Neamul Românesc, noiembrie 1930 (Anul 25, nr. 243-267)
1930-11-25 / nr. 262
DIRECTOR POLITIC N. SOR0A REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) Telefon 312)60 3 LEI Marts 25 Moemhrio, 1930_______ ____________AMOL XXV. — Wo. 282________ Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șase luni, 300 Lei Pentru autorități și instituțiuni; 1000 lei DIRECTOR N. GEORGESCU Semne și învățături O mare bancă olteană a anunțat că nu mai poate continua afacerile și printr'o înștiințare onestă și loaială a asigurat pe depunători, că vor fi plătiți, toți, până într'un ban. Banca Națională, chemată în ajutor, mai mult de opinia publică, s'a arătat gata să intervie pentru a scăpa nu numai întreprinderea financiară, dar și pe acei oameni, și ei în nevoi, cari și-au pus banul acolo. Dar nu se poate încheia cu atâta : un sprijin bănesc. Ceia ce trebuie e altceva : încrederea. Acea încredere pe care toți o sapă , ziarul care face literatură de sensație asupra unei situații care e mai dezastruoasă în coloanele lui decât în realitate ; ministrul care pretinde că avem datoria să ținem copăcel și pe cel din urmă țigan ruinat de o agricultură sălbatecă; funcționarul demagog care făgăduește marea cu sarea și cui poate ca și cui nu poate și cui are ca și cui nu are încrederea, factor moral — domnilor economiști, cu aceiași Știință, dar cu o mie de soluții — acela poate salva țara, încrederea — și omul care ar putea-o inspira tuturora ! N. IORGA Situația corpului didactic Vom da aoi câteva date pentru a învedera starea de flagrantă nedreptate în care se găsește corpul didactic. Profesorii sunt scoși afară din legea salarizării, din legea generală a armonizărei, de ani de zile. In adevăr, legea organică a învățământului prevede ca la fiecare cinci ani de învățământ, profesorul primește o gradație egală cu un sfert din salariul inițial. Sunt și alte categorii de funcționari, la care există și avansări și la care s-au păstrat drepturile gradațiilor. La profesori nu există alte avansări, căci un profesor, mai ales dacă nu face politică, rămâne profesor până la pensionare, timp de 30—40 de ani. Deci singura avansare sunt gradațiile înscrise în lege. Când s-a făcut armonizarea, pe de o parte profesorii au fost încadrați foarte jos, ceea ce e o probă de rea voință a guvernului față de cultură, dar fapt care nu constitue o ilegalitate. In fond, dacă statul nu vrea cultură, el poate plăti un profesor de liceu începător (după bacalaureat și cel puțin cinci ani de studii universitare) cu șase mii de lei lunar, pe când un sublocotenent— după doi ani de studiu post liceal, are cu mii de lei mai mult , iar un supleant la țară — cu licența în drept — are leafa cam odată și jumătate cât profesorul începător. Și iarăș, dacă statului nu-i trebue cultură, nu-l putem trage la răspundere — din punct de vedere legal — dacă socotește că leafa cea mai mare a unui profesor univeristar, după 3 de ani de muncă, e 35.000 lei lunar, pe când a directorului operei din Cluj e 80.000 lei lunar. Dar însfârșit, să nu insistăm asupra acestui punct. Statul român nu are nevoe de profesori, deci îi plătește prost prin legea armonizărei. Dar, e o lege și — cu capul în jos de resemnare — să ne supunem ei. Moralmente e totuș, o nedreptate. Unde lucrul se complică însă e faptul că legea armonizărei nu se aplică nici ea, atât de mizeră, corpului didactic. Un profesor cu patru gradații primește cam trei sferturi din leafa care i se cuvine după legea armonizărei. Statul îi mănâncă de ani de zile un sfert din leafă, pe motiv de conomii budgetare. In adevăr, la prima aplicare a legei de armonizare, ea a fost suspendată pe șase luni, numai pentru corpul didactic. Anume , s'a despărțit salariul inițial de gradații. Și atunci, leul aur a fost socotit la toți funcționarii la 15 lei hârtie, pe când pentru gradațiile profesorilor (și numai ale lor) a fost socotit cu 8 lei hârtie un leu aur, adică ceva mai mult ca jumătate din suma socotită celorlalți funcționari. Și astfel, un profesor cu patru gradații, în loc de a primi leafa inițială. CUM E SCRIS IN LEGE, primește numai odată și jumătate leafa inițială. Iată deci cum sunt spoliați dascălii de banii ce le sunt acordați de lege. Suspendarea „provizorie" a aplicatei legei de armonizare durează și azi după patru ani de zile, deși fusese anunțată pentru șase luni. Cred ca orice spirit de dreptate se revoltă de atâta dispreț față de propovăduitorii culturei. De aceea nu pot crede că bugetul pe 1931 să conțină o nouă ilegalitate contra profesorilor, adică suspendarea acordărei de gradații, consfințită prin lege și care se aplică automat. Ar fi o prea crudă palma. Țara a ajuns la răspântia grea când trebue să facă toate economiile: corpul didactic e obicinuit să se sacrifice totdeauna, dar, toate lucrurile au o limită; și răbdarea „boului“ se poate topi. înțelegem să facem sacrificii, dar să le facă toți și să se aplice sancțiuni vinovaților de jaful și ruina țârei. Altfel, va veni, când nimeni nu se așteaptă, demoralizarea generală a corpului didactic, dezertarea de la datorie și poate și mai mult. PETRE GeERGESCU profesor la universitatea din Cluj -----------XQX---------- Capitalul ■ [UNK] [UNK] ! ... strein ne refuză, fiindcă atuinci când s’a oferit a fost refu zat de guvernul liberal. Așa a declarat d. Madgearu la Sibiu. . Criza iea aspecte pe zi ce trece mai tulburătoare. Ea se exteriorizează și în aspectul Capitalei. O înfrigurată agitație, un murmur surd a rău prevestitor însoțește viziunea unei imense lichidări generale pe care o prezintă cartierele comerciale. O mulțime zăpăcită furnică pe dinaintea prăvăliilor care și-au scos, aproape toate, mărfurile pe trotuoare. E o întrecere între negustori de a preface în bani lichizi mărfurile cari în zadar își așteaptă cumpărători. Mulți dintre comercianți recurg la mijloace de reclamă neîntrebuințate până acum, uneori desfăcându-și mărfurile cu ajutorul vânzătorilor ambulanți. Ansamblul îți dă impresia că o așteptare îngrijorătoare, ca a unor evenimente ce nu se deslușesc încă din negurile neprevăzutului, apasă peste oameni. £ icoana unui naufragiu general din care fiecare caută să se salveze. Băncile au închis creditele, și numerodul e păstrat, ca să se evite surprizele panicelor cari pot izbucni zilnic. Ce va aduce ziua de mâine ? — e întrebarea care tulbură sufletele și mințile. Lumea vrea să nădăjduiască și simte nevoia să-și plaseze încrederea în cine ar putea aduce salvarea. Guvernul să-și revizuiască conștiința, să-și scruteze puterile și să decidă dacă poate face față, până la sfârșit, împrejurărilor. E o datorie și față de ei în~ <și ?i mai ales față de țară. Jefuirea sistematică a Statului Suspecte modificări de lege, aplicare inadmisibilă. Iată-ne pe un nou versant, pe care operează ca în legendarii codrii ai Vitalei, speciile inferioare ale politicianismului la noi. Nu mult înainte de a placa, d. Rist a dat un avertisment, care constituia înainte de toate o chemare la realitățile aspre. Budgetul va da deficite. Și a schițat soluția simplă și eficace, o nouă lege a spirtului, care să acopere, cu cele 800 milioane pe care putea să le dea Visteriei, nevoile imediate ale tezaurului. Legea a fost votată. Dar cum? Ce interese lăturalnice au lăsat clasicele porți deschise abuzului ? One a avut interesul să zmulgă drepturile Statului și să le distribue tuturor complicităților vinovate ? Cine a jefuit cassa astăzi golită a Statului, cu multe sute de milioane ?* Denunțul abuzurilor de el, și a celor de astăzi, îl face cu discreție, d. Roger Auboin, consilierul tehnic al Băncii Naționale. D-sa arată că legea a venit de la Parlament, ALTFEL decât ea ar fi putut servi intereselor fărei. Dăm cuvintele d-lui Auboin: „Prin legiuirile din 1928 și 1929, prin modificările NEAȘTEPTATE INTRODUSE IN LEGEA DE LA 1950, prin modul INADMISIBIL de aplicare al noii legi" — am ajuns la ridiculele încasări din acest an. E locul să se dovedească autorul sau autorii „modificărilor" NEAȘTEPTATE în legea din 1930. Guvernul trebue să spună apoi numele vinovatului care a păgubit cu sute de milioane averea publică, PRIN MODUL INADMISIBIL cum a aplicat legea. Cnd fiscul vinde cu jandarmii, mobilele și hainele contribuabililor, când jalea e în toate gospodăriile, nu mai pot fi ocoliți marii vinovați. Noi o vom cere mereu, această operă de dreptate și de moralitate politică. D. Mihail Ppovici trebue să spună: Cine sunt beneficiarii jafului cu spirtul. Iar d. Pompiliu Ioanițescu, care a patronat singur, panamaua inadmisibilă, va fi silit până la urmă, să se lămurească. D. MIHAI POPOVICI Eri, orele și a. m. d. prof. N. Iorga a vorbit la „Institutul Social Român” despre „Trecutul românesc și tendințele noastre de solidaritate internațională”. Noi, spune d. prof. N. Iorga, am fost un stat național, care am privit totdeauna înaintea noastră, având tendințe internaționale. Se pune întrebarea dacă noi suntem un stat absolut suveran sau suntem legați cu anumite interese de celelalte state și dacă nu ni se cere o anumită colaborare?! Suveranitatea, nu se poate păstra în vechiul înțeles al cuvântului. Independența absolută a unui popor e o concepție metafizică. Această independență e înglobată în complexul celorlalte interese ale popoarelor celorlalte Toată istoria antică e plină de solidaritate umană. Monarhia veche de ordine divină, a jucat rol de șef firesc al popoarelor. Intre popoarele antice au existat cele mai strânse legături. EVUL MEDIU Evul mediu e o epocă perfect organizată. Să nu ne închipuim că o desbinare ar fi existat din pricina numeroaselor organizațiuni, Hristos fiind socotit cârmuitorul nevăzut al tuturor acestor popoare. Națiunile nu aveau o conștiință națională, toate trăind integrate in imperiu sau în monarhia de ordine divină a Papei. Ordinea umană a evului mediu e precis calculată. In acest timp, noi am avut totdeauna, noțiunea superioară către care trebuia să ne îndreptăm. Trăiam în mici comunități țărănești, cari au durat câteva sute de ani, nefiind izolați de celelalte popoare. Chiar înainte de 1450, când eram organizați în mici comunități eram integrați în viața generală. Toate aceste „Romanii” ale evului mediu tindeau către statul național, și singura dintre ele care a reuiit, a fost statul nostru, a cărui bază e național-populară, creind astfel un stat pe această bază. România, statul de azi, e o creație a poporului românesc, spre deosebire de alte naționalități, cari sunt o creație a statelor lor. Viata noastră e sprijinită pe echilibrul dintre antiteze. Traiul sub stăpânirea unui împărat, noțiunea aceasta imperială, e adânc înrădăcinată în poporul nostru fiind aderentă permanentă și milenară la monarhie. Ca o dovadă avem cuvântul de „Domn” pe care l-am păstrat numai noi cu înțelesul adevărat, Domn și împărat fiind acelaș lucru. In cea dintâi fază, noi eram reintegrați în mersul general al omenirei, prin două caractere: popular și imperial. Totdeauna poporul nostru a avut tendința de a se ține în cursul evenimentelor internaționale și de a fi autocratic. In continuare d. prof. N. Iorga explică sensul legăturii dintre suzeran și vasal, adăugând, că evul mediu avea subtilități de cugetare pe cari noi nu le mai avem, azi. Statul vechiu, chiar dacă era mai slab ca forță, dădea suzeranul. Cel nou, vasalul. Legăturile din evul mediu, după cum vedem, au fost adânci. Domnii noștri au avut aceste legături de suzeranitate și vasalitate, însă ei nu ajutau pe suzeranul lor, în afară de tributul pe care îl plăteau turcilor. Am fost solidari însă cu mersul general al unității creștine, conservând ceia ce era necesar pentru viață. EPOCA MODERNA In această epocă am avut o condiție mai fericită în orientul nostru decât celelalte popoare, a căror tendință era formarea unui stat care să se conducă prin puteri materiale, iar nu spirituale Căzând această tendință, a intervenit haosul de idei care a dat revoluția franceză. Fiecare împărat căuta să înjghebe o împărăție vastă. Dintre toate aceste încercări, numai turcii, în răsărit, au întemeiat o monarhie, un nou Bizanț, fiind și noi integrați în această ordine de lucruri, din care am eșit într’un mod onorabil, datorită ideii de monarhie, care a fost tot timpul adânc imprimată în poporul nostru. Totuși noi n’am fost niciodată sub ocupație turcească. Am plătit tributul, însă ne-am guvernat singuri prin noi. Insuș clerul nostru era legat de Constantinopol cu legături foarte slabe. Aceasta din cauză că la noi a dăinuit ideia că Domnii noștri reprezintă pe împărații bizantini. Mai mut, toată ordinea creștină din răsărit a fost legată de noi, lumea orientală fiind hrănită din mijlocul nostru, căci cărțile tipărite la noi, se întrebuințau în toate statele creștine ortodoxe. „Noi suntem, spune d. prof. N. Iorga, cei mai mari de ieri și cei mai mici de azi, în nord-vestul european". SECOLUL AL 18-lea îu secolul XVIII intrăm în ordinea civilizației occidentale. In această epocă, în care am căutat să ne afirmăm ca stat național și am reușit, am stat în legătură cu cursul, general al omenirei, prin boerii noștri, o boierime selecționată, reprezentantă a ideilor liberale, ce păstrând legăturile din apus, reprezentau civilizația noastră, introducând spiritul apusului în literatura noastră. Integrați în noțiunea culturală civilizată a Europei noul, am ținut mersul acestei stări. In zilele noastre însă am eșit din mersul acesta al civilizației europene. Vorbind de federalizare, conlucrarea popoarelor civilizate în vederea aceluiaș scop, spune că se cer două lucruri?: 1) Anihilarea urei de clasă, care minează existența societății de azi și 2) Trebue să fie un scop unic al acestei civilizații omenești, în afară de teritoriul popoareor civilizate, căci civilizația nu e la capătul drumului ci e încă în mers. Publicul, a aplaudat călduros pe conferențiar. ST. O. —■ x □ x — ■ ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] „Institutul Social Român** Conferința d-lui Prof. N. Iorga — Trecutul românesc și tendințele noastre de solidaritate Internațională — D. PROF. N. IORGA Triunghiul Morței la Brăila Ce s’a petrecut la conferința d-lui Duca Se știe ca d. I. G. Duca a înțeles că e locul unui expozeu asupra triunghiului Morței. Conferința a îngrozit... Unii au crezut că d. Duca o aduce pe departe, ca să priceapă d. Vintilă... S'au constatat la Brăila și două ...absențe... Deși în localitate, d. Demetrescu Brăila, fost ministru, a refuzat să participe la expozeul „șefului". De ce? Adierile „georgiste" să fie vinovate ? Sau alte mici și mari nemulțumiri ? D. Leonte Moldoveanu a absentat demonstrativ... și domnia sa. Ca încă o dovadă de solidaritate de partid... Și ar fi lipsit și al treilea „grangur". Dar Brăila nare decât doi. — oricât s'ar supăra d. Portocală. Păcat... căci lipsind trei, — pe lângă Triunghiul Morței d. Duca ar fi putut vorbi și de trinitatea funiților, —ICI...— internă Externă Situația Eri au avut loc la Chișinău două întruniri politice, una guvernamentală și alta averescană. — La Cernăuți a avut loc, eri, adunarea partidului național-țirănesc. — D. Eduard Mirto a terminat elaborarea proectului său de modificare a legii electorale. — Guvernul și-a expus programul său masselor populare in întrunirile de la Sibiu, Cernăuți și Chișinău. — Astăzi la orele 11, are loc la palatul regal un consiliu de miniștri sub președinția Suveranului, având ca preocupare principală alcătuirea bugetului. — Se vorbește de dimisia d-lui Gr. Iunian, în legătură cu reducerile bugetare de la ministerul de justiție. — La discuția mesajului liberalii vor citi o declarație. — In nordul Europei au bântuit furtuni violente, care au provocat pagube enorme, mai ales în Belgia și Franța. — Rusia instaurează o „decadă de apărare — In Germania s'a făcut un comitet de acțiune pentru combaterea național-socialiștilor germani. — Bugetul Greciei pe exercițiul 1930—1931 a fost depus Sâmbătă 22 i. c. pe biroul Camerei. Săptămâna culturii raționalizate Mml-l INLR. Iona Sâmbătă, la „Institutul Organizării Științifice a muncii”, d. profesor N. Iorga a vorbit despre „Problemele culturale ale României de azi”. D-sa definește cultura așa cum trebue înțeleasă și în ce măsură ea a pătruns în societatea noastră. Cultura nu se poate învăța în școli. La ea se ajunge , treptat, printr'o evoluție firească și de lungă durată. Acolo unde școala secundară dă o direcție, nu ca la noi, se poate forma o societate cultă. Revoluția franceză, nu e un șir de fapte sângeroase. E altceva și acest lucru nu se poate extrage din felul cum e descrisă în lucrările didactice. Revoluția franceză trebue tratată capitol cu capitol, ca să se poată trage concluzii folositoare. Societatea noastră citește ceiace-i convine, cărți ușoare, fără nici un folos, ca „Dragomirna” și „Roxana” operile unor scriitori beletristici. Sunt mult mai interesante, contribuind în mare măsură la cultura unui vis, cărțile în care sunt expuse evenimentele importante, schimbările și felul de trai al societăților omenești din diferite locuri. Cărțile scrise de profesori cu experiență, interesante prin adevărurile expuse, nu sunt azi citite de nimeni. In schimb se citesc cărțile cu caracter de superficialitate false în expunerea adevărurilor. Nu s’a ajuns la raționalizarea culturii. Cultura românească e o contopire de influente din afară, unite însă într’o sinteză cuminte. Cultura veche e onestă în manifestările ei și deși cu o doză de superficialitate, era mult mai organizată, mai raționalizată, ca cea de azi. Cronicile fiind pentru boieri, erau scrise în limbajul acestora, într’un fel ce se deosebea de cărțile scrise pentru popor, cari erau în legătură cu religia și morala, descriind mai mult fapte din viețile sfinților. Răspândirea acestor cărți o făceau călugării. Cultura noastră are o originalitate vădită și demnă de interes. Deși o sinteză desăvârșită, cultura noastră a primit mult, încă prea mult dela popor, fără a-i întoarce nimic acestuia. Am rămas numai niște debitori. Din acest punct de vedere e necesară raționalizarea culturii. E drept că pătrunde în oarecare măsură cultura și în popor, dar aceasta datorită gazetelor, cari o strecoară de multe ori cu influente speciale. Greșala noastră e faptul că nu comunicăm cu poporul, Iar Franța găsim aceiași cultură pentru toată lumea. Sufletește noi nu putem avea din această cauză, nici o legătură, și in fața unei catastrofe generale suntem condamnați a rămâne risipiți. Problema care se pune e să facem din această cultură a noastră un patrimoniu național, cultura trebuind să pătrundă în straturile de jos, să sugereze și să conlucreze în această direcție. Cartea trebue prefăcută într’o forță vie. Citirtea cărților nu trebue făcută superficial. Se cere în această direcție o degajare de forță, o concentrare intensă. Atâta vreme cât cultura modernă va contribui la împăunarea omului, la înfrumusețarea lui, nu e bine s’o raționalizăm. Auditoriul a aplaudat îndelung pe conferențiar. Năzbâtiile amarului liceului din Gherla In Anuarul liceului Petru Maior din Gherla, s’a găsit loc și pentru câteva studii ••• Intr’unul din ele, se scrie și următoarele: „Critica ce i se poate aduce d-lui Mihail Dragomirescu (de altfel ca și lui Taine — ce are și alte defecte) este că a adus prea departe analogia dintre metoda criticii sale și metoda științelor naturale. D. Dragomirescu rămâne cu critica d-sale în sfera științei, pe când Taine încearcă numai să facă știință, dar fără istorie. D. M. DRAGOMIRESCU DIRECȚIONEAZA LITERATURA ROMANA DE MAI BINE DE TREIZECI DE ANI. El este acela care A SCAPAT INCA O DATA — precum Maiorescu în 1867 — LITERATURA ROMANA DE NAȚIONALISMUL — de data aceasta al d-lui Iorga de la „Semănătorul“ a anihilat pretențiunile poporanismului pretențios de la „Viața Românească“. m Ne întrebăm cum e posibil ca d. Precup, directorul liceului să poată admite astfel de „aprecieri“ cu totul neserioase in Anuarul liceului Petru Maior. Să negăm noi d-lui Mihail Dragomirescu, meritul că... directionează de trei decenii, literatura românească ? Nici nu ne gândim. Nu prea înțelegem insă de ce nu direcționează d. Precup, pe.... colaboratorii de la anuarul citat. Cuci fac de râs și liceul pe lângă publicația cu pricina. ------——X □ X---------- Știri In Grecia au fost arestați mai multi ofițeri implicați în complotul organizat de fostul dictator Pangalos. * Trenul Tecuci-Galați a fost atacat de mai multi bandiți, can au devalizat un vagon. * Ein seară la Cluj s'a deslănțuit o furtună neobișnuită. însotită de fulgere și tunete.* In Italia, paralel cu reducerea salariilor funcționarilor, s’a decis scăderea generală a chiriilor cu 10 la sută * In America s’au luat măsuri pentru menținerea prețului cerealelor. --------- X □ X . .. mj