Neamul Românesc, decembrie 1929 (Anul 24, nr. 264-284)

1929-12-04 / nr. 266

DIRECTOR POLITIC­­ N. IORGA Mercuri 4 Decemb. 1929 ______ ANUL XXIV. — Wo. 266 araiam: W u iSi u - Pi wie lim 388 Lei Pentru autorități și instituțiuni 10§ü Lei Lei : V . Redacția și Administrația V BUCUREȘTI I Strada Brezoianu Ne. 6 (etaj) Telelep Direct € âl*i ■ ^ TAȘCK v­oinvoi > N. © BORBESfc'l? In fabricarea legilor... Din uzinele obișnuite, comisiuni, subcomisiuni, toate minis­teriale, ne vin proiecte de legi. Ele vor fi supuse Parlamentului, discutate, îndreptate ici și colo, și votate, spre marea mulțămire a ministrului respectiv. .Venite dela Ministeriu, trecute prin sucursala ministeriala a Parlamentului, ele vin în fața societății. Iar societatea, care nu le-a cerut, nu le-a vrut, societatea neîntrebată, societatea neținută în samă, viața aceasta adevă­rată a nației, pe care politicianismul de toate culorile o leagă cu sforicelele paragrafelor ei, nu recunoaște și nu acceptă. Ea merge mersul ei, greu mers fără călăuză, dar, când e aproape prăpastia, piciorul o simte și reacțiunea se produce.. Așa trăim: sunt leși și contra leșilor. N. IORCA Noembrie 1919 -1929 N­ *.Ce e de făcut? Mulți pun în­trebarea. Dar cine stă să-i as­culte și cine-și bate capul șă răspundă? Și totuși o lume în­treagă își da seama că deși au scăpat cu bine din catastrofa­lul cutremur al răsboiului,­­ după zilele grozave dintre via­ță și moarte, ne-am văzut mo­și­a, sporită, așa cum am visat-o ne veacuri, par’că n’ar fi ispră­­tită încă lupta; a mai rămas mult de lucru și în afară și ln­­lăuntrul hotarelor, dar­ mai a­­­fts înlăuntru... 1*0 mie de ani partea cea mai vânjoasă a neamului nostru, a gemut sub jugul nemilos. Un veac și jumătate vesela grădi­nă a dulcei Bucovine, a fost prfeăcută într’o grădină de țintirim, o grădină bleste­mată, unde toate florile se uscau și cânt de păsări nu se mai auzia. O sută de ani au ză­cut sub laba ursului hrăpăreț de la Răsărit ținuturile mănoa­se ale frumoasei Basarabii. Iar în vechia țară, acolo unde nu mai stăpâniau brațul și mintea lui Ștefan și Mihai, unde nu mai ținea judecăți mânia dreaptă a lui viaa țepeș, u­n­­crisia, corupția și vicleșugurile urmașilor Fanarului, se lăsa­­seră peste, tot buruiana care a înăbușit orice vegetație sănă­toasă, buruiana care a otrăvit viața lui Cuza Vodă și a prile­­jit apoi Regelui Carol o domnie subt care s’a desvoltat trupul, s’a ascuțit mintea, dar vechia „omenie“, sufletul și inima au tânjit. ► Așa ne-a găsit războiul.­­ Dar a bătut vânt tare de la Răsărit la Apus, și de la Miază­zi la Miază-noapte. S’au prăbu­șit tronur­i, s’au năruit cetăți și temple, munți uriași s’au pogo­­rît din înălțimi, ape și-au schimbat cursul, isvoare s’au oprit și noui isvoare, au isbuc­­nit din adâncurile pământului. Și noi aveam de împlinit visul cel mai măreț ce-l poate avea un neam: liberarea de subt jug străin și adunarea în vechile hotare a tuturor celora de o limbă și de un sânge.,De aceea ne-am aruncaat în vâlvătaia răz­boiului popoarelor; vom ieși în­tregiți și întăriți ori vom pieri. Și a curs în valuri sângele generos al mucenicilor noștri; a ars în vâlvoarea focului nă­prasnic toată jertfa scumpă, a­­dusă cu credință și dărnicie de un popor care voia să dovedea­scă lumii cum știe să moară românul pentru țară și neam. ...Și, după lacrimile de bucu­rie de la Cernăuți și Chișinău, a urmat, în 1919, falnicul marș peste Tisa și fâlfâirea tricolo­rului român pe zidurile Buda­pestei. După uralele prelungi de care au răsunat ținuturile de pe cari au fost alungați co­tropitorii, a urmat momentul Cutremurător, chiotul hohoti­tor Alba-Iulia. Vivat craescat Horeai Dacia felix ! Dar apoi... după ce s’a oprit ecoul glasurilor de trâmbiți, după ce bubuitul tunurilor a a­­muțit, după ce focurile s’au stins și sângele a început să se u­suce, vulturul falnic al ursitei neamului nostru s’a pomenit deodată deaspra unei prăpăstii, cu aripile fulgerate de vânători îndrăsneți... Din toate părțile au început să țâșnească, ca limbile de foc ale Gheenei, vechile patimi pri­me­jduitoare, danțul minciunii, al jafului și al deffrânării deo­p parte, pizma și dușmănia între roți de alta, însăși momentul culminant al epopeei străluci­toare a neamului nostru: înco­ronarea „împăratului tuturor Românilor“ în cetatea de la Alba-Iulia, unde altădată in­trase triumfător Mihai-Vodă- Viteazul, cel dintâi arhanghel ad­­xisu­lui nostru , împlinit, a fost întunecată de „neagra ne­unire“ dintre frați. Și ne întrebăm atunci: Pen­tru aceasta am făcut războiul Așa răsplătim sângele vărsa de cei mai buni dintre noi , jertfele aruncate în focul mis­tuitor ? Guvernanții cari s’au perin­dat, incapabili de a înțelege înălțătoarea chemare a vremii au scoborît și au tăvălit în no­roiul josniciei sufletului lor, mărețul ideal al râvnirii noa­stre către mai bine. Au plecat unii și au venit alții. S’au risipit în pane nourii și raze calde și luminoase în­cearcă pare că să-și facă drum printre trâmbele de întuneric. Dar lumina cea mare stă tot supt obroc. Iar și iar se pornește furtu­nă, iar se îmbrobodește cerul și iar se aude din adâncuri, cum fierbe cazanul Satanei“. Treziți-vă din somnul vostru. Ridicați-vă din țărâna frămân­tată cu sânge, voi mucenici ai neamului! Să cerem măturarea alharilor! Să cerem înlătura­­rea intrigilor ,viste, omenie. Să dăm neamu­­ui acestuia viața pașnică pen­­ru care s’a lăsat a fi răstignit ntre hoți și a îndurat hula, v­­­ara și moartea. Români din patru unghiuri lăsați trufia voastră. Uniți-vă în cuget, uniți-vă în simțiri“. Cluj, Noembrie 1929. _ I. Const. Delabnia. Testamentul lui Clémenceau Paris, 2. (Rador). — „Illustration“ -publică codicilul testamentului lui Clémenceau, datat din 28 Martie 1929, prin care ilustrul defunct scrie că vrea să fie înmormântat în zorii zilei, fără ceremonie, la Colombier, alături de tatăl său. Mormântul va avea un grilaj simplu de jur împre­jur, fără nici un nume. Clémen­ceau mai cere prin codicilul testa­mentului său, ca un sicriu să i se pună o casetă pe care o avea de la mama sa, precum ți o amintire de la un soldat ce trăgea să moară, și care i-a fost dată pe câmpul de luptă din Champagne, în iulie 1918, Clémenceau numește executor tes­tamentar pe scumpul său amic Ni­colas Pietri care împreună cu avo­catul Peurnin și cu fiul său Mihail, să aducă la îndeplinire testamen­­tul său, mulțumindu-le pentru sar­cina ce le dă la Paris... ...d. Titulescu a reușit să obți­nă unele renunțări ale marilor a­­liați în favoarea Micei înțelegeri în ce privește reparațiile orientale. Rămâne de convins Ungaria și Bulgaria că trebue să plătească aceste reparații. MS Sus inim, Români! Solul prevestitor de zile m bune, frumoase, senine și fer­­ite pentru noi toți de aci și c­­­­retutindeni, vecinicul tânn­uflet și inimă, lumnatul într înțelepții fii ai neamului, ei muntele învățat bărbat de sta suflet și inimă, luminate i­­ntr tot în timpurile de cele mi grele încercări ale țării i­oas­tre scumpe și iubite, domnii profesor Nicolae Iorga, recto­rul (preeșdintele) Universități naționale din București, istori­cul de mare și neprețuită valoa­re națională cu renume mon­dial, fondatorul universități poporale „Nicolae Iorga“ de­ Voevod, luptător aprig din floa Ligei Culturale — cea mai ro­mânească instituție de culturi și de educația conștiinței națio­­nale — șeful partidului națio­nal din parlamentul României Mari, deputat, fondatorul școl­­elor românești de la Roma și Paris, membrul Academiei Ro­mâne și Franceze, fost preșe­dintele Camerei Române de sub guvernarea d-lui A. Vaida- Voevod, luptător aprig din floa­rea tinereții, decenii dealungul pentru drepturile sfinte și ne­tăgăduite ale întregului româ­­­nism, în dorința sa sinceră și de frate mai mare, sa ne vadă și să ne cunoască mai deaproa­­pe pe noi, cei departe de vatra­­ strămoșeasca, dar nestrămutați I în credința iubitei de neam, pas­i­une și lege — la invitația orga­nizației purtătoare a numelui acestui apostol viu și de Dum­­­­nezeu însuflețit. Clubul „Ni­colae Iorga“ din Indiana Har­­­bor, Indiana, va binevoi a luat parte la serbările aniversării a­­­cesteia de 20 ani de existență.­­ Prin cablograma primită ne aduce mult dorita și așteptata­ veste a unei bucurii nemărgini­­­te deopotrivă pentru toți, că„ Domnia Sa către sfârșitul lunei Ianuarie 1950, va veni să ne cer­ceteze și pe noi Românii de pe stălpâ­n­­ il a«=oi­aU«7v­a»..W.­­­Ambasadorul culturei româ­nești, plenipotențiarul extraor­dinar al cauzei noastre celei mai sfinte, cu toată căldura ini­­mei și a dorului sufletului său, străbate o cale atât de lungă și de întâiaș dată vine să calce pragul acestei țări mari și pu­ternice, ca o chezășie a dragos­tei de neam și frățeștei iubiri ce ne poartă­ Datori suntem trup și suflet a fi la înălțimea chemării noastre, vestind lumei întregi și până unde glas de ro­mân se aude ,că nu-i ca Româ­nul din America și nimeni ca ei, nu știe iubi țara și neamul, drept recunoștință vecinică ce un neam datorează muncei cin­stite și fără prihană depusă pe altarul sfânt al patriei noastre, scumpe, iubite și dorite de d. profesor Nicolae Iorga­ Ce momente de înălțare sufle­tească vor fi pentru noi Româ­nii din America și ce zile feri­cite și pline de avânt vor urma pentru întreg neamul, din in­cidentul și în urma acestei vi­zite, pentru care tot sufletul trebue să se pregătească a îm­brăca haină de sărbătoare, ca vrednici să ne arătăm de iubi­rea ce din plin ni se arată și cinstea ce ni se face tuturor Ro­mânilor din America. Clubul „Nicolae Iorga“ și membrii săi pot fi mândri de Sașul măreț și românesc și atât e grăitor de sentimentele lor frumoase românești ce au fă­cut și nu mai puțin toți frații din America se pot felicita de splendida ocazie ce li se oferă a asculta pe apostolul neamu­lui, care fără îndoială ne va face cunoscuți și mai de aproa­p­e întregii lumi americane, că omenii sunt un popor cu te­mei și drepți în drepturile lor. Se cuvine dar ca de acum și până la sosirea Domniei Sale in Ameri(ne pregătim cu tot ce avei­bim și mai cu­rat în stil noastre ale tu­turora, a­i din răsputeri ia reușita si praznic națio­nal ce va ie, spre onoarea­­ și mândriiror. S­u crezu ip­uteri­le noast­re ca Românii și de omenie, ce de atâta am dat dovadă din belșugle astă dată, mai mult ca aici, ni se impune cooperarea aportul tuturor cari simt mește, ca vizita aceasta sa fie plăcuta și plina de succese spre prestigiul nea­mului nostru. Membrii Clubu­lui și mai ales fondatorii lui, au prilejul să-și vadă cu ochii vi­sul împlinit, sărbătorind din a­­dâncul inimei lor pe patronul, care vrednic este de recunoștin­ță, iubire și devotament. Pe muncă, fraților, și înainte cu Dumnezeu ! Sus inima Români! NICOLAE BENCHEA (Din ziarul „America“). Fostifaica dela fundația I Vassim Bolnavo“ Cavâaier i­altilat regem dr. Hirail Cristea ■ I Cu [prilejulichiderii noului an­­ universitar fuiia universitară „C. j Vasiliu-Bolnav a organizat Dum­i- I­nică după ană o interesantă șe­­­­dința culturala sediul căminului­­„C. Vasiliu-Baru“ din str. Amzei,­­ în prezenta niului patriarh dr. Mi­­­­ron Cristea. CUINTARILE D. C. Vasil Bolnavu­, eforul fun­dației, arată irea mulțumire ce o simte văzând vântul pe care insti­­­­tutia aceasta a luat si folosul pe care-1 aduce «și ei. Din St. Ionesi-Dobroneanu, secre­tar general al­undației, citește rapor­tul activității mdației. CUVÂNTAREA ÎNALTULUI RE­GENT DR. MIRON CRISTEA Evoacă vremea pe când își înce­pea munca de școlar și entusiasmul de pe acea vreme, Ind­ee spunând : Cu atât mai mult trebuie să­­ crem de la voi care ați găsit un om de inimă, care vă pune totul la dispo­ziție, spre a deveni cetățeni lumi­nați ai acestei țări. * Festivitățile s’a încheiat cu un fru­mos program artistic după care s a servit o gustare celor prezenți. REP. a *fv1 Sosirea primului convoi de țărani germani din misia Berlin 2 (Rador) — Primul con­­voiu de țărani de origină germană, emigrați din Rușia, a sosit la Riga. Delegații Crucei Roții germane au dat refugiațlor primele îngrijiri, îm­­părțindu-le alimente ți vestminte, de­­oarece acești nenorociți se găseau în­­tr-o stare de cumplită lipsă. Internă SIIVATIA — Pe ziua de Duminică s’au ținut numeroase congrese și întruniri profesionale în Capitală. — S'a sărbătorit, la biserica rusească, unirea națională a Iugoslaviei. — Congres studențesc la Craiova. — Aver­esc anii se pregătesc pentru campania de răstur­nare. — Budgetul pe 1930 se deosebește de celelalte prin rațio­nalizarea cheltuelilor și garantarea veniturilor, — așa se anun­ță din anturajul ministrului de finanțe. — La întrunirea Creditului Funicar Rural, acționarii an — La întrunirea Creditului Funciar Rural, acționarii au cari guvenul le dă acestei instituțiuni, — moțiune care va fi înmânată înaltei Regențe. — Se pregătește o nouă reglementare a circulației. — Proprietarii de terenuri petrolifere, adunați în congres, au cerut modificarea actualului regim petrolifer. Ext­erna — S’a reglementat repartizarea repar­ațunilor.­­ Președintele republicii franceze a defilat, în fruntea in­valizilor de război, în fața mormântului soldatului necunoscut. Tratatele de arbitraj și condHajic semnate ele România Geneva (Rador).­­ Guvernul publicare: tratatul de conciliațiu­­ne, de regulare pacifică și de ar­bitraj, încheiat între România, Cehoslovacia și Jugoslavia, la 21 Mai 1929. Acest tratat, conceput după mo­delul actului general de arbitraj din 26 Septembrie 1928, prevede ca toate diferendele cari sar pu­tea ivi între părți, cu excepț­iunea acelora cari s’aunäscut de fapte anterioare, sau care poartă asupra chestiunilor ce dreptul internațio­nal lasă la competința exclusivă a statelor, vor fi supuse, fie unei regulări judiciare, fie unei regu­lari arbitrare, după cum aceste di­ferende intră sau nu în categoria diferendelor de ordin juridic. Conciliațiunea prealabilă este facultativă pentru diferendele de ordin juridic, ea este obligatorie, pentru celelalte diferende. Contestațiunile privind inter­pretarea și executarea tratatului­­ vor fi supuse Curți­i permanente­­ t­. i.wu­i'iA internațională, cinci ani. Dacă nu este denunțat cu 6 luni înainte de expirarea acestei perioade, el rămâne în vi­goare pentru o nouă perioadă de cinci ani. Această înregistrare ridică la trei numărul tratatelor pentru re­gularea pacifică a diferendelor încheiate de România și înregis­trate la Secretariatul Societății Națiunilor. Celelalte două tratate au fost încheiate cu Elveția și cu Franța. Primul oup­une regulării arbitraje toate diferendele, celă­lalt prevede regularea arbitrară numai pentru diferendele de or­din juridic. In acelaș timp guvernul ceho­slovac a depus pentru înregistra­re și publicare protocolul iscălit la Belgrad la 21 Mai 1929 cu pri­­­vire la prelungirea tratatului de alianță între Cehoslovacia și Ro­mânia, încheiat la București la 23 Aprilie 1921 . Comemorarea Unirei solemnitatea de la liga culturala Duminică, la orele 4 d. a., secțiu­nile din București ale celor două so­cietăți culturale „Liga Culturală“ și „Astra" au convocat — in sala bi­bliotecii din palatul „Ligii cultu­rale“ — împlinirea a 11 ani de la u­­nirea Banatului, Ardealului și Bu­covinei, D. ȘTEFAN POP, directorul liceu­lui „Sf. Sava“, în numele secțiunei din București a soc. „Astra", a adus un cald omagiu înfăptuitorilor Uni­­rei. Apoi face o frumoasă expunere istorică a faptelor cari au dus la e­­pocalul act al Unirii. D-na ISABELA SADOVEANU a vorbit în numele secției București a „Ligii culturale“, înainte de a avea toată țara unită — spune d-sa — noi am avut o uni­tate culturală foarte puternică. A­ceasta unitate s’a datorit și Ligii cul­turale. Arată pe larg rolul acestei societăți legată de numele marelui animator Niculae Iorga. Astra Liga culturală și Astra, au de luptat pen­tru crearea sufletului Național. D. TRAIAN STOENESCU arată activitatea pe care Liga Culturală vrea s-o desfășoare în Capitală. Face apel a se înscrie cât mai mulți cetățeni în rândurile Ligii. REP. Conferința d-lui Mironescu despre Clemenceau Paris, 2. (Rador). .— Ziarul „Petit presă pentru liberarea românilor­ Parisien“ scrie următoarele : „D. Mironescu, ministrul afaceri­lor streine, care se află acum la Pa­ris a ținut aseară la postul de ra­dio, o conferință asupra lui Cle­­m­enceau, căruia națiunea română îi păstrează cea mai adâncă recu­noștință. D. Mironescu a expus moti­vele acestei recunoștințe astfel: neo­bosit, luptând pentru spiritul de dreptate și libertate, Clemenceau a susținut întotdeauna cauza popoa­relor oprimate. Românii supuși do­minației austro-ungare au găsit în Clemenceau un puternic apărător. El le-a deschis coloanele ziarului său „La Justice“ și a scris el însuși primul articol dintr'o campanie de ardeleni. De atunci Clemenceau a­­ acordat în­totdeauna o vie­ simpa­tie românilor cari sufereau sub do­minația străină. Chiar acum de cu­rând, în luna Aprilie, primind un deputat român din Ardeal s-a de­clarat că atâta timp cât va fi în viață va păstra în suflet o vie afec­­ții poporului român, care a avut atâtea de suferit. La încheerea pa­cei, Clemenceau a ținut socoteala de drepturile națiunii române. Po­porul român nu va uita niciodată sprijinul pe care l-a găsit la Ca­­menceau în lupta sa pentru liber­­­­tate. Azi dimineață, la orele 9.45 de minute, d. Mironescu s-a dus la Ar­cul de Triumf unde a depus pe­­ mormântul soldatului necunoscut, in amintirea marelui om de stat­­ defunct, o coroană în numele Ro­­­­mâniei și o jerbă de flori in numele­­ său personal.­­v... Í Membrii de toate gr­a­dele, ai corpului didactic, își pretind drepturile pe care le au, după legile în vigoare. Cu alte cuvinte, cer dreptul la o viață mai pu­țin supusă lipsurilor după ani mulți, puși cu drag în slujba celei mai frumoase, celei mai nobile dar și celei mai puțin recompensate dintre misiunile omenești. Apărăm cu căldură, interesele legitime ale profesorilor. Dar iată, lângă noi, auzim și corul li­beral... Ziarele d-lui Vintilă Brătianu protestează și ele, risipind măestrite declarații de dragoste pentru profesori, institutori și învățători... In ultimii zece ani de guvernare liberalii, n'au reușit să dea o soluție dreaptă unei chestiuni de viață pentru corpul select al dăscălimei româ­nești. Abia acum, în opoziție... Dar tocmai de aceea, zgomotoasa, susținere a d-lui Vintilă Brătianu, su­nă în gol, ca țipătul unui beduin în deșertul fără sfârșit. - Aicticole populare periferice In sezonul de toamnă toate ate­­neele populare din Capitală și pro­vincie, s’au așternut pe muncă. De­­sigur, au mult de luptat pe ogorul încă atât de nedesțelenit al culturii noastr populare. Totuși, rezultatele încurajatoare, obținute până acum într’un timp relativ scurt de aceste modeste dar zeloase așezăminte de naționalizare a bunurilor culturale, dacă putem vorbi astfel, ne indritu­­esc, să credem că ele vor săvârși opera pozitivă. Mijloacele de propagandă între­­buințate de aceste atenee, sunt a­­proape identice cu acelea între­­buințate de societățile culturale si­milare. Dar pe cât vremea ,marilor s­au micilor societăți culturale o­­bișnuite își desfășoară activitatea mai mult în straturile de la țară, a­­teneele activează dimpotrivă in rân­­durile suburbane de la orașe. Cartie­rele mărginașe ale marilor orașe, au fost până acum cu­ totul negli­­jate. Ele nu s’au putut bucura de a­­­­vantajele culturii de­cât numai in­­­­ măsura contactului incidental cu manifestațiile superficiale ale cul­­­turei de la centru. Cinematograful și serbările, au un caracter de târg, au fost singu­­rele surse de civilizație, pentru a­­ceasta populație. Oamenii de cultură nu și-au îndreptat privirile spre ea de­cât acum târziu când au înființat ateneele populare. Profesorii și preoții din Capitală ajutați de stu­­dențime, s-au așternut pe lucru. Să nu se uite apostolatul dascălului și al preotului din Ardeal, cari sub oblă­duirea bătrânei Astra, au desfășurat aceași activitate de deșteptare cultu­rală, la sate, ca și puțini români ce se găseau sub vechiul regim la o­­rașe. Astăzi aproape nu există cartier periferic în Capitală, care să nu-și aibă, ateneul său. Cel dintâi și fără îndoială cel mai mare, este ateneul popular „Obor1", care a inaugurat în cartierul cu a­­celaș nume, o activitate culturală întinsă și vrednică de a sluji ca pildă. . . In acelaș timp, ateneul „Obor“ a luat parte dacă nu a luat chiar ini­­țiativa unor frumoase manifestațiuni de ordin național, cum au fost de­­monstrațiunile pentru românii din Timoc, pentru eroii de răsboi, etc Afară de aceasta mai avem în Capitală ateneele populare ,țintim Ivireanul”, „Cuibul cu barză" al că­­rui comitet de conducere s’a alcă­­tuit mai dăunăzi: Ateneul Mihail Po­pescu, ateneul Neamul Sobieschilor, ateneul Obor dr. C. Angelescu“ etc. Alte atenee mai sunt pe cale de a se înființa, încât deducem că, suntem abia la începutul unei lupte, pentru ridicarea aceleași populații orașe­­nești, care prin natura sa este me­­nită, să devină avantgardă tuturor a­­celor mișcări populare, cari fau cinste unui neam. Un cuvânt bun de îmbărbătare, merită toți acei intelectuali cari s’au pus cu atâta râvnă în slujba acestor cauze frumoase. RELAȚIILE italobulgare Roma 2 (Rador) — D. Virginio Gay­­da publică în „Giornale d'Italia“ un vio­lent articol contra politicei externe a d-lui Buroff, care ignorează sistematic Italia, — susține autorul articolului — sprijinindu-se numai pe Franța. Articolul constată următoarele: Fără să pretindă monopolul amiciții­lor în Balcani, Italia înțelege că amici­ția Bulgariei pentru Franța nu ar putea exclude pe aceea a Bulgariei, cu condi­ția unei atitudini clare și reale. Dacă po­litica d-lui Buroff înțelege să se îndrep­te către Franța, Cehoslovacia și chiar Iugoslavia, simțin­du-se compromisă prin prietenia Italiei, d. Buroff este da­tor să-și asume răspunderea tuturor con­secințelor posibile. Italia nu s'a despărțit de marile pu­teri în recentul demers făcut la Sofia, așa cum procedase odinioară, pentru ca acum nu mai avea nici un motiv să facă excepție. D. Gayda termină astfel: D. Buroff n'are decât să consider» continuitatea și caracterul neschimbat «­ politicei italiene față de Ungaria, care a fost mereu de amiciția activă. Italia a susținut Ungaria la Paris și o va sus­ține de asemeni și la Haga. Autorul des­­rmate afirmația ziarului „Le Matin", care a anunțat un eventual demers la Budapesta, la care ar lua parte și Ita­lia. D. Gayda afirmă că aceasta nu se va întâmpla niciodată, fiindcă politica Un­gariei față de Italia este clară și reală. Războiul ruso-chinez — CHINA ACCEPTA CONDIȚIILE PUSE — Paris, 2. (Rador). — Agenția tele­grafică sovietică „Tass" anunță că reprezentantul diplomație al guver­nului chinez Charbin a sosit la frontieră și a anunțat că generalul Changf­aisek acceptă toate condiții­nile puse de Rusia în vederea in­­chcerei armistițiului și a proceduri de urmat pentru regularea litigiului căilor ferate orientale.

Next