Neamul Românesc, decembrie 1929 (Anul 24, nr. 264-284)
1929-12-04 / nr. 266
DIRECTOR POLITIC N. IORGA Mercuri 4 Decemb. 1929 ______ ANUL XXIV. — Wo. 266 araiam: W u iSi u - Pi wie lim 388 Lei Pentru autorități și instituțiuni 10§ü Lei Lei : V . Redacția și Administrația V BUCUREȘTI I Strada Brezoianu Ne. 6 (etaj) Telelep Direct € âl*i ■ ^ TAȘCK voinvoi > N. © BORBESfc'l? In fabricarea legilor... Din uzinele obișnuite, comisiuni, subcomisiuni, toate ministeriale, ne vin proiecte de legi. Ele vor fi supuse Parlamentului, discutate, îndreptate ici și colo, și votate, spre marea mulțămire a ministrului respectiv. .Venite dela Ministeriu, trecute prin sucursala ministeriala a Parlamentului, ele vin în fața societății. Iar societatea, care nu le-a cerut, nu le-a vrut, societatea neîntrebată, societatea neținută în samă, viața aceasta adevărată a nației, pe care politicianismul de toate culorile o leagă cu sforicelele paragrafelor ei, nu recunoaște și nu acceptă. Ea merge mersul ei, greu mers fără călăuză, dar, când e aproape prăpastia, piciorul o simte și reacțiunea se produce.. Așa trăim: sunt leși și contra leșilor. N. IORCA Noembrie 1919 -1929 N *.Ce e de făcut? Mulți pun întrebarea. Dar cine stă să-i asculte și cine-și bate capul șă răspundă? Și totuși o lume întreagă își da seama că deși au scăpat cu bine din catastrofalul cutremur al răsboiului, după zilele grozave dintre viață și moarte, ne-am văzut moșia, sporită, așa cum am visat-o ne veacuri, par’că n’ar fi isprătită încă lupta; a mai rămas mult de lucru și în afară și lnlăuntrul hotarelor, dar mai afts înlăuntru... 1*0 mie de ani partea cea mai vânjoasă a neamului nostru, a gemut sub jugul nemilos. Un veac și jumătate vesela grădină a dulcei Bucovine, a fost prfeăcută într’o grădină de țintirim, o grădină blestemată, unde toate florile se uscau și cânt de păsări nu se mai auzia. O sută de ani au zăcut sub laba ursului hrăpăreț de la Răsărit ținuturile mănoase ale frumoasei Basarabii. Iar în vechia țară, acolo unde nu mai stăpâniau brațul și mintea lui Ștefan și Mihai, unde nu mai ținea judecăți mânia dreaptă a lui viaa țepeș, uncrisia, corupția și vicleșugurile urmașilor Fanarului, se lăsaseră peste, tot buruiana care a înăbușit orice vegetație sănătoasă, buruiana care a otrăvit viața lui Cuza Vodă și a prilejit apoi Regelui Carol o domnie subt care s’a desvoltat trupul, s’a ascuțit mintea, dar vechia „omenie“, sufletul și inima au tânjit. ► Așa ne-a găsit războiul. Dar a bătut vânt tare de la Răsărit la Apus, și de la Miazăzi la Miază-noapte. S’au prăbușit tronuri, s’au năruit cetăți și temple, munți uriași s’au pogorît din înălțimi, ape și-au schimbat cursul, isvoare s’au oprit și noui isvoare, au isbucnit din adâncurile pământului. Și noi aveam de împlinit visul cel mai măreț ce-l poate avea un neam: liberarea de subt jug străin și adunarea în vechile hotare a tuturor celora de o limbă și de un sânge.,De aceea ne-am aruncaat în vâlvătaia războiului popoarelor; vom ieși întregiți și întăriți ori vom pieri. Și a curs în valuri sângele generos al mucenicilor noștri; a ars în vâlvoarea focului năprasnic toată jertfa scumpă, adusă cu credință și dărnicie de un popor care voia să dovedească lumii cum știe să moară românul pentru țară și neam. ...Și, după lacrimile de bucurie de la Cernăuți și Chișinău, a urmat, în 1919, falnicul marș peste Tisa și fâlfâirea tricolorului român pe zidurile Budapestei. După uralele prelungi de care au răsunat ținuturile de pe cari au fost alungați cotropitorii, a urmat momentul Cutremurător, chiotul hohotitor Alba-Iulia. Vivat craescat Horeai Dacia felix ! Dar apoi... după ce s’a oprit ecoul glasurilor de trâmbiți, după ce bubuitul tunurilor a amuțit, după ce focurile s’au stins și sângele a început să se usuce, vulturul falnic al ursitei neamului nostru s’a pomenit deodată deaspra unei prăpăstii, cu aripile fulgerate de vânători îndrăsneți... Din toate părțile au început să țâșnească, ca limbile de foc ale Gheenei, vechile patimi primejduitoare, danțul minciunii, al jafului și al deffrânării deop parte, pizma și dușmănia între roți de alta, însăși momentul culminant al epopeei strălucitoare a neamului nostru: încoronarea „împăratului tuturor Românilor“ în cetatea de la Alba-Iulia, unde altădată intrase triumfător Mihai-Vodă- Viteazul, cel dintâi arhanghel adxisului nostru , împlinit, a fost întunecată de „neagra neunire“ dintre frați. Și ne întrebăm atunci: Pentru aceasta am făcut războiul Așa răsplătim sângele vărsa de cei mai buni dintre noi , jertfele aruncate în focul mistuitor ? Guvernanții cari s’au perindat, incapabili de a înțelege înălțătoarea chemare a vremii au scoborît și au tăvălit în noroiul josniciei sufletului lor, mărețul ideal al râvnirii noastre către mai bine. Au plecat unii și au venit alții. S’au risipit în pane nourii și raze calde și luminoase încearcă pare că să-și facă drum printre trâmbele de întuneric. Dar lumina cea mare stă tot supt obroc. Iar și iar se pornește furtună, iar se îmbrobodește cerul și iar se aude din adâncuri, cum fierbe cazanul Satanei“. Treziți-vă din somnul vostru. Ridicați-vă din țărâna frământată cu sânge, voi mucenici ai neamului! Să cerem măturarea alharilor! Să cerem înlăturarea intrigilor ,viste, omenie. Să dăm neamuui acestuia viața pașnică penru care s’a lăsat a fi răstignit ntre hoți și a îndurat hula, vara și moartea. Români din patru unghiuri lăsați trufia voastră. Uniți-vă în cuget, uniți-vă în simțiri“. Cluj, Noembrie 1929. _ I. Const. Delabnia. Testamentul lui Clémenceau Paris, 2. (Rador). — „Illustration“ -publică codicilul testamentului lui Clémenceau, datat din 28 Martie 1929, prin care ilustrul defunct scrie că vrea să fie înmormântat în zorii zilei, fără ceremonie, la Colombier, alături de tatăl său. Mormântul va avea un grilaj simplu de jur împrejur, fără nici un nume. Clémenceau mai cere prin codicilul testamentului său, ca un sicriu să i se pună o casetă pe care o avea de la mama sa, precum ți o amintire de la un soldat ce trăgea să moară, și care i-a fost dată pe câmpul de luptă din Champagne, în iulie 1918, Clémenceau numește executor testamentar pe scumpul său amic Nicolas Pietri care împreună cu avocatul Peurnin și cu fiul său Mihail, să aducă la îndeplinire testamentul său, mulțumindu-le pentru sarcina ce le dă la Paris... ...d. Titulescu a reușit să obțină unele renunțări ale marilor aliați în favoarea Micei înțelegeri în ce privește reparațiile orientale. Rămâne de convins Ungaria și Bulgaria că trebue să plătească aceste reparații. MS Sus inim, Români! Solul prevestitor de zile m bune, frumoase, senine și ferite pentru noi toți de aci și cretutindeni, vecinicul tânnuflet și inimă, lumnatul într înțelepții fii ai neamului, ei muntele învățat bărbat de sta suflet și inimă, luminate intr tot în timpurile de cele mi grele încercări ale țării ioastre scumpe și iubite, domnii profesor Nicolae Iorga, rectorul (preeșdintele) Universități naționale din București, istoricul de mare și neprețuită valoare națională cu renume mondial, fondatorul universități poporale „Nicolae Iorga“ de Voevod, luptător aprig din floa Ligei Culturale — cea mai românească instituție de culturi și de educația conștiinței naționale — șeful partidului național din parlamentul României Mari, deputat, fondatorul școlelor românești de la Roma și Paris, membrul Academiei Române și Franceze, fost președintele Camerei Române de sub guvernarea d-lui A. Vaida- Voevod, luptător aprig din floarea tinereții, decenii dealungul pentru drepturile sfinte și netăgăduite ale întregului românism, în dorința sa sinceră și de frate mai mare, sa ne vadă și să ne cunoască mai deaproape pe noi, cei departe de vatra strămoșeasca, dar nestrămutați I în credința iubitei de neam, pasiune și lege — la invitația organizației purtătoare a numelui acestui apostol viu și de Dumnezeu însuflețit. Clubul „Nicolae Iorga“ din Indiana Harbor, Indiana, va binevoi a luat parte la serbările aniversării acesteia de 20 ani de existență. Prin cablograma primită ne aduce mult dorita și așteptata veste a unei bucurii nemărginite deopotrivă pentru toți, că„ Domnia Sa către sfârșitul lunei Ianuarie 1950, va veni să ne cerceteze și pe noi Românii de pe stălpân il a«=oiaU«7va»..W.Ambasadorul culturei românești, plenipotențiarul extraordinar al cauzei noastre celei mai sfinte, cu toată căldura inimei și a dorului sufletului său, străbate o cale atât de lungă și de întâiaș dată vine să calce pragul acestei țări mari și puternice, ca o chezășie a dragostei de neam și frățeștei iubiri ce ne poartă Datori suntem trup și suflet a fi la înălțimea chemării noastre, vestind lumei întregi și până unde glas de român se aude ,că nu-i ca Românul din America și nimeni ca ei, nu știe iubi țara și neamul, drept recunoștință vecinică ce un neam datorează muncei cinstite și fără prihană depusă pe altarul sfânt al patriei noastre, scumpe, iubite și dorite de d. profesor Nicolae Iorga Ce momente de înălțare sufletească vor fi pentru noi Românii din America și ce zile fericite și pline de avânt vor urma pentru întreg neamul, din incidentul și în urma acestei vizite, pentru care tot sufletul trebue să se pregătească a îmbrăca haină de sărbătoare, ca vrednici să ne arătăm de iubirea ce din plin ni se arată și cinstea ce ni se face tuturor Românilor din America. Clubul „Nicolae Iorga“ și membrii săi pot fi mândri de Sașul măreț și românesc și atât e grăitor de sentimentele lor frumoase românești ce au făcut și nu mai puțin toți frații din America se pot felicita de splendida ocazie ce li se oferă a asculta pe apostolul neamului, care fără îndoială ne va face cunoscuți și mai de aproape întregii lumi americane, că omenii sunt un popor cu temei și drepți în drepturile lor. Se cuvine dar ca de acum și până la sosirea Domniei Sale in Ameri(ne pregătim cu tot ce aveibim și mai curat în stil noastre ale tuturora, ai din răsputeri ia reușita si praznic național ce va ie, spre onoarea și mândriiror. Su crezu iputerile noastre ca Românii și de omenie, ce de atâta am dat dovadă din belșugle astă dată, mai mult ca aici, ni se impune cooperarea aportul tuturor cari simt mește, ca vizita aceasta sa fie plăcuta și plina de succese spre prestigiul neamului nostru. Membrii Clubului și mai ales fondatorii lui, au prilejul să-și vadă cu ochii visul împlinit, sărbătorind din adâncul inimei lor pe patronul, care vrednic este de recunoștință, iubire și devotament. Pe muncă, fraților, și înainte cu Dumnezeu ! Sus inima Români! NICOLAE BENCHEA (Din ziarul „America“). Fostifaica dela fundația I Vassim Bolnavo“ Cavâaier ialtilat regem dr. Hirail Cristea ■ I Cu [prilejulichiderii noului an universitar fuiia universitară „C. j Vasiliu-Bolnav a organizat Dumi- Inică după ană o interesantă ședința culturala sediul căminului„C. Vasiliu-Baru“ din str. Amzei, în prezenta niului patriarh dr. Miron Cristea. CUINTARILE D. C. Vasil Bolnavu, eforul fundației, arată irea mulțumire ce o simte văzând vântul pe care institutia aceasta a luat si folosul pe care-1 aduce «și ei. Din St. Ionesi-Dobroneanu, secretar general alundației, citește raportul activității mdației. CUVÂNTAREA ÎNALTULUI REGENT DR. MIRON CRISTEA Evoacă vremea pe când își începea munca de școlar și entusiasmul de pe acea vreme, Indee spunând : Cu atât mai mult trebuie să crem de la voi care ați găsit un om de inimă, care vă pune totul la dispoziție, spre a deveni cetățeni luminați ai acestei țări. * Festivitățile s’a încheiat cu un frumos program artistic după care s a servit o gustare celor prezenți. REP. a *fv1 Sosirea primului convoi de țărani germani din misia Berlin 2 (Rador) — Primul convoiu de țărani de origină germană, emigrați din Rușia, a sosit la Riga. Delegații Crucei Roții germane au dat refugiațlor primele îngrijiri, împărțindu-le alimente ți vestminte, deoarece acești nenorociți se găseau într-o stare de cumplită lipsă. Internă SIIVATIA — Pe ziua de Duminică s’au ținut numeroase congrese și întruniri profesionale în Capitală. — S'a sărbătorit, la biserica rusească, unirea națională a Iugoslaviei. — Congres studențesc la Craiova. — Averesc anii se pregătesc pentru campania de răsturnare. — Budgetul pe 1930 se deosebește de celelalte prin raționalizarea cheltuelilor și garantarea veniturilor, — așa se anunță din anturajul ministrului de finanțe. — La întrunirea Creditului Funicar Rural, acționarii an — La întrunirea Creditului Funciar Rural, acționarii au cari guvenul le dă acestei instituțiuni, — moțiune care va fi înmânată înaltei Regențe. — Se pregătește o nouă reglementare a circulației. — Proprietarii de terenuri petrolifere, adunați în congres, au cerut modificarea actualului regim petrolifer. Externa — S’a reglementat repartizarea reparațunilor. Președintele republicii franceze a defilat, în fruntea invalizilor de război, în fața mormântului soldatului necunoscut. Tratatele de arbitraj și condHajic semnate ele România Geneva (Rador). Guvernul publicare: tratatul de conciliațiune, de regulare pacifică și de arbitraj, încheiat între România, Cehoslovacia și Jugoslavia, la 21 Mai 1929. Acest tratat, conceput după modelul actului general de arbitraj din 26 Septembrie 1928, prevede ca toate diferendele cari sar putea ivi între părți, cu excepțiunea acelora cari s’aunäscut de fapte anterioare, sau care poartă asupra chestiunilor ce dreptul internațional lasă la competința exclusivă a statelor, vor fi supuse, fie unei regulări judiciare, fie unei regulari arbitrare, după cum aceste diferende intră sau nu în categoria diferendelor de ordin juridic. Conciliațiunea prealabilă este facultativă pentru diferendele de ordin juridic, ea este obligatorie, pentru celelalte diferende. Contestațiunile privind interpretarea și executarea tratatului vor fi supuse Curții permanente t. i.wui'iA internațională, cinci ani. Dacă nu este denunțat cu 6 luni înainte de expirarea acestei perioade, el rămâne în vigoare pentru o nouă perioadă de cinci ani. Această înregistrare ridică la trei numărul tratatelor pentru regularea pacifică a diferendelor încheiate de România și înregistrate la Secretariatul Societății Națiunilor. Celelalte două tratate au fost încheiate cu Elveția și cu Franța. Primul oupune regulării arbitraje toate diferendele, celălalt prevede regularea arbitrară numai pentru diferendele de ordin juridic. In acelaș timp guvernul cehoslovac a depus pentru înregistrare și publicare protocolul iscălit la Belgrad la 21 Mai 1929 cu privire la prelungirea tratatului de alianță între Cehoslovacia și România, încheiat la București la 23 Aprilie 1921 . Comemorarea Unirei solemnitatea de la liga culturala Duminică, la orele 4 d. a., secțiunile din București ale celor două societăți culturale „Liga Culturală“ și „Astra" au convocat — in sala bibliotecii din palatul „Ligii culturale“ — împlinirea a 11 ani de la unirea Banatului, Ardealului și Bucovinei, D. ȘTEFAN POP, directorul liceului „Sf. Sava“, în numele secțiunei din București a soc. „Astra", a adus un cald omagiu înfăptuitorilor Unirei. Apoi face o frumoasă expunere istorică a faptelor cari au dus la epocalul act al Unirii. D-na ISABELA SADOVEANU a vorbit în numele secției București a „Ligii culturale“, înainte de a avea toată țara unită — spune d-sa — noi am avut o unitate culturală foarte puternică. Aceasta unitate s’a datorit și Ligii culturale. Arată pe larg rolul acestei societăți legată de numele marelui animator Niculae Iorga. Astra Liga culturală și Astra, au de luptat pentru crearea sufletului Național. D. TRAIAN STOENESCU arată activitatea pe care Liga Culturală vrea s-o desfășoare în Capitală. Face apel a se înscrie cât mai mulți cetățeni în rândurile Ligii. REP. Conferința d-lui Mironescu despre Clemenceau Paris, 2. (Rador). .— Ziarul „Petit presă pentru liberarea românilor Parisien“ scrie următoarele : „D. Mironescu, ministrul afacerilor streine, care se află acum la Paris a ținut aseară la postul de radio, o conferință asupra lui Clemenceau, căruia națiunea română îi păstrează cea mai adâncă recunoștință. D. Mironescu a expus motivele acestei recunoștințe astfel: neobosit, luptând pentru spiritul de dreptate și libertate, Clemenceau a susținut întotdeauna cauza popoarelor oprimate. Românii supuși dominației austro-ungare au găsit în Clemenceau un puternic apărător. El le-a deschis coloanele ziarului său „La Justice“ și a scris el însuși primul articol dintr'o campanie de ardeleni. De atunci Clemenceau a acordat întotdeauna o vie simpatie românilor cari sufereau sub dominația străină. Chiar acum de curând, în luna Aprilie, primind un deputat român din Ardeal s-a declarat că atâta timp cât va fi în viață va păstra în suflet o vie afecții poporului român, care a avut atâtea de suferit. La încheerea pacei, Clemenceau a ținut socoteala de drepturile națiunii române. Poporul român nu va uita niciodată sprijinul pe care l-a găsit la Camenceau în lupta sa pentru libertate. Azi dimineață, la orele 9.45 de minute, d. Mironescu s-a dus la Arcul de Triumf unde a depus pe mormântul soldatului necunoscut, in amintirea marelui om de stat defunct, o coroană în numele României și o jerbă de flori in numele său personal.v... Í Membrii de toate gradele, ai corpului didactic, își pretind drepturile pe care le au, după legile în vigoare. Cu alte cuvinte, cer dreptul la o viață mai puțin supusă lipsurilor după ani mulți, puși cu drag în slujba celei mai frumoase, celei mai nobile dar și celei mai puțin recompensate dintre misiunile omenești. Apărăm cu căldură, interesele legitime ale profesorilor. Dar iată, lângă noi, auzim și corul liberal... Ziarele d-lui Vintilă Brătianu protestează și ele, risipind măestrite declarații de dragoste pentru profesori, institutori și învățători... In ultimii zece ani de guvernare liberalii, n'au reușit să dea o soluție dreaptă unei chestiuni de viață pentru corpul select al dăscălimei românești. Abia acum, în opoziție... Dar tocmai de aceea, zgomotoasa, susținere a d-lui Vintilă Brătianu, sună în gol, ca țipătul unui beduin în deșertul fără sfârșit. - Aicticole populare periferice In sezonul de toamnă toate ateneele populare din Capitală și provincie, s’au așternut pe muncă. Desigur, au mult de luptat pe ogorul încă atât de nedesțelenit al culturii noastr populare. Totuși, rezultatele încurajatoare, obținute până acum într’un timp relativ scurt de aceste modeste dar zeloase așezăminte de naționalizare a bunurilor culturale, dacă putem vorbi astfel, ne indrituesc, să credem că ele vor săvârși opera pozitivă. Mijloacele de propagandă întrebuințate de aceste atenee, sunt aproape identice cu acelea întrebuințate de societățile culturale similare. Dar pe cât vremea ,marilor sau micilor societăți culturale obișnuite își desfășoară activitatea mai mult în straturile de la țară, ateneele activează dimpotrivă in rândurile suburbane de la orașe. Cartierele mărginașe ale marilor orașe, au fost până acum cu totul neglijate. Ele nu s’au putut bucura de avantajele culturii decât numai in măsura contactului incidental cu manifestațiile superficiale ale culturei de la centru. Cinematograful și serbările, au un caracter de târg, au fost singurele surse de civilizație, pentru aceasta populație. Oamenii de cultură nu și-au îndreptat privirile spre ea decât acum târziu când au înființat ateneele populare. Profesorii și preoții din Capitală ajutați de studențime, s-au așternut pe lucru. Să nu se uite apostolatul dascălului și al preotului din Ardeal, cari sub oblăduirea bătrânei Astra, au desfășurat aceași activitate de deșteptare culturală, la sate, ca și puțini români ce se găseau sub vechiul regim la orașe. Astăzi aproape nu există cartier periferic în Capitală, care să nu-și aibă, ateneul său. Cel dintâi și fără îndoială cel mai mare, este ateneul popular „Obor1", care a inaugurat în cartierul cu acelaș nume, o activitate culturală întinsă și vrednică de a sluji ca pildă. . . In acelaș timp, ateneul „Obor“ a luat parte dacă nu a luat chiar inițiativa unor frumoase manifestațiuni de ordin național, cum au fost demonstrațiunile pentru românii din Timoc, pentru eroii de răsboi, etc Afară de aceasta mai avem în Capitală ateneele populare ,țintim Ivireanul”, „Cuibul cu barză" al cărui comitet de conducere s’a alcătuit mai dăunăzi: Ateneul Mihail Popescu, ateneul Neamul Sobieschilor, ateneul Obor dr. C. Angelescu“ etc. Alte atenee mai sunt pe cale de a se înființa, încât deducem că, suntem abia la începutul unei lupte, pentru ridicarea aceleași populații orașenești, care prin natura sa este menită, să devină avantgardă tuturor acelor mișcări populare, cari fau cinste unui neam. Un cuvânt bun de îmbărbătare, merită toți acei intelectuali cari s’au pus cu atâta râvnă în slujba acestor cauze frumoase. RELAȚIILE italobulgare Roma 2 (Rador) — D. Virginio Gayda publică în „Giornale d'Italia“ un violent articol contra politicei externe a d-lui Buroff, care ignorează sistematic Italia, — susține autorul articolului — sprijinindu-se numai pe Franța. Articolul constată următoarele: Fără să pretindă monopolul amicițiilor în Balcani, Italia înțelege că amiciția Bulgariei pentru Franța nu ar putea exclude pe aceea a Bulgariei, cu condiția unei atitudini clare și reale. Dacă politica d-lui Buroff înțelege să se îndrepte către Franța, Cehoslovacia și chiar Iugoslavia, simțindu-se compromisă prin prietenia Italiei, d. Buroff este dator să-și asume răspunderea tuturor consecințelor posibile. Italia nu s'a despărțit de marile puteri în recentul demers făcut la Sofia, așa cum procedase odinioară, pentru ca acum nu mai avea nici un motiv să facă excepție. D. Gayda termină astfel: D. Buroff n'are decât să consider» continuitatea și caracterul neschimbat « politicei italiene față de Ungaria, care a fost mereu de amiciția activă. Italia a susținut Ungaria la Paris și o va susține de asemeni și la Haga. Autorul desrmate afirmația ziarului „Le Matin", care a anunțat un eventual demers la Budapesta, la care ar lua parte și Italia. D. Gayda afirmă că aceasta nu se va întâmpla niciodată, fiindcă politica Ungariei față de Italia este clară și reală. Războiul ruso-chinez — CHINA ACCEPTA CONDIȚIILE PUSE — Paris, 2. (Rador). — Agenția telegrafică sovietică „Tass" anunță că reprezentantul diplomație al guvernului chinez Charbin a sosit la frontieră și a anunțat că generalul Changfaisek acceptă toate condițiinile puse de Rusia în vederea inchcerei armistițiului și a proceduri de urmat pentru regularea litigiului căilor ferate orientale.