Neamul Românesc, iulie 1930 (Anul 25, nr. 143-169)

1930-07-22 / nr. 161

loterie Jagst Cüntrale Direcțiunea loteriei aduce la cunoștința deținătorilor de bilete că prin ordinul Ministerului de Interne, No. 4433, din 7 Iunii 1930, a 5-a tragere a loteriei, ce urma să aibă loc la 1 Mai 1930, a fost amânată la 31 August 1930. La această tragere iau parte numai biletele cari poartă una din ștampilele : „Emisiunea II-a” și „Tragerea a 5-a la 1 Mai 1930”. Persoanele cari dețin bilete de la prima emisiune, ce nu mai sunt acum valabile, de­oarece au participat la primele trei tra­geri, pentru cari au fost emise sunt înștiințate că se pot schimba cu bilete noui, contra lei 20, de fiecare, în bani, plus 20 lei pen­tru plicul recomandat, în cazul când trimiterea se va face în provincie. Schimbul de bilete poate fi făcut numai la sediul direcțiu­­nei, București, Calea Plevnei No. 2, palatul Ligii Culturale, iar banii se vor trimite numai prin mandat poștal, anticipat, la a­­dresa de mai sus. DIRECȚIUNEA Vecile și cunoscută casă NicuLAE calea Martel No. 101 Comptect asanata «a efera eitia mice îmbrăcăminte Cirbateasca Triacliri, Psru­lsie, Hatte tie Men Cevercetch iaaica, pătăm, lacâita­­■Me etc. Cehoslovacia și conferința dela București Un observator ceh va lua parte la dezbateri Fraga, 20 (Ceps). —. Opinia publi­că se interesează intr'o mare măsu­ră și conferința economică de la Si­naia, care se ține în zilele de 20—35 Iulie. Această conferință convocată din inițiativa d-lui Madge­aru, mi­­nistrul român de Comerț, va grupa delegați iug­o­slavi, unguri și români. Cehoslovacia va fi reprezentată prin un observator. Dșa are de scop să precizeze punctul de vedere al Ro­mâniei, Iugoslaviei și Ungariei, trei state agrare, având interese comune din punct de vedere agricol, față de chestionarul trimis guvernelor cu o­­caza Conferinței vamale ținute la­­ OCiteva în Februarie și Martie 1930. O comuni­tate de vederi între aceste trei state ar putea forma o bază concretă pentru negocierea ulteri­oare dintre statele europene. Confe­rința dekt Sinaia se va mai ocupa, după toate probalitățile, cu studie­rea mijloacelor care să permită o mai bună­ plasare a recoltei. Discuții preliminare au și avut loc la București și Budapesta, unde Iugoslavia a trimis pe d-nii Stoiko­­vici șef de secție de la Ministerul A­­griculurii și Mitivoi Pizta de la Mi­nis­terii de Comerț, in scop de a se studia bazele răspunsului la chestio­narii de la Geneva. In Ungaria se esc­­rimă speranța că cele trei țări, in­teresate vor propune în cursul nego­cierilor, principiul unui sistem pre­fere­nțial european, după care țările europene importatoare de cereale s'ar angaja a stabili pentru cerea­lele de dincolo de ocean, un tarif mai ridicat decât pentru cerealele euro­pene. E necesar a se observa că, Minis­terul Afacerilor streine ale țărilor interesate nu vor colabora in nici un mod In conferința, deja Sinaia, care nu va avea nici un caracter politic Ziarele bulgare și italiene se intere­sează, într'o mare măsură de for­­marea eventuală a unui bloc agrar intre Iugoslavia, Ungaria și Româ­nia. Cehoslovacia, care, du­pă cum s'a spus mai sus, va fi reprezentată la Sinaia prin un observator, va ur­mări lucrările conferinței cu un in­teres cu atât mai mare, cu cât sediul Biroului­ internațional agrar se află la Praga, unde urmează să se țină o conferința în Septembrie. Presa Iugoslava despre blocul agrar Belgrad, 20 (Rador).­­ Co­mentând câteva articole ale te­nor ziare cehoslovace, privi­toare la apropiata conferință agricolă de la Sinaia, ziarul „Politika“ amintește că bazele Micei înțelegeri, puternice și indestructibile, pot rezista oricărei tentative de obiecție și spune apoi că lucrările prepa­ratorii ale conferinței se înde­plinesc în asentimentul tuturor țărilor Micei înțelegeri și că un eventual acord româno-jugos­­lav va rămâne fără urmări fără o înțelegere cu Praga. „Jugoslavia și România a­­vând aceeaș structură economică vor trebui să încheie un acord mai întâi între ele și apoi cu Cehoslovacia a cărei economie este complimentară. „Inițiativa Poloniei exprimă aceeaș idee, că remediul crizei economice din țările agricole, trebue căutat în cooperarea a­­cestor țări, cooperare care să nu fie însă îndreptată împotriva intereselor altei țări“. nhisfera I lash­poi Direcțiunea judiciară D. Alexandru Al, la 24 ianuarie 1906 Bacău, domiciliat în Vasile Lascăr 177, a­cestui minister de a schimbe numele său Popescu în acela de se numi Alexandru Popescu nasc in com­. Letea- București str. făcut cerere a­­fi autorizat să patronimic de Lettea, spre a Al. Lettea. Ministerul publică acestea conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar vroi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Alegerile­­ la Muncipiu Lista cetățenească de candidați Pentru alegerile de la Sectorul de galben, al Mu­nicipiului București s’a depus lista cetățenească în frunte cu d. profesor N. Iorga. Lista cuprinde următoarele candidaturi: 1) N. IO­RG­A, profesor. IO) Ing. N. MICLESCU. 2) S. MEHEBINTI, prof. 11) ȘTEFAN ARMELE­A-3) MARIN ȘTEFAN­ES­­CU, comerciant. CV, prof. 1.2) B-na l. BABOI, 4) B-na ALEX. CANT A- 13) Colonel G. VÍZ ANTI. CVZINO. 14) Inginer N. MAREȘ. 5) General LVPESCU A- 15) Br. AUREL POPEA. LEX. IO) I. BENVENISTI, corn. O) GRIGOBE FILIPES- 17) C. POMPONIU. arhit. W. 18) V. MIS8IR. 7) EMIL I. V. SOCEC. 19) I. DRAGUIC1, industt 8) 6­ l GH. CANT­ACUZI­ 20) EMIL OTULESCU, a NO-Grănicerul, vocal. 9) Br. PETRE P. TOPA. Votați Lista Cetățenească. Goniți prin votul vostru, politica nefastă, dela Primărie. Dați voturile, pentru o bună gospodărie mamiei Va crăcii latiustri al Bruxelles, 21 [UNK] (Bailer). έ­n orașul Dijon, o mare întreprin­dere din industria lânei a dat fa­liment, având un pasiv de 36 mi­lioane franci, în urma scăderilor prețului lânei. Gr­achu­l va avea repercusiuni și asupra altor întreprinderi. Parastas in amintirea Regelui Ferdinand ia Paris Paris, 20. (Răilor).­­ Ca biserica română din Fariș s'a oficiat un pa­rastas in memoria Regelui Ferdi­nand, de către preotul Petrescu. Au­ luat parte, d-nni miniștri Ce­siu rnu și Cantacuzino, numeroase personalități din rândul coloniei ro­mâne de la Paris și întreg personalul ------------—atc -----------­ ›­c € n­c@f € teatre TEATRUL OTETELEȘEANU — Mugurul, TEATRUL CĂRĂBUȘ . ..Bravo Cărăbuș !“ TEATRUL NEPTUN. — Odată și bine. TEATRUL VICTORIA, (Grivița 04). 123, comedie muzicală. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL. — Mou îjosse de pâre). TEATRUL TRIANON CINEMA Hoața. CINEMA REGAL. — Lwroieres de gloire. CINEMA BULEVARD PALACE. Cântecul păgânului. CINEMA FEMINA. — Jeannine. CINEMA CORSO. — Mefisto. CINEMA LIPSCANI. - înger și de­mon. CINEMA TERRA. — Aventuriera. CINEMA MARNA. — Luna de miere. CINEMA ROMA. - Intre fiara sălbatice. CINEMA MARCONI. „Trei și toate goale“, cu Nicolas Rimschi. Ar­tiști și comedie. neamul filgmanesc De câteva zile, la liberali­e panică. Grosul partidului se a­­flă într’o alarmă și o dezorien­tare care îngrijorează pe frun­tași La această derută au con­tritouit și cele două audiențe la Palat, ale d-lór Vintiîa Bră­­tianu și I. G. Duca, audiențe cari K’au fost urmate, după cum așteptau­­ toți partizanii, de declaration­ explicative din partea celor doi ș-sîi. Mai mult, atitudinea d-lui Brătianu și Duca, după aceste audiențe, nu s’a putut mențină multă vreme demnă și plină d­e o dis­creție care să întrețină printre partizani o atmosferă mai op­timistă. In ultimii­ zile, atât u­­nul cât și cellalt s’au descope­rit prin atitudinea lor, prin a­­mărăciunea și descurajarea te au vădit-o și care au lăsat să se întrevadă­ dezastrul. * V­istila Brătismu rac vorbește* D. Duca ele ase­menea. Se pare că arît 5 între eî acești do 5 © ostila*” câtor! n’au avut ut tei­« ex­plicație. Aceasta se dato­­rește faptului că «I» iu­țită Brătianu a fost satfos­­mat că dl Buca, urmărind să se salveze pe sine, a artitticat, la audiența dela Palat, asupra cel­ui din­tâi, toată vina atitudinii partidului liberal. Un alt fapt, ciudat, care e și el concludent asupra situației, este propagan­­da ant­id­inast­iei pe care o relevă unii confrați și cetre ar fi dusă de d, în­cuie­ț. în Basarabia. Firește că fruntașul li­beral basarabean nus e dintre­ aceia cari să ia astfel de inițiative fără știrea șefilor săi. Și in acest caz dacă pro­paganda a n­u­i­­ di­nasti că e dusă sub sugestia sate cu consimțimântul șefilor li­berali, e semn indubitabil că partida­ acestora e pierdută.. Un alt fapt care confirmă îndreptarea panicei din partid este și espectativa d-lui Arge­toiănu­. Fostul ministru de domenii nu este un timid. Și nu este nici dintre aceia cari să nu știe profita de orice fel de perspec­tive favorabile,­­ când ele se întrevăd. Rezerva d-lui Argetoianu, rezervă care merge până la re­lațiile pur personale, este, cu drept cuvânt, interpretată ca un semn rău pentru partid. Iar felul cum se exploatează o telegramă de răspuns a Su­veranului către liberalii arde­leni de sub șefie d-lni George Brătianu contribue și el la desorientarea partizanilor și la enervarea până la exaspe­rare a șefilor. SiM|ia ptlilii LA LIBERALI.. e panici.- § cunpaeie d­rtist*.- m­­alaîa im ia Mânia... Nu de mult, s’ar fi făcut în Capitală o statistică a adăposturilor și pivnițelor de beton, bune să a­­pere publicul în­potriva unor eventuale atacuri cu bombe și gaze... Puțini au avut fericire să vadă pe agenții exe­cutori ai acestei anchete. Și mai puțini încă,, au vomit măștile contra gazelor asfixiante. De multe ori, am rugat pe cei în drept să proce­deze din vreme la această școală indispensabilă, a populației civile. De mult, ne-am luat liberta­tea să insistăm asupra urgentei nevoi a distri­butei pe circumsciripții, a măștilor protectoare. Ne îndreptăm către e­minenții șefi ai oștirei, d-nii generali Cihosch și Condeescu și așteptăm cu încr­edere, măsuri car­e cu cât sunt mai grabni­ce, cu atât pot fi mai util­e. D. C. ARGETOIANU Solemnitatea dela aerodromul Pipera Parastas pastra aviatorii morți. Ch­avares Pi. L. Regelui La aeroportul Pipera a avut loc ori, la ora 10 dim­., solemnitatea co­memorării aviatorilor morți pentru patrie și sărbătorirea patronului a­­viației. Solemnitatea a avut loc într-un ca­dru restrâns. A asistat M. S. Regele Carol, A. S. R. Principele Nicolae, d, Iuliu Ma­­niu președintele consiliului de mi­niștri; gen. Condeescu, ministru de răsboi; atașații militari din Capitală; d-nii generali Gorsky, Rudeanu, Po­pescu, A. Bolintineanuu, primarul sect. I. V. Serdaru, L. Catargiu, Puiu Dumitrescu, precum și întreg corpul ofițeresc aeronautic din Capitală. In fața hangarelor s’a așezat o tri­bună pentru oficialități, alăturea de care au fost așezate cele­­ două a­­vioane cu care M. S. Regele a călă­torit din Muenchen spre Capitală, cu ocazia venirii sale în țară. In dreapta tribunii era avionul Farman Titan, cu care M. La a că­­lătorit din Muenchen la Cluj, iar in stânga avionul Potez, cu care s-a e­­xecutat ruta Cluj-București. Avioanele erau toate înșirate pe două rânduri în fața hangarelor, iar trupa între tribuna oficială și han­gare. Sosirea Suveranului La ora 10, M. S. Regele a sosit la aerodrom împreună cu A. S. R­­Principele Nicolae. După ce M. Sa a trecut în revistă trupa și avioanele în fața cărora pi­loții formaseră front, M. Sa și ofi­cialitatea au luat loc în tribuna ofi­cială. Sa a oficiat apoi un serviciu reli­gios de către confesorul garnizoanei, care a făcut pomenirea celor peste 100 aviatori morți pentru patrie, atât în timpul răsboiului cât și în acci­dentele de aviație. După oficierea serviciului reliigos, a luat cuvântul de general Gorscky, inspectorul general al aviației care a mulțumit M. S. Regelui pentru o­­noarea ce face corpului aviatic asis­tând la comemorarea zilei Aviației. A răspuns apoi M. S. Regele. Cuvântarea M­. S. Regelui Camarazi. Sunt mândru astăzi de a pu­tea spune față de voi acest cu­vânt. Ați fost și sunteți de două ori camarazi, întâi ca ostași, a­­poi ca aviatori. In zilele când am avut cinstea de a fi în fruntea voastră am pus toată râvna pentru desvol­­tarea aeronauticei. Tot astfel și astăzi când am grija intereselor românești, întreaga Mea ființă va fi numai în slujba patriei s­­a poporului Meu. Comemorarea camarazilor Mei morți în serviciul aviației, e menită să ridice sufletele ti­nereilor generații de aviatori. Desăvârșitul devotament al celor cari au murit pentru pa­trie, să fie imbold pentru cama­razii lor rămași să apere și să păstreze neatins patrimoniul de virtuți strămoșești. Una din cele mai mari mân­­gâeri ale Mele a fost când am constatat că spiritul ce am se­mănat printre voi dela început, când am venit în fruntea avia­ției, e astăzi tot așa de viu. Cunosc primejdia de fiecare clipă din momentul în care vă deslipiți de pământ. Spiritul vostru de sacrificiu este așa cum îl așteaptă țara și Regele de la voi-Să trăiți copii! Decorarea d-lui colonel Beroniade In timpul festivității, pe când M. S. Regele Carol trecea prin fața u­­nui grup de ofițeri, l-a zărit pe d. colonel Beroniade. S’a oprit, l-a chemat, și și-a des­prins din piept Coroana României, pe care a prins-o apoi pe pieptul distinsului aviator. Pe când dădea amatorului distinc­­țiunea M. Sa a rostit următoarele cu­­vinte : — Este o mică răsplată pentru serviciile pe cari le-ai adus aviației. Demonstrația După ce s’a încheiat pioasa solem­nitate, asistența a trecut în fața hangarelor petru a asista la de­monstrația de avioane organizată. O patrulă de cinci avioane Spad, una de cinci Potez-uri, două a câte trei avioane Foker și Renault, au executat câteva reușite demonstra­­țiuni de acrobație. A urmat apoi o gustare servită asistenței într-unul din hangare. La ora 121 M. S. Regele a părăsit aeroportul. Regele La liberali, — vorbim de gru­pul Vintilă Brătianu-Duca — si­tuația nu sa limpezit de loc, cu toate audintele acestora. Vara va­ aduce schimbări deose­bit de serioase în conducere. Dar, după credința noastră, par­tidul liberal în vechea lui formă, nu va mai veni la guvern. Lai toamnă, când schimbarea de guvern e sigură, se poate întâm­pla ca doi sau trei liberali să facă parte din noul guvern. Dar un guvern, Vintilă Brătianu G. Duca este cu neputință. Căci ar trebui sa facă alegeri cu bâta și încă..­­Ceea ce credem că nu mai e po­sibil în România lui Carol al doi­lea. întrunirea „Ligii castra carne­ts­“ împiedicata la Brăila BRAIL­A, 20. — Astăzi urma să aibe loc în orașul nostru o întrunire convocată de „Liga contra carne­rei“. Din ordinul guvernului însă, au­­toritățile au oprit această întru­nire. Patrule de soldați și jandarmi au început de eli să circule în tot ora­șul. Numeroase delegații de săteni veniseră din județ pentru a lua parte la întrunire. In acest scop au sosit deja centru și câțiva fruntași ai „Ligii“. Poliția luase măsuri ca sala de întrunire să fie închisă și păzită de soldați. Fruntașii „Ligii contra carnete! au încercat atunci să țină întrunire sub cerul Über. Autoritățile au împiedicat și a­­ceastă încercare, risipind pe parti­cipanți. Patrule militare au cutreerat străzile până seara la ora 6, când au fost retrase. Fran­cois la guvernamentali... prim centinüene se re­escilie procesul Si rotui ala t­istre cele Mi »aere Hotărât lucru, partidele au intrat într’o serie proastă. Nu numai logica celor cari văd o apropiată cascadă a partidelor dar chiar cele ce se petrec în sâ­nul acestora întăresc argumen­tele adversarilor lor. Prin contagiune, procesul de dezagregare se reia și în sensul taberei guvernamentale. Faptul că evenimentele se desfășură din aceleași cauze și între aceleași persoane ca mai acum câteva luni denotă că răul este și la național-țără­­niști adânc și iremediabil. Departe de ași schimba ati­tudinea în acest al doilea mi­nisteriat al său, d. Gr- lunian se complace în aceiași postură de rigiditate și intransigență față de argumentele interese­lor de partid. Și firește, d-sa întâmpina a­­ceiași dușmănie a ardelenilor. Cu sau fără dreptate, d­. Gr. lunian este acuzat în gura mare că d-sa este autorul moral al cercetă­rilor și descinderilor ce se­ fac un chestiunea învi­nuirilor ce se aduc fostu­lui subsecretar de stat. O delegație de parlamen­tari ardeleni s-a plâns de acest lucru d-lui Vaida care, convins, a plecat cu delegația la d. Vianssi. Sigur este că dacă par­lamentul ar fi fost des­chis, chestiunea de încre fiore s-ar fi pus pentru ministrul­­ justiției, gră­­bindu-se astfel răfuiala cea mare între cele două tabere. Totuș nu este exclus un conflict în guvern în­tre d-nii Mattia sau Vaida și d. Gr. Iunian pe ches­tiunea Bobrescu. Zilele acestea vor fi astfel hotărâtoare pen­tru guvern și pentru par­tidul național țărănist. D. GR. iunia;i Sosirea ofițerilor cehoslovaci Primirea și vizitele din la orele 3,25, după amiază au sosit în Capitală din Cehoslova­cia, prin Halmei 48 de ofițeri cehi cari au venit să nu viziteze țara. înaintea oaspeților au eșit d-in­ general Oprescu, comandantul școa­lei de război, colonel Spiroiu, colo­nel Braun, atașat militar cehoslo­vac, maior Teodorini și căpitan Zadig, iar în gara de Nord au fost întâmpinați de d-nii generali Stân­­gaciu, Constandach­e și Ionesen Fo­­tache. Kunzl-Jijerski ministrul ple­nipotențiar cehoslovac pe lângă țara noastră, și foarte numeroși o­­fițeri de la școala de război și regi­mentele din București. Ofițerii superiori au fost găzduiți la Cercul militar, iar absolvenții școala de război tineri la C. N. E. F. . La orele 6 distinșii oaspeți au depus pe mormântul Eroului Necu­noscut o foarte frumoasă coroană după care conduși de d-nii ofițeri care i-au primit în gară împreună cu maior Luca și locot. Antorii au vizitat parcul Carol și muzeul mi­litar. Seara la orele 9 la Cercul militar a avut loc o masă comună dată în onoarea vizitatorilor de școala su­perioară de război. institutul de arte grafice „TIPARUL ROMANESC, strada C. Miile No. 22, Guvernul a interzis pe ziua d­e ieri numeroase întruniri cari urmau să se țină în diferite local­i­­tăți din țară. Va fi avut, desigur, motive serioase pentru a­­ceasta. Dar nu e mai puțin a­­devărat că interzicerea întrunirilor face parte din măsură­le excepționa­le împotriva cărora parti­dul național țărănist a luptat cu vehemență altă dată. Se­ face astfel dovada că una este a face opozi­ție și altceva a guvern ®. Cerealele obțin prețuri din ce în ce mai bune la­ Brăila. Guvernul a oprit întrunirea îm­potriva cametei. Foarte bine a făcut. Dar camăta ruinează comerțul, industria și pe toți particularii, împotriva ei, de ce nu ia măsuri d. Maniu ? B. profesor Nicolae Ior­ga, care se află la Vălenii de­ Munte, a redactat, în vederea alegerilor comfu­­mle ce vor avea loc în­ Capitală, un manifest că­tre alegătorii sectorului Galben. In vederea alcătuirii bugetului general al Statului pe 1931, s’a cerut tuturor departamentelor, o situație exactă a funcționarilor bugetari. In consiliul de miniștri, care va avea loc radine Marți, se vor fixa definitiv concediiile miniștrilor. In cercurile agricultorilor este o mare înviorare. Ultimele cereri ve­nite din străinătate au ridicat pre­țul cerealelor Cu aproape­­ la sută față de prețul de săptămâna trecută. Casele de export așteaptă acum noui comenzi din străinătate. Este deci probabilă o nouă spori­re a tuturor prețurilor cerealelor. O. Bogos fost ministru și e repurtat de Chișinău a cerut o audiență. D-sa va pune bbî cuveni pe Suverana cu tot ce se petrece dincolo de Prut. Precum se știe d. Bo­gies este cel mai înverșu­­nart adversar al d-lui Stere. In urma unei decizii a minis­terului muncii orariul de vară în toate întreprinderile industri­ale a fost fixat numai dimineața de la 7—14. Regele 5. Sinaia Sinaia, 20. — Astăzi la ora 4 jumătate după amiază a sosit in­cognito M. S. Regele întrun auto­mobil condus de A. S. Regală Principele Nicolae. După ce s’au dus la Pelișor și au trecut prin oraș, cu aceeași ma­șina Regele și Principele Nicolae au părăsit Sinaia la ora 6 jum., plecând spre București. Se neuizitea uni­­lamnsele elițerlor O comisiune de experți lucrea­ză la Casa militară a M. S. Rege­lui Carol I1 la modificarea uni­formelor ofițerilor in sensul de a se ajunge la costume militare mai frumoase și mai atrăgătoare. Modificările uniformelor se fac în ceea ce privește modelul iar nu culoarea care rămâne tot kaki- Unii din examinatorii modelelor sunt pentru culoarea bleu des­chis. eral ministru al Ro­mtilei la lisabona Lisabona, 20 (Rador). — D. Gu­­rănescu, noul ministru al României la Lisabona a prezintat astăzi Pre­ședintelui republicii Portugheze, scrisorile sale de acreditare, întrevederea Vintilă Bratianu- I. G. Duca Am anunțat, că d. V. Brătianu a chemat, telegrafic, pe d. Duca în Capitală, pentru a a­­vea cu d-sa o întrevedere, îna­inte de plecarea la Marienbad. D. Duca neputând veni în Ca­pitală, această întrevedere a avut loc, eri, la Govora. 1

Next