Neamul Românesc, ianuarie 1930 (Anul 25, nr. 1-23)

1930-01-14 / nr. 9

m DIRECTOR POLITIC Marți, 14 Ianuarie 1930__________ _______ANUUl XXV. mo. 9_______ mmm. H ii §83 m Pemi moi m Lei N. IORGA Directori * * *** vareum •, Mm georgen Pentru autorități și instituțiuni 13013 Lei 3 LEI Te Mon 3t&#1 Baraci» și Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezoianu No. 6 (etaj) Hotărârea germană „ Aceia dintre Germanii care cred că pământul Europei a băut prea puțin sânge, și al raselor celor mai nobile, pregătiseră o mare demonstrație contra planului de despăgubiri cu atâta osteneală fixat și recurseseră la mijlocul cel mai potrivit pentru demagogia patriotică : plebiscitul. Resultatele lui sunt asigurătoare, măcar pentru câtăva vreme. Ele reprezintă o hotărâtă răspingere a aventuri Sunt oare acești Germani mai puțin patrioți decât ceilalți? Nu, însă ei judecă altfel. Germanii sunt un mare și vrednic popor. Plini de o străbătătoare inteligentă, de o mare dorința de a lucra, de o înaltă conștiință morală, — o podoabă a omenirii. Aceste calități se pot vedea însă și altfel decât ucizând pe cât mai mulți oameni ca să se dea apoi pâinea de la gura celor ce au rămas. Și asfel pot rămâne germanii în primul rând al neamurilor. Și de aceia majoitatea a desaprobat pe antropofagii care din sunt flămânzi, N. IOR@A FI. $. MONA HARIA . Intr’o telegrama secretă, No.2 din 30 Iulie 1914, de la Sina a, document No. 4u3 ecdiția Kautzky, d. baron von Wa’ulburg scria, la fine, despre Regele Carol, către Ministerul Afacerilor Străine german :... „Regele a declarat că el căuta sa prepare opinia publică la un eventual război cu Rusia, dar a stăruit din nou asupra marelor greutăți ce le avea de a împlini obligațiile sale de aliat”. Aceasta s’a petrecut cu patru zile înaintea Consiliului de Coroană istoric de la 3 August 1914 la Sinaia Drapa victoria francezilor la Marna, ce s‘a învederat neputința armatelor imperiale de a câștiga decisiva. Regele Carol V a stins în tragice condițiiloi safetești. Pe de o parte, bătrânul și înțeleptul nostru Rege prevedea că factorul timp va aduce târziu, cu greu dar cu siguranța, distrugerea forței germane, iar, pe de altă parte, ineluctabila necesitate pentru noi de a face războiul alături de Ruși de care ca prin minune Disraeli, lord Beaconsfield, prim-ministru al Angliei, ne-a salvat pe noi și întregul Sud-Est european la 1877, amenințând cu puterea engleză pe moscoviții ajunși la porțile Constantinopolului. Cine ne va salva de cotropirea rusească, când va cădea Germania învinsă? Cu această întrebare, de un tragic dantesc, regele Carol a pierit. ..Pe o zi de toamnă neguroassă, aram la Bucuieș și în ziua când prințul Ferdinand și principesa Maria au prestat jurământul regal. Cortegiul se reîntorcea de la Mitropolie, în colțul străzei Sf. Ionică și jelea Victoriei, am văzut pe Ferdinand, rege, cu o teribila cută de îngrijorare pe frunte.^ Regina Maria era atât de transfigurată de iradierea lăuntrică a unui imens foc sufletesc, încât a trecut ca un meteor, infer o apoteoză de strălucire. . Apropierea reginei Maria în acele clipe de mare cumpănă a gândurilor noastre mi-a risipit în cuget tot întunericul nesiguranței în care ne aflam asupra zilelor dramatice prin care urma negreșit s a trecem. Odată cu Dânsa simțiam venind printre noi o putere indestructibilă, — neînțeleasă in acea zi, dar lămurită acum. Să ne îndreptăm cu pietate și recunoștință către amintirea regelui Carol, care atunci când a ales pe cea mai scânteetoare dintre frumoasele prințese engleze ca să fie viitoarea regina a României, a săvârșit cea mai înțeleaptă și prudentă acțiune politică din întreaga sa viață. Dacă regele Ferdinand ar fi avut o soție de tulpină germanică, în cazul prăbușirei Triplei Alianțe România , ar fi găsit fără nici o apărare cu putința. Astfel, cea mai mândră mlărjită a Marii Britanii, răsădită de mâna bunului nostru rege Carol pe plaiurile latine ale Carpaților și Dunărei a putut înflori și la sorocul istoric să dăruiască nouei sale patru cea mai măreață pagină. Dar vremea se scurgea: Írecu 1914, 1915, și ajunseser la mijlocul lui 1916. Rezervele franceze în apocalipticul massacru de rit "Verdun se istoveau. Ajutorul nostru se cerea: Agat» ori, niciodată"!' . Ceasul României sunase, strângând la soborul cel mare în ceruri toate cetele de mucenici săteni, mândri boeri și voevozi, care îngenunchind în fața PUTERII INFINITE au cerut să se desfacă obezile neamului românesc răstignit, împlinindu-se întregirea visată de veacuri. Dar regele Ferdinand era de cea mai ilustră spiță germană. Ca să înfăptuiască vrerea poporului său, regele urma să calce mormintele strămoșilor săi, să tragă sabia contra brazdei sângelui său, să îndure hula patriei germane ridicată în picioare într'o imensă clampare, veștejind nelegiuirea lui Ferdinand de Hohenzolllern. Cu câtă spaimă trebuie să fi așteptat dragul nostru rege mucenic apropierea nopților în acele momente de chinuri. De prin unghere de întuneric auzea freamăte și șoapte grozave, iar când trecea, la Castelul Peleș, printre armurile iluștrilor teutoni defuncți, un zăngănit crunt îl însoțea pe El, blestematul. Cine l-a apărat seara și noaptea de cumplitele vedenii ale trecutului înfiorat și răsvrătit ? Cine i-a șters fruntea înghețată, cine i-a uscat lacrimile însângerate, — cine i-a întărit inima zdrobită și i-a fost pârghie de oțel bietului său suflet ostenit, arătându-i că din vâlvoarea de pe rugul jertfei Lui Letopisețele Românismului îi vor împleti nimbul gloriei celei veșnice ? REGINA MARIA. DANSA LA HOTARAT PE FERDINAND CEL MARE, ROMANUL. Regina Maria întrupează toate însușirile de voința luminată și implacabilă, educată și perfecționată generație cu generație, prin care întreaga națiune engleză reacționează ca un bloc compact ce zdrobește orice obstacol. Acum se învederează pentru ce apropierea Sa dă impresia unei nemăsurate puteri: Regina Maria, cu intuițiunea Sa sentimentală de femee superioară, a cuprins îngemănându-i pe inflexibila Sa voință brita(Sfârșitul in pag. 11-*} In sânul partidului național-țărănist se desenează, ca o necesitate de asigurare a viitorului, un curent puternic pentru modificarea legii electorale in partea care privește prima de 70 la sută din mandate acordate acelora cari obțin 40 la sută din voturi. MOTIVELE DETERMINANTE Motivele care determină desființarea acestei prime stau, în primul rând, în primejdia la care s’ar expune partidul național-țărănist prezintându-se, în opoziție, la alegeri, sub actualul regim electoral care asigură guvernului — ori care ar fi el — succesul. Guvernul exila să vină cu un proiect asemănă GUVERNUL EZITA top pentru două motive: întâi pentru că ar recunoaște că dovada popularității sale nu mai poate DIZOLVAREA ? Al doilea, că votarea finei noti legi electorale, implică disolvarea imediată a corpurilor legiuitoare și efectuarea alegerilor sub noua lege. Actualul parlament nu mai poate funcționa sub noua lege, pentru că nu se pot admite adunări al căror raport numeric între aleșii reprezentanți ai diferitelor partide nu este in concordanță cu prevederiile noului statut votat. Iar disolvarea parlamentului de Munții ne voiește. Aceasta in teorie. Dar, în practică, legea electorală treime modificată. Și noi credem că va fi făcută la vreme, înaintea retinei cărămide asasine. Politica zilei Frodifcarea Legei electorale ? * D-Lui Ut MANIU fi căutată în *numărul parlamentărilor guvernantei tali, care nu reprezintă voința reală a corpului electoral. PARTIDUL NATIONAL ÎȘI CONTINUA ACȚIUNEA DE REORGANIZARE. IN CE PRIVEȘTE APROPIATELE ALEGERI JUDEȚENE ȘI COMUNALE, POTRIVIT UNEI MAI VECHI HOTARARI A D-LUI N. IORGA ȘI A COMITETULUI EXECUTIV, PARTIDUL NAȚIONAL VA SUSȚINE, ORIUNDE SE POATE ALCATUI, LISTA CETĂȚENEASCA, LISTA „BINELUI PUBLIC». IN LIPSA D-LUI PROF. N. IORGA SAU CAT TIMP D-SA N’AR PUTEA EXERCITA CONDUCEREA, EA ESTE ÎNCREDINȚATĂ D-LOR C. CIHODARU SECRETARUL GENERAL, PROF. UNIV. GH. TAȘCA, PREȘEDINTELE ORGANIZAȚIEI DE ILFOV ȘI D. MUNTEANU-RÂMNIC, FOST DEPUTAT, VICEPREȘEDINTE. 0 iczmfatirc « « ist prt-l. ti. lorga Paris, Î3 (Rador). — D. prof. lorga, luând cunoștință de cele scrise de ziarul „Ordinea" din București. In privința prințului Carol, a declarat reprezentantului agenției „Radar“ următoarele: „Dismunt absolut scena pe care ziarul „Ordinea“ o relatează într’un articol despre prințul Carol Ea nu s’a petrecut niciodată și n’ași fi tolerat-o niciodată“. MArildB'JMH HHEPHIII.FI IW Invalizii cer respectarea regrii I. O. V. Invalizii, grade inferioare, orfanii și văduvele de războiu grupați în societatea ,,Isbânda“ au ținut Du mică dimineață întrunire publică in localul din Calea Plevnei No. 2. Cu această ocazie s’a discutat din nou memoriul trimis d.lui prim ministru Iuliu Maniu. In acest memoriu societatea „Js_bânda‘‘ aduce la cunoștința președintelui de consiliu faptul că legea C. V.“ este călcată fără nici o ezitare, la fiecare pas. Pensiile mizere, nu sunt achitate în mare parte de perceptori; în memoriu se citează cazurile din jud. Gorj și Vâlcea. ÎMPROPRIETĂRIRILE In ce privește împroprietăririle, nici 10 la sută din invalizi n’au fost împroprietăriți. CONCESIUNILE In privința concesiunilor ele nu mai sunt date invalizilor ci acelor cari dau mai mult. Aceștia sunt in majoritate străini. Cităm cazul tipic al lui Spiru Gheorghef care a obținut importante concesiuni, care ar fi putut foarte bine să fie date invalizilor. TAXELE ȘCOLARE Invalizii se mai plâng că ministerul de instrucție nu respectă dispoziția de a reduce taxele școlare pentru copii invalizilor. Deasemeni au fost desființate carnetele de reduceri pe C. F. R. ale soțiilor și copiilor invalizilor. Astăzi la ora 11, o delegație a societății „Isbândar” se prezintă de ministru al sănătății publice, înmânându-i acest memoriu. Anțifiea gensiemei CE SCRIU ZIARELE FRANCEZE Paria. 12. (Rador.). Ziarele comentează cu severitate atitudinea delegației germane la Haga, care întârzie luarea vreunei hotărîri definitive. După avertismentele date tn ședința de Sâmbătă a comit»linei reparațiilor germane, șefii delegațiilor puterilor creditoare vor trebui să intervină cu toată vigoarea, — scrie „Le Matin“, — în cazul când se vor găsi Luni în fața aceleiași tactici de obstrucție. micit« Inrtuna pe coastele Angliei Londrat 12. (Hador,). — O furtună violentă s’a deslănțuit pe coastele Angliei. Pagubele sunt foarte mari. Navigația se face cu greutate. -------------- « >» agnietantn!••• ...și rivalul ei lui Ghizili Brătianu, d. Duca și-a luat angajamentul nici mai mult nici mai puțin, decât să rupă par- USB SB Internă Externă SNPATIA — Leproșii mutați în noul lor spital — oarecum confortabil față de cel de la Lărgeanca — se agită totuși. Vor fi de mirare ca ei să se constituiască în partid politic. — Comercianților de băuturi li s’a făcut înlesnirea să plătească în rate axele de brevete. — Au început să curgă sloiuri pe Dunăre. Navigația a încetat. — TrMe itperatul aspra mizeriei minerilor din nordul Ardeanum. — Direcția serviciului maritim se va muta la Constanța. E vorba să se recunoască primarilor de sectoare și calitatea de ofițeri de stare civilă. —• O mare instituție financiară din Timișoara, banca Hermes, e în stare de faliment. Creditorii cer arestarea directorilor. — O spioană a fost arestată la Arad. S-au deschis cursurile școalei de auxiliare sociale. — Curioase fenomene atmosferice pe toate continentele. Pe aceleași meridiane în unele părți geruri și zăpezi cumplite în altele caldă primăvară. — Presa mondială relevă cu elogii a zecea aniversare a Ligii Națiunilor. a statistică a șomerilor pe întreaga fard Connfederația generală a muncii a interprins încă din ‘nainte de Crăcitm o energică acțiune pentru ajutorarea de către stat a șomerilor. Cum însă pentru aceasta ministerul muncii cerea tabele, confederația a lansat în întreaga țară Metade înscrieri a șomerilor. La centralizarea listelor, făcându- se totaliizarea s'a obținut cifra de 130 mii (o sută treizeci mii) de șomeri. Acest număr însă nu poate fi de nici un caz exact întrucât polula in tâție pe cari le au avut confederația de a imjlanța șomerii să semene au fost destul de redus. Totuși numărul de 130.000 e eleatei de mare, ei reprezentând 15 la antă din tabloul muncitorilor de la orașe. DE LA SINDICATUL S. T. B. O delegațiuTne a mimotorilor Ms S. T. B. însoțită de secretarul mim»« sindicatelor și transporturi s-au pae*zio ta teri d. director gemetril al societății cerând să fie reintegrați în se** viciul municitorrii cari au fost concediați cu oca«» mișcării din anm) 1929. D. Director general a promis că va cerceta cazul și că va hotărâ wrapt* cererea făcută Muncitorii sanvt nemulțumiți prevăzând că reprimirea colegilor lor jm* va fi făcută. Sindicatul va convoca cât de c [UNK]rând o mare întrunire a fese. Situați din Rusia se agravează Rig»li (Rador). Ziarele comuniste aduc amănunte asupra situației grave provocate de urcarea neobișnuită a numărului muncitorilor șometini în Rusia. Orașele sunt invadate de țăranii cari după ce i s-a rechiziționat forțat cerealele, au rămas muritori de foame. Toți aceștia părăsesc acum satele și vin la orașe pentru a căuta de lucru și sporesc astfel numărul muncitorilor industriali aflați în șomaj. Ținându-se seama de mentalitatea antisovietică a șomeurilor care agită în public împotriva autorităților, ia doi un ordin confidențial armatei roșii, pentru a se lua măsuri în vederea izolării soldaților de contactul cu șomerii. De asemenea, fiecare unitate a organizat „detașamente de atac" alcătuite din cadrele cele mai sigure, destinate a interveni pentru potolirea eventualelor mișcări, muncitorii fara lucru nu mai pot fi ajutați Comisariatul mun di a adresat un raport Consiliului comisarilor poporului, arătând că toate mijloacele pentru ajutorarea șomeurilor sunt epuizate și cerând noul credite in acest scop. In Ukraina, Consiliul comisarilor poporului a deschis un credit de 170 milioane cervoneți pentru ajutorarea șomeurilor. Ziarul „Kommunist“ din Charkov arată că în Ukraina, 33 la sute din populația rurală este lipsită de lucru și de mijloace de trai. Paralel cu creșterea șomajului, M observămn Ukraine intensifîcarea teroare contra agenților sovietici. Un comunicat publicat de poliția secretă, O. P. U. anunță că in regiunea Volyniei s’a descoperit o organizație anti-bolșevică, care a incendiat in scurt timp 17 clădiri la oara erau instalate autoritățile sovietice. Centrul acestei organizații era la Cotelnea, lângă Jitomir. Dintre cei arestați, cinci au fost impuși câți. Ziarele comuniste înregistrează numeroase alte excese țărănești ale căror victime sunt agenții puterei sovietice. In distructul Priluki, asasinarea agenților sovietici luând caracterul unei acțiuni generale, s-a trimis un detașament special al penițial, pentru a proceda la o reprimare severă și a păzi Instituțiile sovietice de acțiunea teroristă a populației. „Nu-i mai mare tirania guvern decât demagogul din opoziție”. (N. Iorya) [ami iii Tipina' Premii In valoare de 3M.eo. lei pentru lapte ie vinile ceitice eases $1 pr#padamă anualcoalici Primim lira partea „ligii Tom parasite" următorul ape) : O răsturnare complectă a*ortild și materială amenință să răpună trupul și sufletul poporului nostru, de la război încoace. In fața acestei situații toți îngrijitori, nimănui nu-i mai este permis a sta indiferent, căci fiecare din noi reprezentăm un atom, o moleculă dintr'un corp pe care daca îl lăsăm să se cengreneam, ne duce pe toți la peste. Trupul nostru este dxpus în primul rând alcoolismului, grozavul flagel cu care ne-am obicinuit atât de mult încât nu mai suntem în stare sa reacționara sa care ne ruinează sănătatea și averea și ne atacă mintea și stufletul, distingând toate însușirile morale la materiale ale poporului nostru. . .« de altă port» «ofletul contrasta expus la atâtea ispite pentru ca trupul să poată duce o viață frivolă, încât foarte mulți nu mai pot rezista și dau astfel naștere pe lângă criza materială și la grava criză morală, ambele deopotrivă de perețiloase pentru stat și popor. Necinstea se întinde ca o pecingine pe toate domeniile, in toate breslele și în toate clasele de populație și sus și jos. Fără cinste însă, nu-i dreptate și unde nu-i dreptate pătrunde desnădejdea și anarhia. In lupta pe care o ducem alcoolismului și pentru educația civică, pe lângă alte mijloace am hotărît să distingem, ca stimulent și exemplu în fiecare an ca premii și diplome pe acei cari prin activitatea și sentimentele manifestate, reprezintă elita poporului nostru pe terenul virtuților cetățenești. Voim astfel să realizăm o selecțiune a celor buni, a celor superiori, sprijinind aristocrația sufletului, asentimentului datorat și a însușirilor civice în locul aristocrației banului, ca vițel de aur și al vieții frivole ca scop de toate zilele. PREMIILE CE ACORDAM SUNT URMĂTOARELE : A) Eroismul cinic, sacrificiul pentru de aproapele, generozitate, patriotism. Două premii de câte lei 1O.OOO fiecare, celor cari au săvârșit în cursul celor zece ani de la război încoace, fapte de deosebită virtute cetățenească față de semenii lui sau de sccrificiu și generozitate, pate ierta și o, denotând o mare superioritate în sentimente înalte și cari au perseverat în tot timpul până azi pe această cale. B) Virtute cetățenească în propaganda antialcoolică. Un premiu de lei 10.000 acelui care în ultimii 10 ani a fost o vorba și fapta, un neobosit luptător contra alcoolismului, cu rezultate reale dobândite pe acest teren. Un premiu de lei 10.000 acelui sediu de temperanță care a realizat cele mai bune rezultate în stăvilirea alcoolismului și înfrumusețarea vieței, având introduse popice, ecrâncioc, gramofon, radio, bibliotecă și sală de șezători culturale, aiclul național țărănesc, și să înglobeze în partidul liberal pe foștii naționali ardeleni. Aceștia pretind însă că partidul liberal e... deschit! Un radio Primăriei acelei comune rurale, în care dela război încoace nu a existat nici o cârciumă. Un premiu de lei 10.000 jandarmului care a fost mai conștiincios în aplcarea legii contra beției, în ce privește amenzile și închiderea cârmuirilor contraveniente ca și în dictarea amenzilor pentru beție, el însuși fiind un recunoscut propagandiét contem alcoolismului. C) Menținerea ordinei în Stat. Un premiu de lei 10.000 polițistului sau jandarmului care în cursul profesiunii lui ți-a sacrificat mai mult viața pentru menținerea ordinei în Stat, reușindu-i în numeroase cazurii a descoperi furturi și a prinde pe sau făcători față de cetățeni și Stat. D) Conștiința datoriei. Un premiu de lei 10 000 acelui primar rural care a făcut cea mai bună gospodărie, realizând prin îmbunătățirile îndeplinite, un model din comuna ce a condus Un premiu de lei 10.000 acelui preot dela sat sau oraș care și-a făcut un apostolat din profesiunea sa, iar din poporani oameni cu evlavie și cu frică de Dumnezeu, devenind astfel un adevărat tămăduitor al sufletelor. Un premiu de lei 10.000 acelui învățător rural care și-a făcut un apostolat din meseria lui, apreciat de organele oficiale și poporani și căruia i-a reușit prin îndemnuri să determine a lua drumul cărței pe mulți copii de țărani, dintre cari unii mai târziu au devenit factori de mare valoare și utiilitate pentru țară. Un premiu de lei 10,000 medicului de județ, Un premiu de lei 10.0O0 medicului de plasă și Un premiu de lei 5000 agentului sanitar care au făcut cea mai bună organizare sanitară și servesc de adevărați apostoli ai populației Un premiu de lei 10.000 agronomului sau cooperatorului, care a știut să dea cea mai bună îndrumare sătenilor pentru o bună cultură a pământului în legatură cu organizarea cumpararii și vânzărei în comun, cu bune și reale rezultate pentru țărănime; E) Contra hoțiilor în paguba Statului. Un premu de lei 10.000 aceluia care dintr'un sentiment civic a denunțat cea mai mare fraudă comisă și constatată în paguba statului, iar dacă a primit o primă a folosit-o în parte și pentru scopuri de interes general. F) Selecționarea talentelor extraordinare în interesul țării. Scoaterea la suprafață a celui mai talentat absolvent al școalei primare care prin calitățile sale poate fi considerat ca cel mai talentat copil al țăriei și care ar fi o perdere reală pentru țară dacă ar rămâne în întuneric. Idem a 2 absolvenți de liceu îndeplinind aceleași condițiuni, pentru studiile universitare, 5 premi de cate 5000 lei fiecare, sau echivalentul, pentru cei mai buni elevi de liceu, avându-se în vedere atentul, sârguința și însușirile extraordinare de promițătoare pentru țară. S premii de câte 0000 lei fiecare, sau echivalentul, absolvenților școalei primare cari au dovedit și ei calitățile de pa punctul precedent. Fiecare din cei 26 premianți de mai sus va primi și o diplomă de virtute cetățenească. Deosebit se mai acordă 30 diplome de virtute cetățenească acelora cari au dovedit însușirile meritoase de a fi premiați cu unul din premiile menționate mai sus, dar cari din lipsă de fonduri nu au putut dobândi aceste premii bănești. Fiecare premiat pe lângă fapta care sa îndreptățit la premiere, trebue să fie un recunoscut om de bine, de cinste, lipsit de orice violuri, în special al beției.