Neamul Românesc, ianuarie 1931 (Anul 26, nr. 1-23)

1931-01-24 / nr. 18

VîU" ~ ~ wise DIRECTOR POLITIE M. iobea REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 11, (etaj) Telefon 312|601 B _________Sâmbătă, 24 ianuarie, 1931__________ ______ ANUL XXVI.­­ MqȚ­IS _______ Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe ș­ase luni, 300 Lei Prim­i autorități și Instituțiuni: 1090 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU In preajma divorțului n Da, la Guvern sînt două partide, coalisate, care se urăsc între ele. O ură veche. Nu vomu uita scenele de la căderea lui Ion Bră­­tianu, cînd regele Ferdinand cerea — cerea sincer — un guvern de coaliție al naționalilor, pe cari-i conduceam în parte, și al țeră­­niștilor și, după ce mi se spusese că Regele vrea pe d. Maniu — ceia ce Regele a tăgăduit — am fost trimes în ciuda înțelege­rii cu d. Mihalache — cu o listă națională, în care erau numai Ministere „reservate" fără nume, pentru țerăniști, cari, din partea lor, au adus o listă pur țerănistă, negînd orice acord. Dar pe urmă s'au „contopit". Falsa „contopire" i-a adus pe ambii la guvern, după ce am­bii refuzaseră o onestă conlucrare. Din „contopire" a resultat ce urmează. Partide dogmatice fiecare aveau un punct de vedere. Unul neunitar, neorganic, menit a slăbi țara. Pentru Ardeleni, victoria unei provincii, pentru țărăriști vic­toria unei clase. Dacă s'ar fi făcut experiența reală a unuia din aceste progra­me, țara ar fi profitat, iar partidul ar fi ieșit învins, dar cu onoare. Contaminîndu-!e pe amîndouă, țara n'a înțeles nimic, iar că­derea va însemna și­ o desonorantă catastrofă pentru fiecare. II. IORGA . . . ; , Ne treime un guvern de concentrare Situația politică și economică, a țarei devine, pe zi ce trece, tot mai tulbure și mai grea. Simțim cu toții criza apăsă­toare, lipsurile de tot felul, pri­mejdia prăbușirei, care s’apropie fără ca, totuși, din această îngri­jorare unanimă să iasă la iveală soluția salvatoare și cei care ar fi în măsură să o înfăptuiască. Așa zisele „soluțiuni“ pentru remedierea crizei sunt propuse i­ilnic, fără ca prin seriozitatea lor să reție atențiunea și să se poată impune. In situațiunea grea în care ne găsim se impun măsuri eroice, singurele cari ar mai putea salva țara de pe marginea prăpastiei. Bugetul actual trebue revizuit. Reduceri importante se mai pot încă face, reduceri care să asigu­re, nu numai echilibrarea reală a bugetului, dar chiar o degreva­re a impozitelor actuale, care a­­pasă asupra­­ contribuabililor. Legea administrativă, cu între­gul ei aparat costisitor poate fi dacă nu abrogată, cel puțin sus­pendată până când statul va avea posibilitatea financiară ca să o poată înfăptui în condițiuni care sa-i asigure ajungerea scopului pentru care a fost creată. Regiile și casele autonome, care întrețin un personal atât de cos­tisitor, fără ca ele să-și ajungă scopul practic, pentru care au fost create, ar putea fi și ele suspen­date realizându-se astfel pentru stat economii apreciabile. Inflația și industriile efemere susținute de un regim vamal ul­tra­protecționist, care au creat, la noi, până în prezent, iluzia pros­perității, prin prăbușirea pre­țurilor a dat la iveală toată gra­vitatea situației, în care ne sba­­tem. In fața acestei situațiuni guver­nul, departe de a se arăta la înăl­țimea situației, a căutat să trate­ze la întâmplare și fără a fi con­dus de vre­un plan de ansamblu problemele financiare,­­ fapt ca­re a produs o penibilă impresie nu numai în opinia publică inter­nă dar și peste hotare. Ceea ce contribue și mai mult la agravarea acestei situațiuni este faptul că guvernul actual în­cearcă să pue creditul țării la li­citație, pe piața monetară inter­națională, întru un moment care este socotit cu totul nepotrivit pentru astfel de împrumuturi. Motivul invocat, realizarea cre­ditului agricol în împrejurările actuale nu poate fi decât un pa­leativ, fără a putea rezolva gra­va problema agricolă care există azi la noi. Ziarul „Times" din 16 dri, ocu­­­pându-se de situația economică a României crede că singura soluție azi, când soarta guvernului, pe care-l socotește de umplutură, este pecetluită, ar fi un guvern de per­sonalități pe care l ar putea pre­zida d-nii Titulescu și Argetoianu. Vorbind de mijloacele prin ca­re s-ar putea soluționa actuala sta­re de lucruri de la noi „Times" crede că ar trebui urmată „politi­ca Titulescu" care consistă în ela­borarea unui plan economic și fi­nanciar complect, în colaborare cu experții Societății Națiunilor și contractarea de împrumuturi pen­tru realizarea planului prin mijlo­cirea comitetului financiar al So­cietății Națiunilor. * Nu tăgăd­uim că această soluțiu­­ne în ce privește sprijinul larg al Societății Națiunilor n’ar putea a­­vea o mare influență în bine, pen­tru ameliorarea crizei. Credem în­să că în ceea ce privește guvernul de personalități, el nu poate fi realizat azi la noi, și că este nevoe de concursul tuturor partidelor politice care să dea țărei un gu­vern puternic de concentrare. Este de altfel singura soluțiune care ar concorda și cu declarații­le repetate ale M. S. Regelui, în favoarea regimului constituțional. ---------x Q x—------­I M­aterialul ■ ai ...necesar pentru întocmirea modificării­­ reformei administra­tive, îl vor furniza, după cererea d-lui Mihalache, directorii minis­teriali și prefecții. Nu e vorba deci de urmărit respectarea unui principiu ci de o modificare de mici amănunte ale legii. Dar atribuțiile directoratelor rămase nefixate până azi ? . In momentul când ziarele publicau lungile liste de elevi pe­­depsiți cu izgonirea din școli pentru vina de a fi făcut parte din­­ organizații teroriste secrete, d. Emil S. V. Socec arăta, în ziarul nostru, greșala ce se face cu „eliminarea în massă" a copiilor căzuți în greșală, nu din vina lor ci a părinților cari nu-i suprave­gheau și, într'o oarecare măsură, și a dascălilor cari nu știau să se apropie de sufletul elevilor. Căci, In adevăr, ce urmăresc eliminările ? Dacă e vorba de îndreptarea greșiților, la aceasta nu se poate ajunge lăsând pe copii pe străzi, în bătaia tuturor ispitelor și la dispoziția tuturor agaraților pentru propagarea dezordinei. Se urmărește o răzbu­nare a societății jignite ? Dar atunci înseamnă a arunca o serie de copii, pe cari nici legea nu-i socotește decât în parte responsa­bili, în pepara dușmanilor societății, îngroșând numărul acestora­­ și sporind sămânța urii oarbe împotriva ordinii stabilite. Nu era mai bina sa acești copii rătăciți să rămână, dimpotrivă, într'a mai da aproape supraveghere a dascălilor, datori să-și facă un punct de onoare­ din convertirea celor vinovați ? Dar eliminarea elevilor în cazul de față reprezintă ceva mai mult decât o simplă măsură disciplinară, foarte comună. Ea im­­p­etează asupra hotărîrilor justiției, cercetările asupra acțiunii subversive a societăților clandestine fiind încă în curs. Măsura ministerului tvs-și avea locul decât după ce justiția ar­­ IS Sta!--' F ™,a ^ O farsă și un cartel Alegerile parțiale­ încă un mijloc de revărsare generoasă a demagogiei, pe meleagurile na­ționale, bântuite de belșugul re­coltei și pustiite de opera politi­­cianilor. Partidele, în special cele de gu­vernământ, au reluat „contactul“ — celebrul și mult fredonatul lor contact, — cu țara. Flașnetele denumite democratice, probabil fiindcă sună fals și fac mai mul­tă gălăgie, se plimbă, sub forme multicolore, pe șoselele desfun­date. Electorii și-au adus amin­te că țărănimea îi trebue câte u­­nele. Fiecare „partid“ oferă ce poate și poate totdeauna destul... Căci, dintrun vechi obicei, de alt­fel recomandabil, dă totdeauna de la altul...* Dar iată o nouă formă sub care se prezintă consultar­ea populară. Intre „oligarhia bizantino-fa­­nariotă“ a liberalilor și „demago­gia criminală“ a guvernanților, cineva, un personaj misterios și ocult, ar fi zvârlit o punte ferme­cată. Acordul, s’ar fi încheiat." A­­micii d-lui George Brătianu se grăbesc să-l denunțe cel puțin o­­dată pe zi... D-nii Duca și Madgearu ar fi fost dirijorii romanței electorale de-acum... Ea ar avea scopul patriotic, și inofensiv, ca „Țara" să se de­clare pentru partide. Liberalii și guvernul s’ar spri­jini reciproc, și să și „împartă“ alegerile. Cele din Ardeal să le câștige guvernul, iar în vechiul regat viguroasa conștiință națio­nală, să se pronunțe pentru libe­rali. Cartelul acesta poate că există. Dar ori­ce s’ar spune, și guver­nanții, și liberalii știu să... salve­ze aparențele. La Teleorman, un cartelat li­beral a fost omorît de electorii guvernamentali. Viitorul de eri ‘salvează și el a­­parențele, cu următoarele : „Deputații guvernamentali Neagu și Manoliu, aflând că mai mulți fruntași liberali din județ se întorc acasă la Focșani cu manifeste, le-au eșit înainte în comuna Găgești, unde aduna­se ceata lor de voinici cu respec­tivele baze „democratice“, con­siliul comunal în frunte cu pri­marul Purdel și șeful de post. Voinicii guvernului au barat șo­seaua cu automobilul prefectu­rii și au forțat autobuzul în care se găseau cei câțiva liberali să oprească. Toți călătorii au fost siliți să coboare și în timp ce loviturile curgeau din belșug asupra lor, au fost percheziționați toți, ne­­exceptându-se nici femeile iar manifestele au fost confiscate“. Voinici guvernului nu s-au mulțumit numai cu confiscarea manifestelor și cu bătaia sufe­rită de oameni ce nu aveau nici o vină, ei au dus în lovituri de ciomege pe fruntașul liberal Cri­stian Vasilache din comuna Co­­lacu, în localul primăriei unde a fost bătut crunt de către chiar deputatul Neagu Venin și apoi dat din nou pe mână voinicilor, cari au avut grija de a-i lăsa pă­gubaș de bani și de ceas“. * Intr’un indignat manifest, ofi­ciosul d-lui Duca, nu prea mena­jează pe­­ tovarășii cu care s’au împărțit frățește voturile alege­rilor parțiale : „Regimul național-țărănist ca­re a comis cele mai nerușinate violențe în­­ alegerile trecute, va reedita, cu furia disperării, ace­leași mijloace de siluire a voin­ței alegătorilor. După înșelarea lor, guvernul va trebui să vină și cu violentarea în chip brutal al voinței lor. Aceasta e fatal. Dar această procedare a unui regim politic în agonie, nu va fi decât piatra lui de mormânt. Ce­tățenii au astfel și datoria și sa­tisfacția de-a da prin fenii lor de a vota, lecția ce-o merită un re­gim care a înșelat clasele socia­le și a dus țara la situația ei de azi“, înțelegerea e deci perfectă.... Membrii acordului electoral își sparg capetele, se omoară priete­nește, își fură ceasornicele, și se buzunar­esc reciproc. Acordul cuprinde ambele sexe. Dovadă că nici femeile nu scapă ne­percheziționate. Automobilele județelor au un rol important în „perfectarea" dibacei și secretei alianțe. Partidele „de guvernământ“ vor pretinde, după noua parodie electorală, că „Țara“ s’a declarat pentru ele, și că vocea cetățenea­scă pretinde Coroanei sa nu cum­va să mi dea urmare indicațiilor „voinței“ naționale. * Ca și cum nu s’ar fi schimbat nimic... După vechiul tipic, co­mod și tricolor, massele conștien­te, își aleg reprezentanții... Ușoare manevre, împart man­datele pe provincii... pe când ad­versarii înțeleși pe ascuns, men­țin în forme atât de interesante, ordinea publică, luând pulsul ce­tățenesc.... O farsă mai mult, pentru un repertoriu democratizat, iată ce constitue, noua și febrila goană după voturi.... * terviet­­ii­ d-lui profesor n. m — Declarațiile licite ziarului parizian^ ’Intransigent” — Ziarul parizian „„ Intra­si­geant” publică în numărul său dela 16 col. un interview pe care colabo­ratorul său d. René Pernoud l'a obținut deja dl profesor N. Iorga, venit la Paris spre a face obici­nuitele prelegeri anuale la Sor­­bona. Articolul d-lui Pernoud începe cu o declarație prealabilă a d-lui profesor N. Iorga. Reproduce?n. — Situația actuală a României? Vă voi vorbi despre ea, îmi spune d- profesor Iorga. Dar să nu aș­teptați de la mine ca să trag prog­nosticuri. Istoricul care sunt știe că destinul popoarelor ascultă de legi tot atât de grele de urmat cât și de stabilit. Se dem, într’un salon al acelei școli românești pe care profesorul Iorga a întemeiat-o acum 10 ani, pe povârnișul unui deal, printre grădinile de la Fontenay-au­x- Roses. Acum ascult, pe profesorul Iorga vorbindu-mi de țara sa, într'o franțuzească impecabilă, cu un glas limpede, în care un ușor ac­cent pune note cântătoare. Acest om de Stat, care a jucat un rol de prim plan în istoria națiunii sale, acest istoric care aparține tu­turor societăților savante di­n Eu­ropa și America, acest scriitor care vorbește 7 sau S limbi, care are îndărătul său o operă lot^ pe atât de vastă cât și de variată, a­­cest universitar, rector al Univer­sității din București, este un uriaș cu barba abia căruntă, cu figura cam socratică, în care ochii strălu­cesc adesea cu o ironie aproape ță­rănească. PRIN CE A TRECUT ROMÂNIA DUPĂ RĂZBOI — „Pentru a pricepe bine, si­tuația în care se află România, spune d-sa, trebue să ne amintim mai întâi starea ei a doua zi după război: sleită, despopulată de in­vazie și prădăciune, fără mijloace de transport, fără industrie, măr­ginită la nord și la este de vecini amenințători, ea s'a găsit deoda­tă sporită cu vaste teritorii în fa­ța unor condiții și de existență cu totul nouă. I-a trebuit mai în­tâi oarecum, să reia cunoștință de sine însăși, să dobândească o co­­heziune și să se adapteze acelor legi cari se impuneau cu impla­cabilă instantaneitate Europei de după război. Era vorba de a în­locui instituțiuni seculare, străbă­tând dintr’un salt etapele pe care le străbătuseră de multă vreme a­r­od brusc. Sufragiul universal nu exista; el fu decretat cu o trăsătu­ră de condei și aceasta e una din pricinile indispoziției actuale. Po­porului nostru îi lipsește Ucenicia, ca unui copil căruia i s’a dat o jucărie prea perfecționată. DE LA SATE LA ORAȘE Din acest rău inițial trebuia să decurgă altele, mai întâi exodul fiind, care tot pe atât, ba și mai mult decât Franța, populează o­­rașele cu nenorociți, lipsiți de me­serie, rău adaptați, nemulțumiți, pradă ușoară pentru propaganda revoluționară. Să nu uităm că, cu­­ toate relele înbunătățiri, viața este grea pentru țărani ; produsele agricole se vând prost, cu prețuri scăzute, din pri­cina dificultății comunicațiilor ' pe de altă parte cultivatorul, rău susținut de către Instituțiile de Stat, este nevoit prea adesea să recurgă la cămătar, care mișună în regiunile agricole și se îmbo­gățește pe ieftin din ruina pă­căliților săi; flagel social, care trebuie distrus cât mai curând, sub pedeapsă de tulbur­ari grave. ROMANIA TRECE PRINTR’O CRIZA DE CREȘTERE Și acest ansamblu de cauze ne aduc să considerăm forma cea mai acută a răului de care suferă actualmente România : pletora de politiciani. Iată vestea adusă de d. Ernest Clientela lor este făcuta din acei mii de funcționari noi, cari constituesc aproape acum un stat în stat, și al căror număr a sporit până într'atât, încât a trebuit să li se interzică prin­­tr'o lege specială, care a sus­citat numeroase polemice, de a cumula mai multe slujbe. Și totuși, n'ași vrea să vă văd ducând cu dvs. din această scurtă convorbire impresia că tabloul pe care vi l-am așter­nut nu comportă decât umbre. Din acuitatea însăși a crizei, sunt sigur, că va izbucni salva­rea țării mele. Criză de crește­re, acesta este diagnosticul. A­­cest fel de indispoziție nu ata­că decât popoarele tinere. Franța care a arătat întotdea­una atâta prietenie României, n'ar putea să se înșele în acea­stă privință". Internă Externă Situația — Azi are loc la Senat consfătuirea majorităților. — Parlamentarii ardeleni consfătuiți aseară la Senat au dat alt comunicat prin care exprimă încrederea în guvernul Mironescu. — Majoritatea directorilor ministeriali s’au pronunțat, la consfă­tuirea de ori de la Interne, pentru modificarea reformei adminis­trative. — D. Maniu va întreprinde o acțiune diplomatică. — Azi dimineață s’a întrunit delegația economică a guvernului. — In urma unui vot de neîncredere al Camerii, guvernul francez a demisionat. — Comisiunea Europeană a adoptat propunerile d-lui Titulescu referitoare la sprijinirea statelor agricole. — In ședința de eri Consiliul Națiunilor a discutat din nou pro­blema dezarmării, fără a se putea lua vre­o hotărîre. — Persistă zvonul despre acordarea amnistiei în favoarea tuturor deținuților politici din India.­­ Belgia își întărește frontiera spre Germania. mm gsfflt­s mm 0 Săgădtuială regală și o periculoasă măsură fiscală Regimul național-țărănist s'a caracterizat prin sporirea impozi­telor de toată mâna impuse țării. Nevoiți, sau din greșite calcule fi­nanciare guvernanții noștri din ultimii ani au tăbărât pe punga bieților contribuabili, hotărîți a-i aduce în sapă de lemn. Cuvintele „criza economică” sunt invocate la fiece moment, iar constrângerile la plată se în­tețesc ca pe vremea domniilor fanariote de tristă aducere-a­­minte. Statul are nevoe de bani. Chel­­t­uuelile depășesc veniturile. Tre­­buesc puse noui impozite. Și s’au pus cu nemiluita. Poa­te sau nu poate cetățeanul să plă­tească, ăsta a interesat mai puțin pe guvernanți. Totul e ca soco­telile lor financiare să iasă. Se părea însă că pentru reali­zarea ultimului buget, aceste so­coteli s’au închecat. Gemea țara de năpasta urgiei fiscale, dar cu­mințenia nu și-o pierdea. Aștep­ta încă, resemnată, vremuri mai bune. Iată însă că s’a înșelat. Combi­națiile din sferele diriguitoare i-au fost streine. Surprizele pot avea însă și ur­mări fatale... Lucru la care nu s’a prea gândit onoratul nostru ministru de interne. Crezându-se abil, după o îndelungată expe­riență de scamatorie politică, a căutat să pregătească o nouă mă­sură fiscală. De astădată deghiza­tă, întocmai ca acei scamatori cari îți cer un leu ca să-ți arate cum îl înghite și apoi îl scoate pe nas, în realitate însușindu-și-1, bugetivorii noștri economiști de ocazie și de specialitate, sub pre­textul unei mici modificări a legii administrative, strecoară din nou antenele lipicioase ale fiscalității neîndestulate, în pun­ga contribuabililor, cu nădejdea că le va mai lua și ceea ce cu chiu cu vai se presupune că le-a mai rămas....* rii, sau se va lăsa și el dus de a­­bilitățile d-lui Mihalache ? Partidul liberal și-a spus cu­vântul. Și noi am luat notă de a­cest cuvânt. Așteptăm acum ho­­tărîrea grea a Senatului. Țara în­treagă așteaptă...* Dar trebue să se știe că ea de data asta, admițând că le­gea se votează, nu va mai ră­mâne impasibilă. Noui impozi­te întrec puterile ei de plată. Și­ apoi ea mai a luat cunoștință de cuvântul regal spus de la tri­buna parlamentului și care era respirat: nu se vor mai așeza noui impozite. Or, dacă guver­nul a uitat propoziția Suvera­nului, țara îi aduce aminte. Deslănțuirea unei noui urgii fis­cale e de temut ca o primejdie inevitabilă... D. Mihalache care cunoaște țăranul român să fie cu băgare de seamă. Ceea ce încearcă să facă acum d-sa e, ceea ce se cheamă într'un limbaj care îi e cunoscut : a turna gaz peste foc... Evitați, vă rugăm, scânteia ! C- , -------------x D x--------------! Un tânăr d­e 27 de ani, d. Al. Ion­escu Iași, în plină ofensivă ar­tistică, înarmat cu mijloace care nu mai lasă nici o îndoială asu­pra triumfului final, deschide o interesantă expoziție în sala Mo­zart. Numele tânărului artist este îndestul de cunoscut amatorilor de artă. Plecat din mediul artis­tic al Iașilor, a studiat la Paris la Beaux-Arts câțiva ani cu mae­strul Lagui Herm­­ie. Cu greutate neînchipuită și numai cu ajutorul resurselor ta­lentului și stăruințelor sale, tână­rul pictor s’a familiarizat cu arta marilor Capitale: Viena, Berlin și Munich, unde, ajutat de înclina­­țiunile sale din copilărie pentru gravura în aramă și desenul în penițe, (până la 22 de ani a­ avut trei expoziții de desemnări în peniță) cari i-au fost o serioasă pregătire pentru studiul la Paris. Expoziția de acum din sala Mozart este a unui talent ce se îndreaptă spre maturitate. Reale calități de concepție, de realizare și de culoare atrag atenția privi­torilor. D. Al. Ionescu Iași este, și va fi, un poet al florilor. Margarete (52), Stânjenei (53) și Margarete (72, aquarelă) fac dovada eloc­ventă a spuselor noastre-Cea mai remarcabilă dintre lu­crări ni se pare Ceahlăul (40) în care artistul risipește frumoase însușiri de atmosferă și lumină. Peisaj pe Ceahlău (43), Colț din Ceahlău (44), Peisaj din Bicaz (47), Dimineața la Tarcău (49), Aleea de Plopi din Buhalnița (41) sunt lucrări remarcabile cari re­țin atenția prin perspectivele cari se deschid. Fără a fi influențat de acel modernism pictural care, în cele mai multe cazuri, înseamnă o ne-Legea, în starea ei de proect a fost adusă în fața maturului corp. Ea prevede posibilitățile unor noui impozite, lăsate de astă da­tă în seama arbitrajului autorită­ților comunale și județene. Fi­ va maturul corp la înălțimea de uni­drept, care-l va duce cu siguranță la înălțimi artistice. Cu calități incontestabile de co­lorist, merge spre realizări tot mai reușite. Dintre aquarele se remarcă: Furtună pe muntele Revard (Aix les-Bains) (58), redată cu o mare putere de sugestie, Turnul Golia din Iași (60) pentru admirabila culoare locală. Se disting, dintre gravuri, Cheile Bicazului (24), Mănăstirea Agapia (28)- De asemenea desem­­nul în peniță. Interior din Bi­serica Golia (31) care descoperă, în redarea atmosferei bisericești, o nouă­ lătare a talentului d-lui Al. Ionescu. Remarcăm totdeodată, dintre cele mai reușite gravuri, pline de relief și de efecte de lumină: Biserica, Sf- Sava, Pont Neuf (Paris), La Cită, portretul lui I.­­­■ Brătianu, cap de fetiță. Portretele în creion, prin sim­plicitatea și puterea lor de expre­sie, dovedesc siguranță. Alte câ­teva grauri expuse, dintre pri­mele lucrări ale d-lui Ionescu­­înși­ne arată de unde a plecat și progresul pe care l-a făcut într’un timp scurt, reușind a reda­ valo­­­­rile într’o tehnică cu mult sim­­ț Ar­tistice Sili im!: Evil 91 tairtsi Demisia piremului francez Paris, 22 (Rador).­­ Camera s'a ocupat azi de interpelarea deputatului Bayat, radical-na­țional. Acesta și-a desvoltat in­terpelarea sa asupra așa numi­tului dezacord public permanent din sânul guvernului, care fa­vorizează speculația atât de pă­gubitoare agricultorilor și con­sumatorilor. Au fost depuse mai multe or­dine de zi. D. Steeg, președintele consiliu­lui, pune chestiunea de încrede­re, împotriva priorității ordinei de zi depusă de d. Bugat. VOTUL DE NEÎNCREDERE Camera a votat cu 293 de voturi, contra 233, ordi­nea de zi. Față de rezultatul votu­lui, membrii guvernului au mers la Eu­sée, unde d. Steeg, președintele consi­liului, a remis d-lui Doumer­gue, președintele republicii, demisia guvernului. ----------x □ X----------­ Știri — Eri a­ sosit în­ Capitală prin­cipele Takamatsu însoțit de prin­cipesa Ki­ku Ko. Iluștrii oaspeți au fost întâmpinați la gara de Nord de M. S. Regele, Măria Sa Mihai, Principele Nicolae și Prin­cipesa Ileana, precum și de o parte din membrii guvernului, autorități militare și civile. Înal­ții oaspeți vor fi găzduiți la casa Blank. ■ — D- Hațieganul, ministrul Ci­nicii și sănătății a fost primit ori în audiență de către M. S. Regele.­­ — In ședința ținută ori la Ca­mera de Comerț, me­mbrii consi­liului s’au declarat împotriva unor noui impozite și împotriva legei, contra camerei. — Azi la ora li s’a întrunit, din nou delegația economică a guvernului. — In curând se vor lua măsuri pentru ostenirea cărnii. — Mâine începe în Capitală congresul Uniunei orașelor din

Next