anarh­ist de a tulbura aduna­rea. Ziua de azi a confirmat că atmo­sfera de încredere a populației și calmarea generală intervenită du­pă instalarea cabinetului Schober 'sunt în totul îndreptățite. Nebunia vitezei face în fiecare zi alte victime. Ea a fost ucis­ la șosea agentul de circulație Sandu Cristea. S’a dovedit că șofeurul era beat. Ne­­­fericitul agent, mort la datorie can­omenia marei viteze a mași­­­nei­ Berlin 30. (Rador). — 0 primi 16-05 a 8-a sit­em­ la Berlin. Primit in gara de reprezentan­­ții ministerului de externe ri­ rile prega­toare*1 flucră* au fost încheiate In ÎT*? direc»ai sosi la Sofia și « a ® ceIat UmP va­mică poloneză* a», delerafiv econo, realizarea unei convMtii TM*“ pentru Una din principii? ^ economico, mează mustru^ ® !?esli"ai *«• Dunăre, până la pod Pesta »mi !»­de un feryboat pf În palea Servi economică poloneză runieXPanSiunea lui peste Dunăre a«/«10?10“ poda’ extraoridnară. îl 1?, ° lmni,Ortantf in curând și în­­ ert?* ’ S ° va *rata comercial cu Români?“ anul tratat diferite înlesnirTA,Cf 8 va iaca și bulgar, esitului polonez Janovia. - In anul acesta colta de hamei din Poloni este ne­­a kș.DUIt de favorabilă. Recolta nu,e evaluată la 60.000 g, adică cu 10.000 par­ai mUA­­ decât anul trecut- Da­nce și calitatea hameiului esta “““ r“* GUM «teta SIST"* toportatai - Paris 30. (Rador). — Glro nul francez a conferit d-lui Ol regiunea de Onoare, în gra­­dul de Mare Cruce. wn.°-ndra 3 (Rad°r>'. — Sir William Waterlow a fost alei Iord-pnmar al Londrei. * Belgrad, 30 (Rador).­­ Poliția a descoperit o nouă organizație co­munistă care primea instrucțiuni și subsidii din străinătate. Mișcarea nu reeșit să se întindă în rândurile clasei muncitorești, nici în alte cer­curi, deși s-au trimis emisari și bani pentru a ațâța prin propagau, dă nemulțumirea populației Grupul comunist făcuse planul să jefuiască casieria poștei din gara Belgrad, pentru a-și procura bani, cu scop de propagandă. Doi func­ționari ai Poștei, Liumovici și Gur­­ch­i erau de conivență. Poliția a reușit însă să descopere la vreme aceste uneltiri și a docedat la ares­tarea întregului grup, alcătuit din 40 membri. Unul din comuniștii a­­restați, Bratanovici, prefăcându-se că voește să arate locul unde se gă­sesc arh­ivele secretariatului orga­nizației, condus de jandarmi pentru a indica localul respectiv, a încercat să fugă. Garda l-a somat să se o­­prească, apoi a tras. Fugarul a că­zut mort.

Next