Neamul Românesc, ianuarie 1930 (Anul 25, nr. 1-23)
1930-01-24 / nr. 18
un DIRECTOR POLITIC N. IORGAI ftahl XXV. No. 18 unameii n a silii uin seu un niu Vineri 24 Ianuarie 1930 I 3 LEI Redacția și Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezoianu do. 6 (etaj) Telefon 312/60 Directori: Predlcațla U lui villái O telegramă a ziarelor noastre reproduce liniile principale pintr’un articol al ziarului budapestan Magyarország, în care, exprimându-se regrete pentru că știința franceză, printr’un Eisenmann și Ancel, continuă vechile rătăciri ale lui Denis — ce nume mare ! —, se ridică în slava cerului opera unui inovator, care dă dreptate Ungariei, d. Villat. De fapt, d. Villat a tipărit două dări de seamă, în care asigură că gura de Pesta nu minte niciodată; el a făgăduit o carte și, deocamdată, face un curs liber despre revendicările maghiare. Se face în față cu Sorbona, peste drum, și are vre-o cinsprezece ascultători, aparținînd toti nației pe care a luat-o în sfânta sa pază. Un profesor de provincie, fost radical, un suflet nervos și chinuit, cu oarecare talent de vorbă. Dar România nu se dărâmă cu atkai (ORGA Pentru autorități și institution* 1000 i ei o manifestare cu taie In orice rău este și o părticică de bine. Din martiriul general al corpului didactic a isbucnit manifestarea neașteptată, care a impresionat profund și a sguduit inerta caractersitică a opiniei publice românești. Nu numai această inerție arhicunoscută, ci și rezistența acelora ca ui tip în mână pâinea și cuțitul. Daca a se ajunge de la declarația „Nu dau nici un leu pentru învățători”, la obținerea sub presiune, a celor 148 milioane, înseamnă o victorie morală fără precedent. Această victorie eatorită numai solidarității de care au dat dovadă cei peste 10.000 de dascăli de toate gradele, adunați în București, la 5—6—7 și 8 Decembrie, de la învățătorul de cătun, până la rectorul primei noastre universități, o. N. Iorga ! A fost o înfrățire în numele unei idei, care nu a ținut seamă nici de grad și nici de culoare politică. „Nimeni nu e „secundar” decât dacă e secundar ca personalitate și nu e superior, decât cine e într’adevăr superior ca concepție și putință de realizare l ’ a rostit d. N. Iorga, în aplauzele entuziaste ale miilor de intelectuali, ce se striveau în marea sală a Ateneului Român, care era pentru prima oară neîncăpătoare. Nu sau adus acuzări guvernului actual, nici celui trecut, ci tuturor guvernelor și politicianismului, care ucide țara. S’a făcut procesul risipei banului public, prin și pentru politicianii, de azi și de ori și sa dovedit această risipă scandaloasă printr-o simplă răsfoire prin cartoanele bugetelor de la câteva ministere. Și astfel s au obținut 148 milioane pentru corpul didactic ! Repartizate la numărul nostru mare, e puțin desigur — dar moralicește este enorm : pentru prima oară, politicianismul a suferit, în țara românească, o gravă înfrângere ! Această victorie să fie o lecție . Întâi, pentru cei ce până acum au stat în rezervă, pentru egoiștii pe cari împrejurările favorabile i-au pus la adăpost de greutățile zilei, pentru bărbații fără bărbăție și pentru babele fricoase. Al doilea, pentru toate categoriile sociale, de muncă productivă, intelectuală sau manuală, din România Mare. Să se închege în asociațiuni, cari federalizate, ar reprezenta puterea menită să așeze gospodăria acestei țări — rău gospodărite — pe o bază nouă. Căci, nu e vorba de 100 lei în plus la leafă, ci de a nu lăsa să se prăbușească opera celor ce au murit, acum 10 ani, în tranșei« 1 Constantin Iordăchescn Președ. Asoc. înv. Botoșani ni DE la SOlidaRitatea Mini NOUA ACȚIUNE ȘI ORGANIZAȚIE, INIȚIATA ȘI CONDUSA DE D. PROFESOR N. IORGA, VA LUCRA ȘI IN LIPSA D-SALE, AVÂND ALES IN ULTIMA ADUNARE DE LA „DACIA, COMITETUL DE ACȚIUNE. D. PROF. N. IORGA A DAT DELEGAȚIE DE PREȘEDINȚIE CELUI MAI IN VARSTA DIN PREZIDENȚII ȘI DELEGAȚII ASOCIAȚIILOR CE AU ADERAT. IN CURÂND SE VA PROCEDA LA CONSTITUIREA COMITETULUI, FESIONISTE ALE TULA PRIMIREA DE NOI ADEZIUNI ȘI LA ORGANIZAREA DE COMITETE JUDeȚENE. CU SECRETARIATUL PERMANENT AU FOST DELEGAȚI D-NII EMIL SOCEC (SPLAIUL KOGALNICEANU 35), N. AL. LAHOVARI ȘI DI. C. NICULESCU. ZIARUL „NEAMUL ROMANESC“ VA STA LUTUROR CELOR CE-AU ADERAT LA EA. DISPOZIȚIA SOLIDARITAȚII NAȚIONALE, ȘI A INTERESELOR PRG D. Mihalache s’a grăbit sa desmintă știrea publicată de noi și de alte ziare, ca ar fi hotărât desființarea Camerelor Agricole. Ministrul agriculturii declară că are de gând numai să „reorganizeze” aceste Camere spre a corespunde mai bine scopului pentru care au fost create. Dar cât privește liniile generale ale proiectatei reorganizări d. Mihalache nu se poate spune pentru că... nici d-sa nu este încă orientat și fixat asupra modului cum aceste Camere ar putea fi organizate. Adevărul e altul. D. Mihalache a voit să desființeze Camerele Agricole pentru că în majoritatea lor, aceste Camere aveau simpatii pentru adversarii guvernului. Când atribuțiunile lor — precum plănuia — consiliilor județene d. Mihalache ințelegea să-și creeze încă un instrument politic. O SOCOTEALA GREȘITA D. Mihalache a omis însă din socotelile cari au precedat hotărîrea de a desființa aceste instituții aici, legătura dintre Camerile Agricole și Constituția care, înființând un colegiu restrâns pentru Senat al Camerelor Agricole a înțeles sa dea acestra un caracter de permanență. Deci ele nu pot fi desființate. Mai mult incă. Acest caracter de permanență îl au Camerile Agricole în forma lor actuală. LEGEA NU POATE FI MODIFICATA (așadar se trudește d. Mihalache, în interview-ul ce î-a dat să spună ca înțelege să facă, pentru fiecare județ — nu cu până acum o Camera pentru două județe — o Cameră care să „conlucreze” cu consiliul județean în care ea sa aibă un reazem temeinic iar măsurile cerea să poată fi efective. D. Mihalache mai intenționează să înființeze câte o Cameră regională pentru fiecare provincie (vedeți, regionalismul în acțiune) plus o Cameră centrală. Ministrul agricultural urmărește deci să pună Camerele Agricole sub dependența consiliilor județene spre a le scoate de sub influența adversarilor politici și de a înființa nouă Camere și supra Camere în care să predomine elementele național-țăraniste. CONSTITUȚIA se OPUNE Dar Constituția se opune la orice schimbare in componența Camerelor Agricole pentru că prin înființarea colegiului restrâns al acestor instituții se prevede in pactul fundamental, in mod indirect și componența și numărul lor. Deci, intențiile d-lui Mihalache nu vor putea fi concretizate într'un proiect de lege.* Nu luăm nci apărarea Camerelor Agricole, în privința cărora stentem, de acord cu d. mihalache că n'au dat rezultatele ce se așteptau de la ele. Suntem iarăși de părere că politica mare ce căuta la Camerile Agricole — nici chiar politica național țărănistă. Credem și noi ca și d. Mihalache că aceste organe ale vieții agricole— recunoaștemi, necesare — au nevoie de o reorganizare ca să poată fi apte de a putea contribui în adevăr la îmbunătățirea apliciturii noastre. Dar, vai, nimic nu se poate face. Constituția nu se poate modifica. Iar vina, in ultimă analiză, este a partidului național țărănist care, retras din parlament, a lăsat să se voteze Constituția de la 1025 fără să facă observațiuni și propuneri cari să imperdice situațiuni în felul celeia de azi, pe care guvernul n'o poate schimba. Politca zilei Soarta Cornelilor Agricole ......... Conistoria se apăra existența O. L MIHALACHE Comerțul Etniei in ițele Sud-Estice în anul 1928, comerțul cu statele din sud-estul Europei, adică Austria, Cehoslovacia, Ungaria, România, Jugoslavia, Bulgaria și Grecia, a ajuns din nou la nivelul antebelic. în 1913 Germania a exportat mărfuri în valoare de 10 097 mil. mărci, revenind Europei sud-estice (fără Rusia), 1.319 mii., adică 13,1 la sută din Întregul export al Germaniei în Europa. In același an Germania a importat mărfuri în valore de 10 770 mii. mărci, importul din statele sud-estice cifrându-se la 953,7 mii, adică 8,8 la sută din întregul import și 16,2 la sută din importul din Europa. QUANTUMUL EXPORTULUI In 1928 exportul Germaniei s’a cifrat la 12.054 mii mărci, revenind asupra statelor sud-estice 1617 mii., adică 13,4 la sută din întregul export al Germaniei și 17,9 la sută din exportul în Europa Importul în 1928 s’a cifrat la 14.051 mil. mărci, Europa sudestică fiind reprezentată prin suma de 124 mil., adică 2,9 la sută din întregul import german și 17,3 la sută din importul din Europa. Participarea Germaniei la exportul diferitelor state sud-estice se exprimă prin următoarele cifre : la exportul Austriei 30,3 la sută, României 20 la sută, Bulgariei 21 la sută, Greciei 8,6. De la 1925 până la 1928 Germania a avut in comerțul cu statele sudestice, un activ de 876 mii mărci. BALANȚA COMERCIALA Întreaga sumă a importului tuturor statelor menționate, s-a cifrat în 1928 la 7.462 mil. mărci, participarea Germaniei fiind de 21 la sută. Exportul acestor state a fost în 1928 de 6273 mii mărci, revenind 20,5 exportului în Germania. GERMANIA ȘI-A RELUAT LOCUL DINAINTE DE RĂZBOI Statistica germană menționată este foarte interesantă, dovedind că Germania a reluat în Europa pozițiunea ei dinainte de război, în ce privește raporturile comerciale Mai este necesar a se adăuga, că în ultimii doi ani Germania a făcut importante progrese in raporturile comerciale rn statele din sud-estul Europei. In 1929 Germania a Înregistrat o mare creștere a exportului ei în statele Balcanice și Austria. Această expansiune germană, care întrece pe cea dinainte de război, adică participarea Germaniei la comerțul european, este simțită în special de Cehoslovacia și Austria, ale căror produse industriale sunt concurate de Germania în Balcani. Internă SIIUATIA . Lângă Turtucaia o bandă de comităgii a atacat cu granate un oficiu poștal ucizând un soldat și rănind pe alți doi. Se prevede că viitorul consiliu comunal al Capitalei va avea o componență pestriță din toate partidele. Camerele de Comerț, Ministerul Muncii și Municipiile contribuesc cu fonduri pentru școlile industriale de ucenici. — la Județul Brăila s’au organizat „roate" de „chemăriști în vederea alegerilor. — Noul consiliu de „estetică municipală” al Capitalei și-a început activitatea. — Primăria Clujului vine în ajutorul șomerilor ardeleni. — Ministrul agriculturii a desmințit știrea despre desființarea Camerelor Agricole. Se vor reorganiza numai. Sa descoperit în Carpați scheletul bine păstrat al unui rinocer diluvial. Externă — Presa sovietică ațâță împotriva României și Poloniei. — Trupele italiene înaintează în Tripolitania. După conferința le la napa Declarațiile d-lui Mironescu Haga, 22. (Rador). — D. ministru Mironescu, înainte de a pleca du Baga, a declarat corespondentulu agenției „Havas" următoarele: ..In întrevederea ce am avut el, cu. d.nii Beneș și Marincovici, am examinat principalele probleme internaționale, în primul rând situația creiată prin acordurile de la Baga. Am constatat ca rezultatele excelente pentru toate țările decurgând din acorduri, provin in special din atitudinea conciliantă a Marilor Puteri, din voința lor fermă de a lichida toate chestiunile iritante rămase moștenire pe urma războiului, cum și din acțiunea solidară a Micei înțelegeri. ,Problema reparațiilor orientale in special, a putut fi soluționată grație bunăvoinței Marilor Puteri creditoare, în special a Franței, și colaborărei intime a Micei Ințelegeri „Mica înțelegere și a dovedit prin aceasta marea sa valoare ca organism internațional și eficacitatea ei pentru consolidarea păcei europene relativ la reparațiile germane, România a fost defavorizată prrin cota inferioară ce i sa atribuit a Spa. Situația a fost ameliorată, prin reducerea datoriilor sale de război față de Franța, Italia și prin alte măsuri de ajustare. România va putea plăti datoriile sale de război față de aliați, din reparațiile germane astfel reduse, și va avea un sold de 2 milioane mărci aur anual, pentru sinistrați. In ce pri.vește reparațiile orientale, Romănia a obținut în primul rând anularea datoriei pentru bunurile cedate și a datoriei de eliberare ambele reprezentând 1200 milioane franci aur. ,,re ce privește Austria, data fiind situația sa financiară, problema a fost tranșată prin renunțarea reciprocă la orice reclama, mațiuni și creanțe, și prin renunțarea la reparații, așa cum au făcut toate Statele reditoare. .Jn ce privește Bulgaria, Romănia va avea din reparațiile bulgare o anuitate de un milion franci aur și pentru bunurile bulgare lichidabile, ea va primi dela Bulgari 110 milioane lei și dela Puterile Aliate, sun forma unei cote suplimentare asupra reparațiilor, 150 milioane lei , ,,în ce privește Ungaria. Romania a trebuit mai întâi să facă să se respecte anumite principii, pe care le-a susținut totdeauna în controversa iritantă a optanților Ea a obținut deplină satisfacție in aceasta privință, acordul de la Baga stabilind că România nu va avea nimic de plătit optanților unguri, peste rente, ce a fost plătită românilor, conform principiului egalităței de tratament . ,, Acordurile au consacrat de asemeni principiul ca reforma agrară română, nu poate să fie supusă judecăței tribunalelor mixte, adică sa decis că în această privință, mi este locul la aplicarea articolului 250 din tratatul de la Trianon. ..S-a decis ca optanții să fie plătiți dintr'un fond special care capăta personalitate juridica. Reclamațiunile vor fi îndreptate împotriva acestui fond: România, Jugoslavia și Cehoslovacia, fiind străine de aceste procese și apărate de orice obligație sau răspundere. ». Afară de aceasta, s'a mai decis ca țările Micei înțelegeri să apeleze la Curtea permanentă de justiție internațională, pentru interpetarea articolului 250 din tratatul de la Trianon..Afacerea optanților a fost deci soluționată. S' a creiat un fond de 240 milioane franci aur, la care cele trei tari ale Micei înțelegeri au contribuit numai curenta de expropriere, pe care o dau naționalilor lor drept preț pentru terenurile expropriate, conform deciziunilor tribunalelor naționale. Restul acestui fond este procurat prin contribuțiile Puterilor Aliate, contribuții rezultând mai ales din plățile pe care trebuie să le facă Ungaria Puterilor creditoare, în comptul reparațiilor. lordul Militaert tei 10 mii de ori editorii ai Sanctității Sale RecordM și minunea acestei Arhipăstorii Sanctitatea Sa, înalt Prea Sfințitul Arhiepiscop, adică căpetenia Episcopilor dintr’o țară —și Mitropolit (Episcopul capitalei unei țâri) Primat, fericitul Patriarh al României Miron, a împlinit cu bine, cu foarte mare bine, întâia decadă a vioaei, acum prodigioasei și glorioasei sale arhipăstorii. Față de cei patru înaintași ai Săi, cei mi apropiați, a un record și o mare minune. Căci Iosif Gheorghian, într’o vreme, la 1893 s‘a retras, deși după ce a fost din nou ales în 1890, a păstorit încă 13 ani. Ghenadie Petrescu răsturnat scaunul prestei dânsul. I. P. Sfințitul Atanasie Sfironescu venit cu atâta de mari podejdî, care ar fi ajuns pe Nifon cu numărul anilor de Arhipăstorie dacă n’ar fi ajuns la Aparatesis* căci de atâția mari je ani stă la Mănăstire, a avut o foarte scurtă Arhipastorie, Romm I în sfârșit, a sfârșit cu Mitropolia așa de dureros și poate așa de îndurerat. Sanctitatea Sa a mers din noroc în noroc. Ales Mitropolit de ctitorul Românismului, cu gând bun, cu inimă bună, într’un ceas bun, a ajuns Patriarh și apoi și Regent. Dumnezeu a turnat asupra Sanctității Sale în cei 10 ani de fericită Arhipăstorie în trei rânduri, trei feluri de mituri ale binecuvântărilor dumnezeești, așa cum nici n’au visat măcar alți mari și străluciți Ierarhi ai Scaunului Ungro-Vlahii. Iar minunea minunatei Arhipăstorii a Sanctității Sale vine din faptul așa de bine potrivit de purtarea de grije a Providenții că Sanctitatea Sa a fost persoana care după cuvintele unui strat vechiu ritual. ,,mai înainte de a se naște îl știa pre dânsul" a fost predestinată fui una e pentru epoca de neînchipuită mărire a întregirii și închegării acestei întregiri a Românismului. Au fost trei noroace ale binecuvântării lui Dumnezeu. Al doilea dar dumnezeesc pe care i l-a ținut Dumnezeu deplin sunt excepționalele calități sufletești ale unei puternice personalități de marcă. Cea dintâi generație eșită din opinci, feciorul ,,mocanului" de la Toplița, n’a avut răgazul trebuincios unui mai lung ori chiar prea scurt șir de existențe cari să rupă legătura cu pământul sfânt, cu tradițiile de nobilă curăție sufletească și cu acel noian fără fund al adâncilor unde de evlavie populară cari îneacă, de la fund fără să le mai scoată deasupra toate mizeriile și toate desnadejdile unei vieți trudite și dă viața aceea nemincinoasă a celor mai de laudă acțiuni și activități. Ideiul feciorului de sătean care se gândește să-și facă pe fiul său Preot ca să-i pomenească pe vii și pe morții lui, băiat deștept și băgăcios, care dă busna nepăsător și sigur de sine, ca să arate că e cineva și face ceva fiindcă la ei acasă nu aveau nimica sau aveau ceva foarte puțin, e prea viguros, prea vânjos, pentru ca să-l moaie sau să-l îndoaie noua lui treaptă socială,care pe atâția alții i-a amețit și i-a răsturnat. Apoi faptul că a intrat In cler, într’acel admirabil cler al Ardealului căruia Românismul ia forma de azi și mai ales Intr’aceasta de azi, îi datorește atâta de mult și care îndeosebi și îndeobște pe vremea acelei stăpîniri ungurești căreia tot acest cler La făcut slujba de îngropăciune, terbuia să fie cu ochii în patru, un fel de atitudine care în vastul domeniu al practicelor religioase se aseamănă întrucâtva cu statuia lui Budha, a făcut ca sufletul Protosinghelului Miron Cristea să nu se descentreze. Autorul acelei cărți de studii și de îndrumări, Iconografia bizantină, el însuși o icoană a creștinătății răsăritene, a avut norocul ca permanent să fie în slujba lui Dumnezeu și a nației sale, sforțându-se din toate puterile ca bunul spor și dreptele năzuințe ale nației sale să fie o realitate de sine grăitoare. Unul dintre acei foarte puțini, fericiții rari cari au trăit să vadă cu ochii lor și să se bucure de rodurile ostenelilor lor. Al treilea noroc, pentru treapta cea mai des sus a Episcopatului românesc și pentru tot omul preoțesc și călugăresc, a fost că și-a făcut călugăria, stagiul ad. „DUPĂ CE AI STAT IN SPINAREA UNUI OM, TE AȘEZI IN SPINAREA UNEI CLASE ÎNTREGI: aceasta înseamnă politica de clasă în țara românească (N. IORGA) mirabilei călugării a S. S. în Sibiul infiltrației și expansiunii noastre românești. Șaguna, ca un alt David, cum ar zice biograful sf. Nifon a strâns material pentru zidirea Mitropoliei din Sibiu, și fonduri bănești și fonduri sufletești, mai ales. Intre urmașii săi trebue să numărăm și pe S. S. Pentrucă minunea aceea a Catedralei sibiene, culmea și idealul nostru de penetrație și de statornicire într’o cetate săsească cu toate întăriturile și meterezele ei medievale atât de greu de cucerit se datorește într’o bună parte acelui protosinghel Miron Cristea, sufletul acelei intense activități, care în viața unei nații numai o singură dată e cerută și care ne-a dat Mitropolia din Sibiu vrednică de visurile lui Șaguna care s’a mulțămit cu Rășinarii și de pretențiunile Îndreptățite ale Românismului. Și acuma, mă cutremur pare că de fericirea care mă transporta când în lungile ceasuri ale și mai lungilor meditații turburate de neastâmpărul colegilor de clasă, răsfoiam cu înfrigurare acel ,,Luceafăr" ce răsărise pe cerul naționalismului d. Iorga, în care era descrisă catedrala Sibiului și în Ionol răpitoare erau reproduse părți din incomparabila pictură, a lui Oct. Sim gelski mi se pare: Heruvimii, Serafimii, Incepatoriile etc. Fericitul nostru Arhipăstor a avut norocul acela dela D-zeu să fie tocmai în inimă, dacă nu cumva tocmai inima acelei mișcări care și pe calea slujbei și a slujbelor lui Dumnezeu a dus apoi la crearea minunii de necrezut a naționalismului d-lui Iorga. România mare. Crescut la școala lui Șaguna căruia noi toți Românii îi datorim cel mai grozav lucru care se putea numai închipui pe vremea sa, organizarea cu forme sigure a Bisericii ortodoxe din Transilvania, crescut în lumea mare a unei mari împărății în care erau și se petreceau de toate, deci și marea bună cuviință și împlinirea datorii S. S. a adus în Episcopatul românesc contactul imediat și neîtrerupt cu poporul cel mult. Au fost vremuri la Arhiepiscopia Bucureștilor pe cari le-ar râvni marii dăscăli ai lumii ortodoxe și ierarhii. Numai autonomia, deși așa de râu și odios practicată de răii și odioșii politiciani cer acele alegeri absolut necreștine din fața sf. altare, și e de ajuns pentru S. Sf.. Sprijinitorul până ori, al revizuirea tratatului din Trianon, și-a mai domolit activitatea, pretinzând democratizarea Ungariei și desființarea latifundiilor. Dar revizioniștii unguri nu-i iartă îndrăzneala. Și iată acum pe adoratul Buda Pestei, pe Lordul Rothermere, atacat de revizioniștii unguri pe motiv că a lăsat-o mai domol. Grofii nu admit așa ceva, și o spun pe față.» Și a asociat la Arhipăstorie pe acel Pr. S. Vicar tânăr, Tit. Simedria care înfățișează prin sinceritatea-i cavalerească una din marile nădejdi ale Bisericii ortodoxe. In calitate de Patriarh, căci va trebui secole întregi ca noi să ne dăm seama de rostul Patriarhatului românesc, a făcut tot ce a putut și tot ce se putea. In sfârșit In calitate de Regent a adus chezășia Bisericii naționale și a darului lui Dumnezeu pe o poliță scontată în alb asupra viitorului naței noastre. Cel din urma falii cu giruri bune găsește credit. Nouă ne ajunge ca girul Sanctității Sale să ne păstreze neștirbit creditul nostru la mila lui Dumnezeu. Pentru toate cele trei noroace ce le-a avut și pentru norocul ce-l avem noi de a-L avea Arhipăstorul nostru, pentru norocul ce L-a avut țara de a-L avea chezașul viitorului ei într’o vreme, apoi în niște zile grele, cu prilejul încheierii celor zece ani di fericită Arhipăstorie, să ne dea voie, N rugăm cu tot respectuosul devotament, să-i strigăm : Intru urniți an! Stăpâne. Preotul IONESCU «era Nămăeati