Neamul Românesc, ianuarie 1931 (Anul 26, nr. 1-23)
1931-01-24 / nr. 18
VîU" ~ ~ wise DIRECTOR POLITIE M. iobea REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) Telefon 312|601 B _________Sâmbătă, 24 ianuarie, 1931__________ ______ ANUL XXVI. MqȚIS _______ Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șase luni, 300 Lei Primi autorități și Instituțiuni: 1090 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU In preajma divorțului n Da, la Guvern sînt două partide, coalisate, care se urăsc între ele. O ură veche. Nu vomu uita scenele de la căderea lui Ion Brătianu, cînd regele Ferdinand cerea — cerea sincer — un guvern de coaliție al naționalilor, pe cari-i conduceam în parte, și al țerăniștilor și, după ce mi se spusese că Regele vrea pe d. Maniu — ceia ce Regele a tăgăduit — am fost trimes în ciuda înțelegerii cu d. Mihalache — cu o listă națională, în care erau numai Ministere „reservate" fără nume, pentru țerăniști, cari, din partea lor, au adus o listă pur țerănistă, negînd orice acord. Dar pe urmă s'au „contopit". Falsa „contopire" i-a adus pe ambii la guvern, după ce ambii refuzaseră o onestă conlucrare. Din „contopire" a resultat ce urmează. Partide dogmatice fiecare aveau un punct de vedere. Unul neunitar, neorganic, menit a slăbi țara. Pentru Ardeleni, victoria unei provincii, pentru țărăriști victoria unei clase. Dacă s'ar fi făcut experiența reală a unuia din aceste programe, țara ar fi profitat, iar partidul ar fi ieșit învins, dar cu onoare. Contaminîndu-!e pe amîndouă, țara n'a înțeles nimic, iar căderea va însemna și o desonorantă catastrofă pentru fiecare. II. IORGA . . . ; , Ne treime un guvern de concentrare Situația politică și economică, a țarei devine, pe zi ce trece, tot mai tulbure și mai grea. Simțim cu toții criza apăsătoare, lipsurile de tot felul, primejdia prăbușirei, care s’apropie fără ca, totuși, din această îngrijorare unanimă să iasă la iveală soluția salvatoare și cei care ar fi în măsură să o înfăptuiască. Așa zisele „soluțiuni“ pentru remedierea crizei sunt propuse iilnic, fără ca prin seriozitatea lor să reție atențiunea și să se poată impune. In situațiunea grea în care ne găsim se impun măsuri eroice, singurele cari ar mai putea salva țara de pe marginea prăpastiei. Bugetul actual trebue revizuit. Reduceri importante se mai pot încă face, reduceri care să asigure, nu numai echilibrarea reală a bugetului, dar chiar o degrevare a impozitelor actuale, care apasă asupra contribuabililor. Legea administrativă, cu întregul ei aparat costisitor poate fi dacă nu abrogată, cel puțin suspendată până când statul va avea posibilitatea financiară ca să o poată înfăptui în condițiuni care sa-i asigure ajungerea scopului pentru care a fost creată. Regiile și casele autonome, care întrețin un personal atât de costisitor, fără ca ele să-și ajungă scopul practic, pentru care au fost create, ar putea fi și ele suspendate realizându-se astfel pentru stat economii apreciabile. Inflația și industriile efemere susținute de un regim vamal ultraprotecționist, care au creat, la noi, până în prezent, iluzia prosperității, prin prăbușirea prețurilor a dat la iveală toată gravitatea situației, în care ne sbatem. In fața acestei situațiuni guvernul, departe de a se arăta la înălțimea situației, a căutat să trateze la întâmplare și fără a fi condus de vreun plan de ansamblu problemele financiare, fapt care a produs o penibilă impresie nu numai în opinia publică internă dar și peste hotare. Ceea ce contribue și mai mult la agravarea acestei situațiuni este faptul că guvernul actual încearcă să pue creditul țării la licitație, pe piața monetară internațională, întru un moment care este socotit cu totul nepotrivit pentru astfel de împrumuturi. Motivul invocat, realizarea creditului agricol în împrejurările actuale nu poate fi decât un paleativ, fără a putea rezolva grava problema agricolă care există azi la noi. Ziarul „Times" din 16 dri, ocupându-se de situația economică a României crede că singura soluție azi, când soarta guvernului, pe care-l socotește de umplutură, este pecetluită, ar fi un guvern de personalități pe care l ar putea prezida d-nii Titulescu și Argetoianu. Vorbind de mijloacele prin care s-ar putea soluționa actuala stare de lucruri de la noi „Times" crede că ar trebui urmată „politica Titulescu" care consistă în elaborarea unui plan economic și financiar complect, în colaborare cu experții Societății Națiunilor și contractarea de împrumuturi pentru realizarea planului prin mijlocirea comitetului financiar al Societății Națiunilor. * Nu tăgăduim că această soluțiune în ce privește sprijinul larg al Societății Națiunilor n’ar putea avea o mare influență în bine, pentru ameliorarea crizei. Credem însă că în ceea ce privește guvernul de personalități, el nu poate fi realizat azi la noi, și că este nevoe de concursul tuturor partidelor politice care să dea țărei un guvern puternic de concentrare. Este de altfel singura soluțiune care ar concorda și cu declarațiile repetate ale M. S. Regelui, în favoarea regimului constituțional. ---------x Q x—------I Materialul ■ ai ...necesar pentru întocmirea modificării reformei administrative, îl vor furniza, după cererea d-lui Mihalache, directorii ministeriali și prefecții. Nu e vorba deci de urmărit respectarea unui principiu ci de o modificare de mici amănunte ale legii. Dar atribuțiile directoratelor rămase nefixate până azi ? . In momentul când ziarele publicau lungile liste de elevi pedepsiți cu izgonirea din școli pentru vina de a fi făcut parte din organizații teroriste secrete, d. Emil S. V. Socec arăta, în ziarul nostru, greșala ce se face cu „eliminarea în massă" a copiilor căzuți în greșală, nu din vina lor ci a părinților cari nu-i supravegheau și, într'o oarecare măsură, și a dascălilor cari nu știau să se apropie de sufletul elevilor. Căci, In adevăr, ce urmăresc eliminările ? Dacă e vorba de îndreptarea greșiților, la aceasta nu se poate ajunge lăsând pe copii pe străzi, în bătaia tuturor ispitelor și la dispoziția tuturor agaraților pentru propagarea dezordinei. Se urmărește o răzbunare a societății jignite ? Dar atunci înseamnă a arunca o serie de copii, pe cari nici legea nu-i socotește decât în parte responsabili, în pepara dușmanilor societății, îngroșând numărul acestora și sporind sămânța urii oarbe împotriva ordinii stabilite. Nu era mai bina sa acești copii rătăciți să rămână, dimpotrivă, într'a mai da aproape supraveghere a dascălilor, datori să-și facă un punct de onoare din convertirea celor vinovați ? Dar eliminarea elevilor în cazul de față reprezintă ceva mai mult decât o simplă măsură disciplinară, foarte comună. Ea impetează asupra hotărîrilor justiției, cercetările asupra acțiunii subversive a societăților clandestine fiind încă în curs. Măsura ministerului tvs-și avea locul decât după ce justiția ar IS Sta!--' F ™,a ^ O farsă și un cartel Alegerile parțiale încă un mijloc de revărsare generoasă a demagogiei, pe meleagurile naționale, bântuite de belșugul recoltei și pustiite de opera politicianilor. Partidele, în special cele de guvernământ, au reluat „contactul“ — celebrul și mult fredonatul lor contact, — cu țara. Flașnetele denumite democratice, probabil fiindcă sună fals și fac mai multă gălăgie, se plimbă, sub forme multicolore, pe șoselele desfundate. Electorii și-au adus aminte că țărănimea îi trebue câte unele. Fiecare „partid“ oferă ce poate și poate totdeauna destul... Căci, dintrun vechi obicei, de altfel recomandabil, dă totdeauna de la altul...* Dar iată o nouă formă sub care se prezintă consultarea populară. Intre „oligarhia bizantino-fanariotă“ a liberalilor și „demagogia criminală“ a guvernanților, cineva, un personaj misterios și ocult, ar fi zvârlit o punte fermecată. Acordul, s’ar fi încheiat." Amicii d-lui George Brătianu se grăbesc să-l denunțe cel puțin odată pe zi... D-nii Duca și Madgearu ar fi fost dirijorii romanței electorale de-acum... Ea ar avea scopul patriotic, și inofensiv, ca „Țara" să se declare pentru partide. Liberalii și guvernul s’ar sprijini reciproc, și să și „împartă“ alegerile. Cele din Ardeal să le câștige guvernul, iar în vechiul regat viguroasa conștiință națională, să se pronunțe pentru liberali. Cartelul acesta poate că există. Dar orice s’ar spune, și guvernanții, și liberalii știu să... salveze aparențele. La Teleorman, un cartelat liberal a fost omorît de electorii guvernamentali. Viitorul de eri ‘salvează și el aparențele, cu următoarele : „Deputații guvernamentali Neagu și Manoliu, aflând că mai mulți fruntași liberali din județ se întorc acasă la Focșani cu manifeste, le-au eșit înainte în comuna Găgești, unde adunase ceata lor de voinici cu respectivele baze „democratice“, consiliul comunal în frunte cu primarul Purdel și șeful de post. Voinicii guvernului au barat șoseaua cu automobilul prefecturii și au forțat autobuzul în care se găseau cei câțiva liberali să oprească. Toți călătorii au fost siliți să coboare și în timp ce loviturile curgeau din belșug asupra lor, au fost percheziționați toți, neexceptându-se nici femeile iar manifestele au fost confiscate“. Voinici guvernului nu s-au mulțumit numai cu confiscarea manifestelor și cu bătaia suferită de oameni ce nu aveau nici o vină, ei au dus în lovituri de ciomege pe fruntașul liberal Cristian Vasilache din comuna Colacu, în localul primăriei unde a fost bătut crunt de către chiar deputatul Neagu Venin și apoi dat din nou pe mână voinicilor, cari au avut grija de a-i lăsa păgubaș de bani și de ceas“. * Intr’un indignat manifest, oficiosul d-lui Duca, nu prea menajează pe tovarășii cu care s’au împărțit frățește voturile alegerilor parțiale : „Regimul național-țărănist care a comis cele mai nerușinate violențe în alegerile trecute, va reedita, cu furia disperării, aceleași mijloace de siluire a voinței alegătorilor. După înșelarea lor, guvernul va trebui să vină și cu violentarea în chip brutal al voinței lor. Aceasta e fatal. Dar această procedare a unui regim politic în agonie, nu va fi decât piatra lui de mormânt. Cetățenii au astfel și datoria și satisfacția de-a da prin fenii lor de a vota, lecția ce-o merită un regim care a înșelat clasele sociale și a dus țara la situația ei de azi“, înțelegerea e deci perfectă.... Membrii acordului electoral își sparg capetele, se omoară prietenește, își fură ceasornicele, și se buzunaresc reciproc. Acordul cuprinde ambele sexe. Dovadă că nici femeile nu scapă nepercheziționate. Automobilele județelor au un rol important în „perfectarea" dibacei și secretei alianțe. Partidele „de guvernământ“ vor pretinde, după noua parodie electorală, că „Țara“ s’a declarat pentru ele, și că vocea cetățenească pretinde Coroanei sa nu cumva să mi dea urmare indicațiilor „voinței“ naționale. * Ca și cum nu s’ar fi schimbat nimic... După vechiul tipic, comod și tricolor, massele conștiente, își aleg reprezentanții... Ușoare manevre, împart mandatele pe provincii... pe când adversarii înțeleși pe ascuns, mențin în forme atât de interesante, ordinea publică, luând pulsul cetățenesc.... O farsă mai mult, pentru un repertoriu democratizat, iată ce constitue, noua și febrila goană după voturi.... * tervietii d-lui profesor n. m — Declarațiile licite ziarului parizian^ ’Intransigent” — Ziarul parizian „„ Intrasigeant” publică în numărul său dela 16 col. un interview pe care colaboratorul său d. René Pernoud l'a obținut deja dl profesor N. Iorga, venit la Paris spre a face obicinuitele prelegeri anuale la Sorbona. Articolul d-lui Pernoud începe cu o declarație prealabilă a d-lui profesor N. Iorga. Reproduce?n. — Situația actuală a României? Vă voi vorbi despre ea, îmi spune d- profesor Iorga. Dar să nu așteptați de la mine ca să trag prognosticuri. Istoricul care sunt știe că destinul popoarelor ascultă de legi tot atât de grele de urmat cât și de stabilit. Se dem, într’un salon al acelei școli românești pe care profesorul Iorga a întemeiat-o acum 10 ani, pe povârnișul unui deal, printre grădinile de la Fontenay-aux- Roses. Acum ascult, pe profesorul Iorga vorbindu-mi de țara sa, într'o franțuzească impecabilă, cu un glas limpede, în care un ușor accent pune note cântătoare. Acest om de Stat, care a jucat un rol de prim plan în istoria națiunii sale, acest istoric care aparține tuturor societăților savante din Europa și America, acest scriitor care vorbește 7 sau S limbi, care are îndărătul său o operă lot^ pe atât de vastă cât și de variată, acest universitar, rector al Universității din București, este un uriaș cu barba abia căruntă, cu figura cam socratică, în care ochii strălucesc adesea cu o ironie aproape țărănească. PRIN CE A TRECUT ROMÂNIA DUPĂ RĂZBOI — „Pentru a pricepe bine, situația în care se află România, spune d-sa, trebue să ne amintim mai întâi starea ei a doua zi după război: sleită, despopulată de invazie și prădăciune, fără mijloace de transport, fără industrie, mărginită la nord și la este de vecini amenințători, ea s'a găsit deodată sporită cu vaste teritorii în fața unor condiții și de existență cu totul nouă. I-a trebuit mai întâi oarecum, să reia cunoștință de sine însăși, să dobândească o coheziune și să se adapteze acelor legi cari se impuneau cu implacabilă instantaneitate Europei de după război. Era vorba de a înlocui instituțiuni seculare, străbătând dintr’un salt etapele pe care le străbătuseră de multă vreme arod brusc. Sufragiul universal nu exista; el fu decretat cu o trăsătură de condei și aceasta e una din pricinile indispoziției actuale. Poporului nostru îi lipsește Ucenicia, ca unui copil căruia i s’a dat o jucărie prea perfecționată. DE LA SATE LA ORAȘE Din acest rău inițial trebuia să decurgă altele, mai întâi exodul fiind, care tot pe atât, ba și mai mult decât Franța, populează orașele cu nenorociți, lipsiți de meserie, rău adaptați, nemulțumiți, pradă ușoară pentru propaganda revoluționară. Să nu uităm că, cu toate relele înbunătățiri, viața este grea pentru țărani ; produsele agricole se vând prost, cu prețuri scăzute, din pricina dificultății comunicațiilor ' pe de altă parte cultivatorul, rău susținut de către Instituțiile de Stat, este nevoit prea adesea să recurgă la cămătar, care mișună în regiunile agricole și se îmbogățește pe ieftin din ruina păcăliților săi; flagel social, care trebuie distrus cât mai curând, sub pedeapsă de tulburari grave. ROMANIA TRECE PRINTR’O CRIZA DE CREȘTERE Și acest ansamblu de cauze ne aduc să considerăm forma cea mai acută a răului de care suferă actualmente România : pletora de politiciani. Iată vestea adusă de d. Ernest Clientela lor este făcuta din acei mii de funcționari noi, cari constituesc aproape acum un stat în stat, și al căror număr a sporit până într'atât, încât a trebuit să li se interzică printr'o lege specială, care a suscitat numeroase polemice, de a cumula mai multe slujbe. Și totuși, n'ași vrea să vă văd ducând cu dvs. din această scurtă convorbire impresia că tabloul pe care vi l-am așternut nu comportă decât umbre. Din acuitatea însăși a crizei, sunt sigur, că va izbucni salvarea țării mele. Criză de creștere, acesta este diagnosticul. Acest fel de indispoziție nu atacă decât popoarele tinere. Franța care a arătat întotdeauna atâta prietenie României, n'ar putea să se înșele în această privință". Internă Externă Situația — Azi are loc la Senat consfătuirea majorităților. — Parlamentarii ardeleni consfătuiți aseară la Senat au dat alt comunicat prin care exprimă încrederea în guvernul Mironescu. — Majoritatea directorilor ministeriali s’au pronunțat, la consfătuirea de ori de la Interne, pentru modificarea reformei administrative. — D. Maniu va întreprinde o acțiune diplomatică. — Azi dimineață s’a întrunit delegația economică a guvernului. — In urma unui vot de neîncredere al Camerii, guvernul francez a demisionat. — Comisiunea Europeană a adoptat propunerile d-lui Titulescu referitoare la sprijinirea statelor agricole. — In ședința de eri Consiliul Națiunilor a discutat din nou problema dezarmării, fără a se putea lua vreo hotărîre. — Persistă zvonul despre acordarea amnistiei în favoarea tuturor deținuților politici din India. Belgia își întărește frontiera spre Germania. mm gsfflts mm 0 Săgădtuială regală și o periculoasă măsură fiscală Regimul național-țărănist s'a caracterizat prin sporirea impozitelor de toată mâna impuse țării. Nevoiți, sau din greșite calcule financiare guvernanții noștri din ultimii ani au tăbărât pe punga bieților contribuabili, hotărîți a-i aduce în sapă de lemn. Cuvintele „criza economică” sunt invocate la fiece moment, iar constrângerile la plată se întețesc ca pe vremea domniilor fanariote de tristă aducere-aminte. Statul are nevoe de bani. Cheltuuelile depășesc veniturile. Trebuesc puse noui impozite. Și s’au pus cu nemiluita. Poate sau nu poate cetățeanul să plătească, ăsta a interesat mai puțin pe guvernanți. Totul e ca socotelile lor financiare să iasă. Se părea însă că pentru realizarea ultimului buget, aceste socoteli s’au închecat. Gemea țara de năpasta urgiei fiscale, dar cumințenia nu și-o pierdea. Aștepta încă, resemnată, vremuri mai bune. Iată însă că s’a înșelat. Combinațiile din sferele diriguitoare i-au fost streine. Surprizele pot avea însă și urmări fatale... Lucru la care nu s’a prea gândit onoratul nostru ministru de interne. Crezându-se abil, după o îndelungată experiență de scamatorie politică, a căutat să pregătească o nouă măsură fiscală. De astădată deghizată, întocmai ca acei scamatori cari îți cer un leu ca să-ți arate cum îl înghite și apoi îl scoate pe nas, în realitate însușindu-și-1, bugetivorii noștri economiști de ocazie și de specialitate, sub pretextul unei mici modificări a legii administrative, strecoară din nou antenele lipicioase ale fiscalității neîndestulate, în punga contribuabililor, cu nădejdea că le va mai lua și ceea ce cu chiu cu vai se presupune că le-a mai rămas....* rii, sau se va lăsa și el dus de abilitățile d-lui Mihalache ? Partidul liberal și-a spus cuvântul. Și noi am luat notă de acest cuvânt. Așteptăm acum hotărîrea grea a Senatului. Țara întreagă așteaptă...* Dar trebue să se știe că ea de data asta, admițând că legea se votează, nu va mai rămâne impasibilă. Noui impozite întrec puterile ei de plată. Și apoi ea mai a luat cunoștință de cuvântul regal spus de la tribuna parlamentului și care era respirat: nu se vor mai așeza noui impozite. Or, dacă guvernul a uitat propoziția Suveranului, țara îi aduce aminte. Deslănțuirea unei noui urgii fiscale e de temut ca o primejdie inevitabilă... D. Mihalache care cunoaște țăranul român să fie cu băgare de seamă. Ceea ce încearcă să facă acum d-sa e, ceea ce se cheamă într'un limbaj care îi e cunoscut : a turna gaz peste foc... Evitați, vă rugăm, scânteia ! C- , -------------x D x--------------! Un tânăr de 27 de ani, d. Al. Ionescu Iași, în plină ofensivă artistică, înarmat cu mijloace care nu mai lasă nici o îndoială asupra triumfului final, deschide o interesantă expoziție în sala Mozart. Numele tânărului artist este îndestul de cunoscut amatorilor de artă. Plecat din mediul artistic al Iașilor, a studiat la Paris la Beaux-Arts câțiva ani cu maestrul Lagui Hermie. Cu greutate neînchipuită și numai cu ajutorul resurselor talentului și stăruințelor sale, tânărul pictor s’a familiarizat cu arta marilor Capitale: Viena, Berlin și Munich, unde, ajutat de înclinațiunile sale din copilărie pentru gravura în aramă și desenul în penițe, (până la 22 de ani a avut trei expoziții de desemnări în peniță) cari i-au fost o serioasă pregătire pentru studiul la Paris. Expoziția de acum din sala Mozart este a unui talent ce se îndreaptă spre maturitate. Reale calități de concepție, de realizare și de culoare atrag atenția privitorilor. D. Al. Ionescu Iași este, și va fi, un poet al florilor. Margarete (52), Stânjenei (53) și Margarete (72, aquarelă) fac dovada elocventă a spuselor noastre-Cea mai remarcabilă dintre lucrări ni se pare Ceahlăul (40) în care artistul risipește frumoase însușiri de atmosferă și lumină. Peisaj pe Ceahlău (43), Colț din Ceahlău (44), Peisaj din Bicaz (47), Dimineața la Tarcău (49), Aleea de Plopi din Buhalnița (41) sunt lucrări remarcabile cari rețin atenția prin perspectivele cari se deschid. Fără a fi influențat de acel modernism pictural care, în cele mai multe cazuri, înseamnă o ne-Legea, în starea ei de proect a fost adusă în fața maturului corp. Ea prevede posibilitățile unor noui impozite, lăsate de astă dată în seama arbitrajului autorităților comunale și județene. Fi va maturul corp la înălțimea de unidrept, care-l va duce cu siguranță la înălțimi artistice. Cu calități incontestabile de colorist, merge spre realizări tot mai reușite. Dintre aquarele se remarcă: Furtună pe muntele Revard (Aix les-Bains) (58), redată cu o mare putere de sugestie, Turnul Golia din Iași (60) pentru admirabila culoare locală. Se disting, dintre gravuri, Cheile Bicazului (24), Mănăstirea Agapia (28)- De asemenea desemnul în peniță. Interior din Biserica Golia (31) care descoperă, în redarea atmosferei bisericești, o nouă lătare a talentului d-lui Al. Ionescu. Remarcăm totdeodată, dintre cele mai reușite gravuri, pline de relief și de efecte de lumină: Biserica, Sf- Sava, Pont Neuf (Paris), La Cită, portretul lui I.■ Brătianu, cap de fetiță. Portretele în creion, prin simplicitatea și puterea lor de expresie, dovedesc siguranță. Alte câteva grauri expuse, dintre primele lucrări ale d-lui Ionescuînșine arată de unde a plecat și progresul pe care l-a făcut într’un timp scurt, reușind a reda valorile într’o tehnică cu mult simț Artistice Sili im!: Evil 91 tairtsi Demisia piremului francez Paris, 22 (Rador). Camera s'a ocupat azi de interpelarea deputatului Bayat, radical-național. Acesta și-a desvoltat interpelarea sa asupra așa numitului dezacord public permanent din sânul guvernului, care favorizează speculația atât de păgubitoare agricultorilor și consumatorilor. Au fost depuse mai multe ordine de zi. D. Steeg, președintele consiliului, pune chestiunea de încredere, împotriva priorității ordinei de zi depusă de d. Bugat. VOTUL DE NEÎNCREDERE Camera a votat cu 293 de voturi, contra 233, ordinea de zi. Față de rezultatul votului, membrii guvernului au mers la Eusée, unde d. Steeg, președintele consiliului, a remis d-lui Doumergue, președintele republicii, demisia guvernului. ----------x □ X---------- Știri — Eri a sosit în Capitală principele Takamatsu însoțit de principesa Kiku Ko. Iluștrii oaspeți au fost întâmpinați la gara de Nord de M. S. Regele, Măria Sa Mihai, Principele Nicolae și Principesa Ileana, precum și de o parte din membrii guvernului, autorități militare și civile. Înalții oaspeți vor fi găzduiți la casa Blank. ■ — D- Hațieganul, ministrul Cinicii și sănătății a fost primit ori în audiență de către M. S. Regele. — In ședința ținută ori la Camera de Comerț, membrii consiliului s’au declarat împotriva unor noui impozite și împotriva legei, contra camerei. — Azi la ora li s’a întrunit, din nou delegația economică a guvernului. — In curând se vor lua măsuri pentru ostenirea cărnii. — Mâine începe în Capitală congresul Uniunei orașelor din