Neamul Românesc, iunie 1930 (Anul 25, nr. 118-142)
1930-06-11 / nr. 126
DIRECTOR POLITIC Mercur îl iurrie 1930 ” mNwl .o. 1^8 Abonamente. Pe un an OOP ies Pe șease Luni 300 Lei ___Pentru autorități și instituțiuni 1009 Lei 3 LEI Redacția și Administrația BUCUREȘTI I Strada Brezuiana no. 6 fetaliiBHWWlB Baia HHBBBff aBHHBgMBtBBBWBBBiWBBWBWWBWM Telefon 312/60 na Cînd, nevroind să-l cuprindă în rândul miniștrilor pentru că era bănuit a fi adus căderea regimului Federației, i s’a oferit cui Șt. C. Pop locul corespunzător aceluia pe care la Senat îl ocupă colegul Bratu, mam întrebat daca acest om acoperit de ani și deprins cu altă viață va birui Ir. situația care i se oferia încetul pe încetul mi s'a impus convingerea că greutatea nu va fi prea mare pentru dînsul. Mă gîndiam la împrejurările obișnuite, în care a fost așa de util simțul său pentru demnitatea Adunării. Dar iată o revoluție se întîmplă. O nouă ordine de lucruri se creiază. E necesară o rupere totală — înțelegeți, voi, trăgătorii de sfori și recunoaște, însăși, Maiestatea Voastră, rege nou?, — o rupere totală de trecut, de duhoarea intrigilor totdeauna învingătoare, e necesară bărbăția de cuvînt și de faptă. In ziua cînd dreptate s’a făcut ,,fiului pierdut” al regelui Ferdinand, d. Șt. C. Pop a găsit astfel de accente încît, înduioșînd, a uimit pe toți. N’a fost chestie, cît de gingașă, în care el să nu fi vorbit cu autoritatea, română, a întregului popor românesc. Și de ce aceasta ? Fiindcă el represintă, așa „membru al partidului naționalțărănesc”, cum este, tipul vechiului Ardelean. Tip de glorioasă origine, din lumea „satelor și preoților”. Tip, căruia, cum a spus-o, nuri place omul care ascunde și omul care minte. O sinceritate masivă, veche de două mii de ani, se rostește într’însul. Și, aclamîndu-l și pe dînsul, aclamam însuși acel vechiu Ardeal care se duce... N. IORGA ST. C. POP preseite conducerei liberale D. Vintilă Brătianu perseverează într’o tragica eroare. Secundar sincer, d. I. G. Dina, refuzând prezidenții pe consiliu care nu i s’au oferit, ~ se menține solidar pe primejdiiosul drum al revoltei. E revolta neputinței, căci după o clară judecată împotriva cui pornesc revoluționarii de la clubul liberal? împotriva Regelui Carol al II-lea? Dar Țara legală dintr’un impuls pornit din suflet prin Adunările Naționale care o reprezintă a anulat repede un act monstruos, și au consacrat ca Rege al României pe fiul vârstnic al marelui Ferdinan cel Loial. Armata întreagă a jurat eri credință Regelui Carol fără nici o rezervă, din adâncul conștiinței ei curate, fără să sufere vreo presiune, sau să asculte sirenele vinovate ale politicienilor de atâtea nuanțe. Armata României, în frunte cu gloriosul ei generalisim de oli, în frunte cu glorioșii ei ofițeri generali, au dat un impresionant exemplu de disciplină și solidaritate națională. Ea și-a regăsit șeful iubit, mădular al Marelui Rege Ea i-a dovedit încredere și dragoste. Ea i-a jurat, de bună voe, credință. Pentru Carol al Doilea, au răsunat urările înduioșate, pe care poporul român le dă de voe bună, senin și liniștit. Tot ce cugetă românește, tot sufletul României, a vibrat eri de bucurie și de speranțe. Regele Carol II e al Țărei. In potriva lui nu se poate ridica un partid conștient de rolul lui și de răspunderile lui. Partidul Liberal mai are încă vreme să se reculeagă, și să priceapă. El nu poate porni pe povârnișul plin de sinuozități, al aventurei. Și dacă în adevăr patriotismul luminat al conducătorilor lui nu e o voricfă goală, îndatoririle lui sunt clare și categorice. Noi dorim cu sinceritate ca Partidul Liberal sa judece stările de azi, și să vadă înalta lui datorie Dar, în orice cazs, și ori ce ar face, îl socotim destul de matur să știe că interesele Țorei și ale Coroanei, trec înaintea oricui, și peste orice rezistențe. ______________ Mcn Murtin eolitică Dacă politica n’ar fi decât ceiace cred politicianii, o meserie a lor, ca oricare alta și în lipsă de alta, desigur că oamenii care au o meserie n’ar avea ce căuta în politică. Dar politica nu este o meserie care privește numai pe acei care o fac. Cu atât mai puțin aceasta, decât celelalte meserii. Ea privește pe toți ceilalți cetățeni. Un medic poate ucide câțiva oameni. Un avocat poate pierde câteva procese. O bancă poate ruina câteva averi. Pe când un om politic nepriceput poate nenoroci o țară întreagă. De modul cum e condusă țara, de legile, de impozitele și de budgetul pe care le votează parlamentul, deci de ideile, capacitatea și cinstea acelor care fac politica, sânt legate interesele tuturor. Nu înseamnă numaidecât ca toți cetățenii să participe direct și permanent la conducerea țarei și la făurirea legilor, ci ei vor da mandat unor oameni și unor grupări, numite partide, care să-i reprezinte și să-i conducă. S-a întâmplat însă ca prin sufragiul universal partidele să nu țină seamă de interesele tuturor, ci de voturile celor mulți. Democrația nu întreabă cine sânt, ci câți sânt. P ea n-o interesează dreptul sau nevoia, ci forța electorală carte le susține. In goana după marea massă electorală care le poate aduce la guvern, partidele au lunecat pe panta demagogiei. De aceia ele vor avea nevoe mai mult de agenții în stare să supraliciteze și să stârnească iluziile mulțimei, decât de oamenii care li-ar putea arăta nevoile reale și mijloacele de satisfacere. Tot ce este intres restrâns, care nu are expresie numerică de voturi, tot ce este element și categorie de elită, neîncadrate in partide, pentru că nu prezintă interes electoral, vor fi lipsite de representare politică și oricât de importantă valoare socială, economică sau culturală ar avea, nu vor fi ținute în seamă de organele diriguitoare. Cei puțini și buni cad in fața celor proști dar mulți. Democrata lucrează în serii, nu fasonează după comandă. Din acesta categore de interese economice și sociale importante, dar lipsită de expresie politică, întrucât nu reprezintă o forță electorală organizată, fac parte și negustorii. Până azi unii din ei erau înscriși în unele partide, în care nu însemnau nimic. In orice caz erau mai mult oameni ai partidelor decât ai negoțului, trebuind să se supună, ca orice partizani, intereselor partidelor, fără a putea să le imprime vre-o directivă în politica economică, iar satisfacțiile pe care le aveau unii negustori în partide erau numai de ordin individual și cele de mai multe ori trecătoare. Nimic general și permanent pentru clasa negustorească. Cei mai mulți negustori nu făceau politică. Negustorii, se spunea până acum, nici nu trebue să facă politică. Ce puteau ei să aștepte de la guverne decât să-i lase cât mai mult in pace, să-și poată vedea de treburi cât mai în liniște și siguranță ? Dar în ultimul timp negustorii au început să-și dea seama că legile lovesc mai mult m ei, că impozitele îi sugrumă, că greșalele guvernelor se sparg mai mult în capul lor. Când au început să se agite și să ceară îndreptarea, a văzut că n’are cine să-i asculte. Nici în comune, nici în parlament ei nu au azi nici un reprezentant, iar mandatarii sufragiului universal, politicani de meserie, rămân nepăsători la doleanțele negustorimei, de care nu-i leagă nici un interes electoral. Iată de ce la congresul Sfaturilor negustorești dela 25 Mai, negustorii înțelegând ca a mai rămâne în partidele care-i nesocotesc sau în afară de viața politică, va însemna ca glasul lor să nu fie niciodată ascultat și astfel au hotărât să-și strângă rândurile, să formze din organizația lor profesională, fără e(Sfâșitul în pag. II-a) Teroarea roșie Ha exclapie ei fiicaier și impresionam VARȘOVIA. 10. (Ra lor). — Eri seară la ora 10, în momentul plecării rapidului Varșovia-Moscova, din gara Biala-Podlaska,un călător necunoscut a sărit din tren încercând să se arunce pe linie. Fiind oprit de conductorul trenului el a voit să o ia la fugă, declarând că trebuie să fugă deoarece este urmărit de agenții poliției secrete sovietice, care vor să-l ducă la Moscova pentru a fi executat. Individul a reușit să scoată un briceag cu care și-a provocat câteva răni puțin grave la pântece și piept. Stabilindu-se identitatea individului, s’a văzut că este vorba de un anume Mihail Naumon, funcționar la sucursala din Paris a biroului sovietic Wniectorg. Din declarațiile sale rezultă că a primit ordin să se înapoieze la Moscova, și deoarece el nu s-a înapoiat, doi agenți ai poliției secrete sovietice au venit expres la Paris, pentru a-l escorta la Moscova. Naumofî a mai declarat că și-a lăsat la Paris femeia și copilul. Crezând că stațiunea Biala-Podlaska este gară de frontieră, a hotărât să facă tot posibilul pentru a scăpa de paznicii săi, spre a nu merge la Moscova și nereușind a încercat să se sinucidă. După ce rănile i-au fost pansate, Naumos a fost instalat deocamdată la spital.El a cerut prefectului poliției permisiunea de a rămâne în Polonia sau de a se înapoia în Franța. Ne obicinuuite greutăți fiednice, obligându-ne să publicăm ori, cu inevitabile intervertîri de pasagii, cuvântările d-lui profesor N. Iorga, le redăm astăzi în complect, după note stenografice. Cititorii noștri își vor putea astfel da seama de ecoul profund pe care l-au avut în Adunarea Națională, admirabilele evocări și curatele îndemnuri ale profesorului. D. IORGA Mi s’a comunicat că se va prezenta întâi, din partea guvernului, înlăturarea statutului, care interzicea principelui Carol al României dreptul de a veni în România, în mijlocul unui popor, care l-a iubit întotdeauna și alături de fiul său, de care îl leagă cele mai firești datorii și adaug alături de nobila femee, care a fost, timp de cinci ani de zile, aci, exemplul tuturor virtuților. (Aplauze prelungite, ovațiuni). Mi s’a spus, însă, că după aceasta propunere, pe care o face guvernul, va fi o altă propunere, venită din partea unui membru al majorității, reintegrând pe principele Carol al României în toate drepturile sale de moștenitor, înainte de a vorbi, întreb pe d. președinte al Consiliului dacă va fi și o astfel de propunere, prin urmare, dacă ceeace am spus trebue împărțit în două sau, dacă nu va fi nici un fel de propunere, ci propunerea este numai ceea ce se prevede acolo. D. G. G. MIRONESCU: Iată lămurirea: Proectul propus de guvern consista în primul aliniat, care a fost citit, și prin care se abrogă unele dispozițiuni din statutul familiei regale. Al doilea a fost introdus la Senat, pe cale de amendament. D. N. IORGA: Vă mulțumesc foarte mult. Acum dați-mi voe să fac, în scurtul timp pe care mi-l permite fireasca dv. nerăbdare. D. ȘT. CICIO POP, președinte: D-le profesor, mi-ați pus o întrebare. Să-mi permită Sidaog ceva. D. N. IORGA. Am primit răspunsul. D. ST. CICIO POP, președinte. Corpurile Legiuitoare se vor întruni în Adunare Unită, și atunci, va veni o propunere, respectiv un proiect de lege din inițiativă parlamentară, care cuprinde cam tot aceste dispozițiuni. D. N. IORGA: Domnule președinte, știu de ce ați intervenit, pentru a scurta discuția. Din fericire, sunt un vechi orator parlamentar, deprins a cruța timpul acelora cari mă asculți. Prin urmare, dv. aveți două puncte de vedere, nu proiectul care ni se prezintă. Voi fi foarte scurt, în ce privește primul punct, în al doilea, îmi pare foarte rău că o să vă iau zece minute. O MONSTRUOZITATE In ce privește punctul întâi, interzicerea Principelui Carol de a veni în România, a fost.n părerea mea — eu nu mă schimb și nu mă iau la întrecere cu nimeni, în ce privește avantagiile unui nou regim. Țin s’o subliniez — a fost întotdeauna, In părerea mea, o MONSTRUOZITATE JURIDICA ȘI O MONSTRUOZITATE DIN PUNCT DE VEDERE OMENIESC, (aplauze prelungite, tzvanmni), a interzice omului, care, într’un moment, a concern trat toate speranțele poporului românesc, a-i interzice de a călca pământul țării Sale, ca unui vagabond, sau ca unul condamnat, este ceva care n’a putut să intre decât în mintea viciată a unor politiciani orientali (aplauze prelungite și îndelung repetate, ovațiuni prelungite), necunoașterea dreptului elementar al principelui Carol trebuia făcuta de oricine are un suflet și a cărui inimă este o inimă omenească, în stare să simtă și pentru suferința altuia, trebuia făcută in momentul când fiului nu i-a fost îngăduit să verse o lacrimă pe trupul părintelui său (aplauze furtunoase . ovațiuni 1* Nu se putea un lucru mai nelogic, mai absurd, decât să poți vedea, pe mormântul din Argeș cununița de argint trimeasă de principele Carol și păstrată acolo, și in acelaș timp acela care a trimis această cunoteiță să nu poată îngenunchia inaintea acestei pietre de mormânt, după ce i s’a interzis să culeagă din gura părintelui său, ultima voință în ceia ce privește moștenirea tronului (aplauze prelungite, strigăte de bravo). ACTUL DE LA 4 IANUARIE ' i-a ■ [UNK] [UNK] [UNK] .....'ii partea/' * ''•*• D-voastră recunoașteți că actul de la 4 Ianuarie nu a avut niciodată putere legală. Mulți dintre d-voastră nu știu de ce. Să mi se dea voie să pun alături de un argument al juriștilor un alt argument pe care lumea nu l-a observat, și pe care l-am primit din gura unui diplomat a aceluia care avea mai mult cădere să vorbească despre aceasta, in acel moment, a doua zi chiar după actul de la 4 Ianuarie: „Nu se poate renunța la o succesiune care nu este deschisă, — orice om de drept va recunoaște acest lucru. Al doilea. Actul din Italia, ca să aibă valoare, trebuia să fie încheiat, înaintea ministrului României în Italia, singurul având dreptul de a instrumenta — nu face indiscreția când spun că " Alexandru Lahovari' ministrul nostru în Italia, mi-a spus a doua zi acest lucru, a venit momentul să spun lucrul acesta și am să spun și altele de îndată, în de altă parie’ dacă nu se putea ca ministrul Rtomdniei in Italia să instrumenteze, atunci trebuia să instrumenteze un notat litt .ialia [UNK] Actul încheiat înaintea Ministrului Palatului, care nu are dreptul de a instrumenta, dincolo de marginile chemării sale* actul acesta este nevalabil (aplauze prelungite, strigăte de bravo)Viața de partid, cu necesitățile ei, ne-a închis cu(Sfârșit în pag. Il-a î nebrtat nenons Discursurile d-lui profesor N. Iorga Aduf ceru 4 leniarte Menâri câtre boi Bete &W&EB8RKBM DIRECTOR N. GEORGESCU 0 Internă SITIATIA — Se ridică glasuri pentru satisfacerea doleanțelor românilor oprimați din Banatul iugoslav și din regiunea Vidinului. — Justițiabilii protestează împotriva unor taxe ilegale pe cari le pretind grefierii tribunalelor. — Primarul Capitalei intenționează modificarea legii municipiului și a compunerii sectoarelor. — In munții Vrancei a nins. — S’a constituit casa autonomă pentru ajutorarea personalului căilor ferate. — Importante descoperiri arheologice s’au făcut in comuna Baia de lângă Fălticeni. — Întrunire profesională a contabililor din țară. ■— La institutul social român se va ține o serie de conferințe despre organizația internațională a muncii și viața economică. Externă — In Bucovina a fost inundată o linie ferată. — Fratele d-lui Mussolini opune proiectului Briand un proiect de revizuire a „diverselor” tratate. — Tratativele de la Paris asupra datoriilor antebelice întâmpină dificultăți. — Nou incident de frontieră germano-polonez. Piliami m Buri Confratele „Gazeta de Vest” de la Oradea Mare publică următoarele amănunte inedite asupra sosirii Regelui Carol in țară și a aterisării avionului lângă Oradea: ATERIZAREA IN JUDEȚUL BIHOR Trecând frontiera pilotul a căutat un câmp potrivit pentru aterisare ca să se poată aproviziona cu benzină. La orele 2:15 minute după masă, avionul cu A. S. R. Principele Carol vira deasupra Oradiei. Mulți dintre trecători au văzut avionul trecând spre inima țării. In apropiere de Oradea, la Vadul Crișului, pilotul a găsit un șef potriviți, și la orele 2-30 după masă a lăsat ca aeroplanul să atingă pământul pe un lan de grâu din apropierea comunei. Sătenii cari se găseau la munca câmpului, văzând aeroplanul au aruncat sapele și coasele și au alergat să vadă ce s’a întâmplat. In acest timp Principele Carol a descins din aeroplan și a trimis pe aviatorul francez împreună cu un țăran de pe câmp cu o căruță țărănească în Aleșd după benzina. Un ceas și jumătate a staționat A. S. R. în comuna Vadul Crișului în județul nostru în care timp s’a întreținut bucuros și cu multa căldură cu țăranii adunați, în jurul avionului. DE VORBA CU ȚARANII A. S. R. Prilipele Carol în cursul convorbirei cu țăranii i-a întrebat că cine este deputatul lor și pe cine iubesc mai mult dintre conducătorii țării noastre. —MĂ rog la Maria Sa — zise un țăran — apoi deputatul nost este domnulodor Roxin dela Oradea și noi niciodată nu ne am lăsat de domnu președinte Iuliu Maniu și nici de oamenii dumnealui, cu cine ne iubește pe noi pă ăla îl iubim și noi. — Apoi puțină apă nu ați avea voi aici spuse Alteța Sa Regală ? — Ba mu rog frumos la domnul, apă este dela Dumnezeu, ba avem și pită și clisa daca-i foame la domnul, da, vezi bine, noi nu așa pe domnie cu pahare și cu nu știu ce bem fără, așa, aici din ulciorul ăsta, dacă a be Măria Sa. A , Alteța Sa Regala atat de emoționat de sinceritatea țăranului Bihoreanu a ridicat ulciorul care i se întindea de um țăran care era la munca câmpului și a băut binișor. In cursul convorbirei câțiva țărani au recunoscut pe Alteța Sa Regală și la un moment dat l-au întrebat. Apoi mă rog la domnul doar nu sunteți Dv. Prințul Carol al nostru, că, Doamne, bine mai sămânați cu drăguțul, sa trăiască. Alteța Sa Regala drept răspuns a surâs și a vroit sa continue convorbirea cu țăranii, insă aceștia, însuflețiți de prezența unui atât de înalt și mult așteptat oaspe, au început sa manifesteze strigându-i trăiască Principele Carol, trăiasca Domnul Nostru și să trăiască Domnii cari ni l-au adus țara în țară ȚARANIi AU FOST DESPĂGUBIȚI DIN BELȘUG PENTRU PAGUBELE CAUZATE IN RECOLTA DE ATERIZARE A. S. R. Principele Carol s-a îmbarcat apoi în avionul pilotat de d-l căpitan Opriș și a chemat în jurul său pe țăranii proprietari ai lanului de grâu unde a aterisat avionul. Fiecăruia i-a plătit din belșug paguba cauzată în recoltă. Avionul apoi a luat drumul spre Cluj în uralele țăranilor, emoționați până la lacrămi. ULCIORUL DIN CARE A BAUT APA PRINCIPELE CAROL S’a scris ca Principele Carol, aterizând la Vadul Crișului a băut apă din ulciorul unui țăran. După plecarea Principelui Carol, țăranii au voit să cumpere ulciorul de la acel țăran. Unii au oferit 500 lei, alții 1000 lei iar unii chiar mai mult, numai pentru a avea ca amintire ulciorul din ctre Principele Carol a băut prima dată după patru ani apa izvorâtă din pământul țării românești pe care a iubit-o și o iubește atât de mult. Țăranul însă nu a dat ulciorul și-l păstrează cu sfințenie. •----------------------------------------- ...partidul liberal al cărui conducător ascultat se pretindea d. I. GDuca, urmează pe d. George Brătianu Organizațiile liberale din Albastru și Negru precum și organizația din Dolj au trecut formal de partea d-lui George Brătianu. ................ D. î. G DUCA Un comitet pentru comemorarea lui Hennii Haine Paris, 10. (Danab). La Paris s'a constituit un comitet, sub președinția fostului președinte de consiliu Herriot, cu scopul de a organiza o subscripție publică pentru ridicarea unui monument poetului Heinrich Heine la Düsseldorf, orașul său natal.