Neamul Românesc, iulie 1931 (Anul 26, nr. 144-170)
1931-07-22 / nr. 162
FUNCȚIONARUL — Solidarismul de breaslă — Era șef de birou, cu toate că, după munca, dragostea și cinstea cu care își îndeplinea sarcina, ar fi trebuit să aibă un grad mai înalt, împovărat de-o familie destul de numeroasă pentru leafa lui puțintică, omul chibând cum ar face mai bine să se împotrivească sărăciei. Și-a scos atunci familia din București și și-a așezat-o în una din comunele suburbane, într-o căsuță modestă, rodie nevasta cu cei trei copilași începură a duce o viață de privațiuni, dar și de curajoasă bravare a sărăciei. Tatăl pleca dimineața la slujbă, având ascunsă. In fundul buzunarului, mica provizie de frugală mâncare, îngrijită de mâna duioasă a nevestei și stropită de lacrimile ei, pentru masa Lui de la amiază. Seara, după istovitoarea muncă a zilei, șeful de birou se întorcea pe jos de la stația ■terminală a tramvaiului, purtând necontenit în suflet, ca o fatalii umbră, grija, chinuitoarea grijă a Bilei de mâine. De obiceiu, ajung*« noaptea acasă, unde el așteptau ființele dragi pentru cari trăia. Intr’o noapte, însă, șeful de birou nu s'a mai întors. S’a petrecut, ceva foarte simplu, mergând sub ploae, în noaptea neagră ca păcura — și cugetând neîncetat la grija celor deacasă, n’a băgat de seamă când s’a ivit din întunerec un imens autocamion. A vruit să svâcnească din calea lui, dar era prea târziu. S-a izbit cu vrăjmășie — și șeful de birou a rămas, țeapăn în noroiul șoselei, mirat, în cea din urmă clipă, de tot ce se petrecuse. Acasă, nevasta și copiii l-au așteptat zadarnic : în locul lui a venit numai vestea morții lui... Pe urmă, l-au îngropat cu ce s’a găsit, — că doar și cei săraci trebuie îngropați. Șeful de birou avea ceva ani de pensie, — văduva lui a primit, firește, pe lângă recunoștința Patriei, și o pensie, cu cuantumul căreia puteau trăi, sărăcăcios, cam 5—6 zile din lună. Restul zilelor ? Treaba ei !... Facă ce știe și ce poate și ea !..„Ce știe și ce poate“ e însă o vorbă goală, care nu dă de mâncare... Vă rog să credeți că această simplă și banală povestire nu e luată nici din vre-un roman eișit din pana unui scriitor, nici nu înfățișează un fragment din vre un film, cu care avem de gând să e gâradărim mila cetitorului sau să-i tulburăm tihna de după amiază. Ceea ce am povestit s’a petrecut aidoma cu un vrednic șef de birou de la unul din ministerele noastre în iarna trecută. Gazetele au dat amănunte bogate și, pe deasupra, și fotografia victimei. A doua zi, însă, faptul a căzut în pustiul fără margini al faptelor, diverse, a căror socoteală doar de-o mai ține bunul Dumnezeu. ... Și totuș, trăim această epocă. după un războiu glorios, aducător al întregirei Neamului, iar pe când bieții șefi de birou, năluciți și chinuiți de gândul dacă vor avea mâine ce da de mâncare la copii, cad fărâmați de camioane, alături de ei, benchetuesc hoții și briganzii, cari de un deceniu sug, în văzul și nepăsarea obștească, avuția și vlaga acestui popor!... Este acesta un semn că Dumnezeu ne cearcă răbdarea, — dar mai este și semn că trebuie să ne trezim, să ne verificăm viața și de îndată să o îndrumăm pe altă cale. Funcționărimea românească trece prin formidabilă criză, — cea mai mare și mai grea de când trăim viața contemporană a însuș Statului nostru. Pe de altă parte, trebue să însemnăm adevărul că breasla funcționarilor publici, este cea mai numeroasă și mai însemnătoare din țară, — așa că ea se înfățișează ca un organism precumpănitor în desfășurarea vieții noastre sociale. Doleanțele ei ar trebui să fie afirmate cu putere de tunet, că doar ele sunt ecoul miilor de strigăte individuale, colectate de pe întreaga față a țării, iar osatura funcționărească este chiar scheletul pe care se așează țesutul material al Statului. Așa că... De ce, atunci, aceste doleanțe nu sunt ascultate ? Ce „cal troian“ * pătruns în cetate, de-a adus dezastrul ? Ce vierme roade la rădăcină* de vedem copacul acesta mare pălind și clipind a pietire?... Sunt acestea grele întrebări, la cari funcționărimea românească și conducătorii ei trebue să reflecteze cu grijă și cu viu interes. Desigur că pricinele sunt multei și adânci, dar deocamdată una mi se pare precumpănitoare, aruncând umbra ei de sumbru înțeles asupra problemei. Un corp organizat nu va putea să-și înfăptuiască năzuințele decât dacă va avea la îndemână. Întreg și puternic, instrumentul cu ajutorul căruia va putea realiza aceste năzuințe. Iar cel mai însemnat instrument este acel sufletesc. De când lumea și pământul, marele înfăptuitor al tuturor celor materiale a fost sufletul omenesc. Primatul sufletlui e un adevăr, care nu poate fi negat decât de inepții veacului acesta. " Legenda Meșterului Manole e de-a pururi actualizate. Zidul nu tine decât dacă îngropăm în el, pentru totdeauna, dragostea noastră, adică, sufletul nostru. Zadarnic punem pietre peste pietre, căznimdu-ne « da «numai prin aceasta viață aleăturiei materiale, — totul se nărue, netrebnic, ca cea dintâi suflare », furtumei. Ci numai dacă vom «trecură în această moartă alăturie «tafta, sufletului nostru, pe veci vie și prezentă, — vom izbuti a înfăptui ere* nepieritor. Elementul sufletesc al unei alcătuiri obștești, ca aceea de față, nu e altul decât simțul profund al unei solidarități de breaslă. Acel pretins demodat și necontenit ridiculistut, principiu: „Unul pentru toți și toți pentru unul“, trebuie readus în mijlocul vieții noastre, — însuflețit de un nou înțeles, actualizat— și realizat. Cu el trebuie să umplem golul din alcătuirea de breaslă a funcționărimei românești. N’aș putea nega, fără a mă depărta de adevăr, că, și până astăzi au fost unele realizări ale acestui solidarism, — dar cât de puțin și cât de efemer!... Și ca dovadă vie și obiectivă că acest solidarism, ca forță precumpănitoare de înfăptuire a lipsit, stă tocmai neputința realizări doleanțelor funcționărești In genere diferitele manifestări exterioare în legătură cu activitatea Societății de Telefoane trec cu totul neobservate de către marele public și sunt îndeobște considerate de acesta ca niște simple acte individuale fără nici o importanță deosebită. Un trecător vede un lucrător de linii urcat pe un stâlp întinzând fire, altul vede într'o gură de canal , ființă, despre care nici nu bănuește că ar fi un inginer însoțit de ajutoarele sale, care se străduește, în pozițiuni destul de neconfortabile și într’o atmosferă adeseori viciată, să facă o legătură de cabluri care mâine va funcționa pentru a face viața mai agreabilă celor ce depind de acel circuit, un al treilea, în fine, vede din întâmplare cum un viitor abonat cere să i se instaleze un telefon și cum această operațiune nu durează decât câteva minute la ghișeul respectiv. Pentru îndeplinirea tuturor acestor fapte atât de simple în aparență și cami, cum spuneam mai sus, trec complect neobservate de către marele public, nimeni nu bănuește câte servicii conlucrează anterior și cum ele necesită ținerea în seamă a unui complex întreg de considerente de tot soiul al căror rezultat este executarea unor lucrări atât de simple în aparență Astfel, atât pentru lucrătorul care întinde sârma cât și pentru inginerul care lucrează în gura de canal și abonatul care în urma cererii sale va primi telefonul, sunt necesare hotărîrile diferitelor secțiuni, diferitelor servicii, cari fiecare lucrează în specialitatea lor și cari declanșează acțiunile terminale, acele cari apar ochiului marelui public. Activitatea Societății de Telefoane este împărțită diferitelor departamente și fiecare departament este responsabil de o anumită parte a activității Societății. Toate la un loc formează organizarea Societății pe care vom căuta să o redăm mai jos în trăsături generale. Societatea este condusă și supravegheată de către un președinte, un vice-președinte și de către consiliul de administrație. Vice-președintele, d. G. A. Ogilvie, e în aceiaș timpi directorul general al Societății și are în sarcina sa întreaga conducere a Societății. Directorii diferitelor departamente descrise mai jos constituesc, putem spune, Statul Major în conducerea Societății. Fiecare e responsabil de activitatea propriului său departament și toți lucrează împreună, în cooperare cu Direcția Generală, pentru a asigura bunul mers al Societății. Departamentul tehnic sub conducerea d-lui Holl, inginerul șef, prepară proectele pentru toate construcțiunile noul, ce are de efectuat Societatea, după obligațiile lupte prin Contractul cu Statul și de acord cu nevoile telefonice a diferitelor regiuni și localități ale țării. Această atriibuțiune fundamentală și atât de importantă, de care depinde în primul rând realizarea programului modernizării, care formează baza activității Societății, e Împărțită în 4 servicii principale și anume: a) Secția de Transmisiune și Linii Interurbane, sub direcția d-lui Mc.Curdy, pentru proectele în legătură cu rețelele interurbane și pentru determinarea normelor menite să dea o bună audiție ln rețelele și echipamentele urbane; b) Secția Echipamentului, sub direcția d-lui Socketeder, pentru proectele de echipament automat și manual, în toate centralele urbane și interurbane; c) Secția Clădirilor, sub conducerea d-lui Troy, pentru proectele clădirilor pe cari Societatea trebue să le construească pentru centralele mai importante ; d) Secția Instalațiilor Exterioare, sub direcția d-lui Tucker, pentru procctele tuturor nouilor rețele urbane și schimbările in rețelele deja existente. Departamentul Construcțiilor și întreținerii, sub direcția d-lui Carroll, împărțit în 3 secțiuni și anume: a) Secția de Construcțiuni conduși de d. Oliveras, care e însărcinat cu executarea tuturor lucrărilor de construcție telefonică pe rețelele urbane și interurbane, după proectele efectuate de Departamentul tehnic; b) Secția întreținerii sub conducerea d-lui Castro, care e însărcinat cu întreținerea tuturor instalațiilor 1b centralele Societății, instalațiilor la abonați și rețelele urbane și interurbane; c) Secția Aprovizionării, sub direcția d-lui Mircea, care e responsabil de depozitele materialelor și de furnizarea materialelor necesare pentru construcții și întreținere, până azi. Și atunci, o primă concluzie se desface și se cere impusă, cu puterea pe care logica minții omenești o afirmă. Și anume: întărirea cu orice chip și prin toate mijloacele îngăduite a solidarismului de breaslă și impunerea lui întregei obști funcționărești. Problema cere deslușiri, pe cari vom cerca să le aducem în alte articole viitoare. , All. Lascarov-Moldovanu (Revista Funcționarilor Publici) Directorul Exploatării, d. Burrell, este însărcinat cu supravegherea Departamentelor, care se ocupă cu serviciul Telefonic și —octură directă cu publicul, adică: Departamentul Comercial și Departamentul Traficului. Departamentul Comercial, condus de d. Johnson, are în sarcina sa toate relațiile cu abonații și cu publicul în general, primește cererile de abonament, de mutări etc., determină tariful aplicat diferitelor servicii și încasează conturile abonaților. E responsabil și de întocmirea datelor statistice care să arate pentru viitor numărul probabil al abonaților și distribuția lor geografică, date cari servesc ca bază pentru proectele de nour instrucțiuni și extensiunea in rețelele urbane. Departamentul Traficului, sub direcția d-lui Parsons, căruia îi revine responsabilitatea exploatării curente a serviciului, adică stabilirea comunicațiilor urbane și interurbane cerute de abonați și de public. Departamentul Traficului e de asemenea responsabil pentru studiile necesare determinării schimbărilor sau sporirilor de capacitate la schimbătoarele urbane și interurbane și pe circuitele interurbane. Pe baza acestor studii, Departamentul Tehnic prepară proectele pentru nouile instalații în centrale și pe rețelele interurbane. Departamentul Personalului, sub direcția d-lui Cantacuzino, și Departamentul Contabilității sub conducerea d-lui Thompson, exercită funcțiunile indicate de titlurile respective, aceleiași ca în orice Societate Comercială , ne mulțumim deci să atragem noi atenția asupra rolului esențial pe care fiecare dintre aceste departamente îl joacă în activitatea Societății, fără a mai intra într’o descriere detailată a fiecărui funcțiuni. . Departamentul Contenciosului condus de d. Miclescu -Prăjescu, secretarul general, exercită, funcția de avocatură în general, adică stabilește în formă legală, toate convențiunile și contractele cu autoritățile și particularii care sunt necesare bunului mers al Societății. De remarcat că în atribuțiunile acestui departament sunt și tratativele cu străinătatea. Secretarului general îi revine sarcina importantă a stabilirii tuturor aranjamentelor cu administrațiile telefonice străine, pentru obținerea serviciului telefonic internațional cel mai satisfăcător. Acest rezumat, necesar scurt, nu poate da decât o idee succintă a organizației departamentală a Societății, dar via servi poate pentru a da o idee de diversitatea activității ei, care trebue atât de dibaciu condusă pentru a asigura un bun serviciu telefonic.I ClülilÜ S. 1. S. It III* — Atribuțiiunile de parian seBieîor lacismăfii — ----------x|~]x--------- Textul convenției aeronautice greco-rospäne a fost parafat Atena, 20 (Rador).— Astăzi s’a parafat de reprezentanții guvernului grec și de delegații români textul convenției aeronautice între cele două țări. Convențiunea, care urmează să fie supusă spre ratificare guvernelor respective, va intra în vigoare la 1 ianuarie 1932, pe o durată de șapte ani. ----------x|Jx--------- Spectacole MARȚITIT iulie TEATRUL CĂRĂBUȘ: „In draci“. TEATRUL COLOS: „Nimic nou pe frontul București” . LIDO: Bazin cu valuri, zilnic ceai și dineu dansant. CINEMATOGRAFELE CAPITOL: „Nu ți înșela nevasta“. TRIANON : ,,Romanța iubirii”. SELECT: „Generalul” versiune germană, VOX: „Generalul” (versiune franceză). FEMINA : „Dă-mi gurița ta’’. 1 REGAL : „Soție trădătoare”. CORSO: „Monumentul indian” (sonor). OMNIA: „De ce iubim“. MARCONI: „Femeia rea“. MARNA: „Două suflete“ și teatru-DOROBANȚI: „Mântuirea” și.Stan și Bran” REX: „Ce va fi mâine”. VOLTA-BUZEȘTI: „Dr. Fu Manciu“. GRADINA și CINEMA MARNA: . ..Sfârșitul lumii“, j LIDO (intrarea Zalomit): „Cele- 1 fcrul Gabbo”. NEAMUL ROMÂNESC umwmiw Iw l» Bjuarmaiana——gw [»a ta atariia — Sărbătoarea s’a desfășurat su prefesața M. S. Regelui, Voevodului MiSaai, și A. J. SS. «Principelui Nicolae Sărbătorirea patronului aviației „Sf. Ilie“ a avut locuri cu mare fast . Pe vastul platou al aerodromului Pipera erau aranjate avioanele dela acest centru de aviație. In fața lor, pe o estradă acoperită, au luat loc M. S. Regele Carol, Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba Iulie, A. S. R. Principele Nicolae, d-nii miniștri de comunicații, industrie și comerț, general Ștefănescu Amza, ministrul armatei, Nicolae Otescu, și Pangal subsecretari de stat, George Valentin Bibescu și atașații militari ai Franței, Italiei, Cehoslovacie, Iugoslavei, Poloniei, grai Rujiinski-ARPA Șt. Tătărăscu, senator. Serviciul religios a fost oficiat de confesorul garnizoanei, preotul Inochentie Ștefănescu, asistat de alți doi preoți. După oficiere preotul Ștefănescu a ținut o cuvântare în care a arătat însemnătatea zilei patronului aviației — Sf. Ilie —* * 1 care călătorind prin văzduh cu carul de foc a dovedit că și această cale poate să fie întrebuințată. D. general Lăzărescu, inspectorul general al aviației, a arătat că în această zi se comemorează și personalul sburtător răpus în interesul patriei. Păstrăm cultul lor fiindcă le apreciem jertfele. Prezența M. S. Regelui în mijlocul obțizătorilor dovedește dragostea și importanța pe care Suveranul o dă constant aviației. Dinâsttarea S3. E. Regelui M. S. REGALE adresându-fie aviatorilor le-a spus că vine cu toată încrederea în mijlocul lorin acest an aeronautica a fost la înălțimea datoriei. Vă asigur că în orice clipă am grije de desvoltarea acestei arme. Pentru aceasta mai trebue să fim ajutați de credința și tot sufletul acelor cari fac parte din ea. Voiu păstra cea mai mare încredere în voi. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU AL ARMATEI MAJESTATE. Multe și interesante au fost cuceririle științei, aplicate la arta militară în ultimul sfert de veac. Dintre toate aceste cuceriri ale științei, cea mai minunată și plină de roade, a fost des pur aviația. In aplicațiunile ei militare, aviația a revoluționat tactica, introducând principii noui, a căror urmare este atât de categorică, încât nepăzirea lor duce direct la dezastru. Ea a modificat toate prescripțiunile logisticei militare , a făcut să crească siguranța comandamentului prin zona sa foarte mare de cercetare. Armata noastră, cu toate sacrificiile făcute înaintea războiului cel mare, nu a putut intra în războiu cu o aviație la înălțimea situațiunilor strategice și tactice prin care am trecut. De la războiu încoace, greutățile materiale inerente stărilor postbelice, ne-au împiedecat sa ținem pasul în aceiași linie cu celelalte aviații din lume. Dar dacă în partea materială nu am fost la înălțimea progresului, în schimb însă, din punct de vedere al materialului omenesc, România s’a putut totdeauna și se poate și azi felicita, cu distinsul corp ofițeresc și cadre al aviației noastre. Ca ministru al armatei, aduc aviatorilor noștri viile mulțumiri ale armatei, pentru modul ostășesc cum își fac datoria și-și dau toate silințele ca să menție aviația noastră la înălțimea celorlalte aviații din lume. A urmat decorarea aviatorilor. DEMONSTRAȚIA DE AVIAȚIE DE LA BANEASA Cu ocazia patronului aviației, A.R.P.A., animatoarea propagandei aviației în masele largi ale populației, a organizat, — la toate filialele ei, — sărbătorirea acestei zile, cu cât mai multe demonstrații practice de aviație acolo unde a fost cu putință. Serbarea organizată de A. R. P. A. a avut un succes moral deosebit și țt g-nal Rujinski, animatorul ei, se poate felicita: • M. S. REGELE CAROL II Fii sa și aniversare d-MN.Iorga „Invalidul Român” din Ploești: „Venirea la pluitere a d-lui prof. N. Iorga, se poate socoti ca un rar eveniment psihologic în viața poporului român. ..Guvernele de după război, au înscris în , programele lor, ca punct important, refacerea. „Fără să le bănuim buna intenție, ele totuși nu au reușit de a se arăta la înălțimea misiunelor, deoarece majoritatea elementelor de care dispuneau, chemate să aplice legile, și din care unele chiar bune, nu înțelegea sau părea că nu înțelege aplicarea strictă a bunelor măsuri. „De aci comerțul statului care ne-a adus în situația critică de azi financiară și morală și alte multe greșeli. ..Guvernele ce s’au succedat, dintr’o condamnabilă slăbiciune, nu au recurs la măsurile autoritare, la care aveau tot dreptul. „Nu s’a îngrijit ca să impună organelor de executare timbrul cinstei și respectarea obligațiunilor celor chemați de a-și respecta funcțiunea cu care erau învestiți de stat și să înțeleagă că înmulțindu-și averea pe căi ilicite pe lângă că-i așteaptă degradarea socială, dar contribue în mod criminal la slăbirea prestigiului statului înăuntru, dar mai cu seamă peste granițe. „La chemarea d. prof. Iorga țara întreagă, care trecuse la fiecare schimbare de guvern , de la iluzii, la cele mai crude decepții, l-a primit ca pe cel mai indicat conducător al destinelor ei. „Dovada e că e urmărit cu mare interes în tot ce supune și în tot ce face. Presa, cu mici excepții, îi dă concursul necondiționat, unul din rarii răsfățați dintre conducătorii ce i-a avut țara”. ¥ „Vremea” din Caracal: „M. S. Carol al II-lea a binevoit a încredința destinele statului nostru celui mai mare cărturar, care a uimit întreaga omenire prin spiritul său de pătrundere, prin prodigioasa-i memorie, prin tainica lui putere de muncă, unite cu cel mai puternic dar de a vorbi și a fascina pe auditori. Poate a fost cea mai frumoasă recompensă pe care M. S. Regele Carol II, și apoi țara, chemată în fața urnei de vot, o puteau face celui mai mare om al condeiului și gândirii. „Mai ales că d. Iorga nu este un politician, termen care a ajuns sinonim cu cel de „om de afaceri”, ci este omul care muncește dezinteresat de orice, numai și numai spre binele țării. Tocmai din această cauză d. Iorga a avut un număr destul de redus de oameni cari i-au împărtășit ideile politice. „La noi în județ abia unul și încă câțiva studenți, cari fuseseră fascinați de la catedră de înaltele calități ale celui mai mare cărturar, chiar al omenirii întregi — îndrăsnesc a o spune, l-au urinat”. i Publicații EFORIA SPITALELOR CIVILE BUCUREȘTI 16919 din 18 Iulie 1951 PUBLICAȚIUNE In ziua de 28 August 1931, ora 11 a. m., se va ține la Eforie. Bulevardul Elisabeta Nr. 5, licitațiune publică cu oferte închise și sigilate cu ceară, pentru închirierea pe timp de 3 (trei) ani, a imobilelor notate mai jos și anume : 26 OCTOMBRIE 1931 - 26 OCTOMBRIE 1934 1. Apartamentul (Etaj), din București, strada Lipscani Nr. 77. Concurența de la lei 180.000 (una sută optzeci mii), chirie anuală plus plata tuturor dărilor aferente,. 2. Apartament Nr. II din imobilul din strada Elena Doamna Nr. 47 A. Concurența dela lei 40.000 (patruzeci mii), chirie anuală idem, idem, idem. 3. Apartamentul Nr. III, idem, idem, idem. Concurența dela lei 40.000 (patruzeci de mii), chirie anuală, idem, idem, idem. 4. Imobilul din București, Calea Călărași Nr. 61. Concurența dela lei 171.500 (una sută șaptezeci și una de mii cinci sute). 23 APRILIE 1932 - 23 APRILIE 1935 5. Prăvălia Nr. 1 din Palatul Băilor Eforiei, B-dul Elisabeta No. 5. Concurența dela lei 300.000 (trei sute mii), idem, idem, idem. 6) Prăvălia No. 3, idem, idem. 7. Prăvălia Nr. 7, idem, idem, idem. Concurența de la 300.000 (trei sute mii) idem, idem. 8. Apartamentul (Stânga) din București, Șoseaua Vitan Nr. 23. Concurența ide la lei 17.500 (șaptesprezece mii, cinci sute) chirie anuală, plus idem, idem, idem. 9. Apartamentul (dreapta) !idem, idem, idem. Concurența de la lei 17.500 (șaptesprezece mii, cinci sute). 10. Casele mici din șoseaua Vitai Nr. 27. Concurența dela lei 12.500 (douisprezece mii, cinci sute) idem. 11) Prăvălia (stânga) din București, str. Lipscani No. 77. Concurența dela 400.000 (patru sute mii) lei, idem, idem. 12) Prăvălia (dreapta), idem, idem. Concurența dela lei 300.000 (trei sute mii), idem, idem, idem. 13. Prăvălia (stânga) din București, strada Sfinților Nr. 10. Concurența dela lei 62.500( șasezeci și două de mii, cinci sute), chirie anuală, plus plata taxelor și dărilor aferente. 14. Apartamentul (parter) din București, strada Popa Soare Nr. 2. Concurența de la lei 150.000 (una sută cincizeci mii) idem, idem. 15. Imobilul din Ploești, strada Colonel Stamate Nr. 7. Concurența de la lei 12.000 (douăsprezece mii) idem, idem, idem. 16. a. Apartamentul (etaj) din R. Sărat, strada Victoriei Nr. 42. Concurenta de la lei 25.500 (douăzeci și cinci de mii, cinci sute), idem, idem, idem. închirierea acestor imobile se face în condițiunile speciale de închiriere ale Eforiei, și se vor semna de concurenți și adjudecator. Garanția pentru admitere la licitație este de 5 la sută (cinci) la sută, la prețurile de mai sus, în numerar sau efecte de Stat sau garantate de Stat, în valoare nominală și care se va consemna în recipisa Casei de Depuneri, a Adiției Financiare, Percepției respective, cel al Băncii Naționale sau la Casieria Eforiei. • Garanția se va depune separat de ofertă. Supraoferte sau oferte condiționate sau cele cu un preț sub cele fixate de Eforie, arătate mai sus, nu se primesc. Licitația se va ține în conformitate cu art. 88—11 din Legea asupra contabilității publice, Apartamentul etaj de la Nr. 1 și prăvăliile de la punctele 11 și 12 se închiriază separat sau împreună. Lămuriri și condițiunile închirierei se pot vedea la Eforie între orele 10—12. Eforia va face reparațiunile necesare imobilelor pentru a fi predate în bună stare. PRIMĂRIA ORAȘULUI FOCȘANI PUBLICATIUNE In ziua de 7. August 1931 oră 10 dimineața se va ține la Primăria Focșani prima licitație publică cu oferte închise și sigilate pentru executarea lucrărilor de zidărie, dușumele mozaicate, tencueli și terase la „Ateneu Popular Maior Gh. Pastia”, în valoare de lei 985.000. Lucrarea se va efectuia în 45 zile de la aprobarea licitației. La licitație se va depune o garanție de 5 la sută din valoarea devizului, în numerar sau efecte publice garantate de Stat, separate în plicuri închise. Ofertele vor arăta modalitățile și avantajele de plată ce se fac comunei. D-nii concurenți pentru a fi admiși la licitație vor prezenta garanții suficiente pentru buna executare a lucrării. Proiectul lucrării se poate vedea în orice zi de lucru la arhiva Primăriei. Concurenții se vor conforma și condițiilor pe care eventual le va introduce Consiliului Tehnic Superior. Dispozițiunile art. 88—110 din legea contabilității publice sunt aplicabile acestei licitații. Președinte: Ștefan P. Dumitriu Secretar G-ral., Jan Georgescu Nr. 7414, 1931 Iulie 17 CASA AUTONOMA PENTRU O CROTIREA ȘI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. 1 PUBLICAȚIUNE Marți 11 August 1951 orele Ti La Direcțiunea Casei Autonome pentru Ocrotirea și Ajutorarea Personalului C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18 București, se va ține licitație publică pentru lucrările de instalații de încălzire centrală la Dispensarul de Puericultură din Cart. Steaua C. F. R. Dosarul lucrării cu măsurătoarea, devizul, planurile, cadtele de sarcini și condițiile generale se pot consulta și orice informațiuni se pot lua în fiecare zi de lucru între orele 11—13 la Direcțiunea Tehnică a Casei Autonome C. F. R., la adresa de mai sus. No. 74686/1931. , 1931 Iulie 17, REGIA PUBLICA A CONDUCTELOR DE PETROL ALE STATULUI Publicațiune de licitație Se aduce la cunoștința generală că în ziua de Luni 5 August 1931, ora 10 a. m. se va ține licitație publică în localul acestei Regii din București, Str. Sevastopol Nr. 6, pentru montarea stâlpilor susținători ai rețelei aeriene de distribuția de lumină electrică din stația de pompare GIURGIU. Garanția de admitere la licitație va fi de lei 5000 (cinci mii) în numerar sau efecte de Stat, depusă la Casa de Depuneri și Consemnațiuni, iar recipisa respectivă va avea specificarea categorică: „Garanția pentru licitația publică din 5 August 1931 la Regia CPS., pentru montarea stâlpilor susținători ai firului pentru lumina electrică din stația de pompare Giurgiu". Oferta și recipisa se vor prezenta la licitație, fiecare în plic separat și sigila, în ziua și ora licitației. Dosiarul complet al acestei lucrări se poate consulta la Direcțiunea Tehnică a acestei Regii, în toate zilele de lucru, între orele 10—12 13. Termenul de executare al lucrării va fi de 30 zile de la data comenzii, sub penalitatea prevăzută în condițiunile speciale. . Licitația se va ține in conformitate cu art. 88— 110 din legea contabilității publice și regulamentul C. C. L. Ofertele vor fi deschise în fața concurenților în ziua și ora fixată, de către Comisia de Licitații. Direcțiunea ----------xPI x---------- Informații Pentru a se putea vinde consumatorilor din București, BEREA MAI EFTIN, FABRICA DE BERE „AZUGA“ a hotărât reducerea prețurilor sale, cu lei 200 la hectolitru, berea MONOPOL (blondă), EXCELSIOR (brună), CARAIMAN (a la Pilsen) și cu 0,50 bani la sticla mare sau mică, indiferent de calitate- Depozitul din Str. Atelierului 25, (telefon 349/62) servește la domiciliul cu prețurile de fabrica. Universitatea „N. Iorga” alsa Văleni lUUI (M Dl llM — Conferința d-boi în fața unui auditoriu, care din an un an devine tot mai neîncăpător în sala de curs, format din studenți, învățători, profesori și în genere persoane dornice de cultură, venite din toate unghiurile țării. d. dr. A. Radovici, conferențiar la Universitatea din București, și-a desvoltat conferința sa tratând despre: ,,Mecanismul cerebral al vorbirii”. Am asistat la această conferință ascultată cu mult interes de întreaga asistență, fiind vorba de un subiect care privim in primul rând pe biologiști și medici, dar în acelaș timp și pe psihhologiști și pe cei ce se ocupă de probleme de sociologie. Funcțiunea cea mai înaltă, cea mai specific umană este funcțiunea limbagiului. Timp de un secol problema mecanismului este dr. A. Radovici — braț al limbagiului a fost des bătută și astăzi încă nu și-a pierdut actualitatea. Tot In jurul faimoasei circumvoluțiuni a lui Broca din hemisferul stâng s-au încins vii discuții și a fost punctul de plecare al localizărilor cerebrale, după care fiecare petec de pe suprafața crcerului ar fi sediul unei funcțiuni sufletești distincte. Avem pe de o parte sferele din scoarța creerului destinate a recepționa impresiunile din lumea exterioară, intrate pe calea simțurilor, iar pe de altă parte sfere din scoarță destinate a reacționa față de acestea, emițând, pe calea fibrelor ce pleacă din scoarță către mușchi, ordine de intrare în acțiune. Numai creerul uman a putut realiza, pe lângă viața sufletească a relațiunilor directe cu lumea din afară, în plus o lume suprapusă (ultramonde) decupând scheme de pe imaginile directe și atribuind acestor scheme semne convenționale auditive sau vizuale , a creat astfel limbagiul grăit sau cel scris. Leziunile din creer, găsite la bolnavii atinși de tulburări ale limbagiului, au demonstrat că pentru îndeplinirea vorbirii articulate sau scrise, precum și pentru înțelegerea limbagiului auzit sau citit sunt centre deosebite în diferite teritorii ale creerului. In această privință mai ales leziunile creerului la răniții din război, cu plăgi craniene, au furnizat un bogat material de studii, studii. Tot atât de important pentru explicarea mecanismului limbagiului este studiul desvoltării graiului la copii. Intre imaginile din lumea înconjurătoare și sunetele convenționale ale cuvintelor pronunțate simultan se stabilesc asociațiii, printr-un mecanism reflex analog cu tehnică întrebuințată de fiziologistul rus Pavlov în celebrele sale cercetări asupra reflexelor condiționale. In sfârșit tot pentru lămurirea desvoltării limbagiului ne vin în ajutor, cu deosebire pentru limbagiul scris, documentele etnografice, datând de peste 2—3000 ani, de când se cunosc primele încercări de scriere pe monumentele egiptene. Interpretarea hieroglifelor a dat putința urmăririi diferitelor faze ale scrierii , de la scrierea prin desenul imaginilor (ideograme) până la scrierea fonetică și alfabetică. D. dr. Radovici și-a terminat conferința, sa tratând, despre problema încă desbătută astăzi asupra existenței sau neexistenței centrilor înăscuți in creer, arătând că creerul se naște numai cu predispoziții de localizare cerebrală a funcțiunilor, rămânând ca în cea mai mare parte educațiunea și eforturile individuale să facă ca fiecare părticică a scoarței să se transforme din teren incult, și inutilizat în centru cortical activ și sediu pentru înalte funcțiuni intelectuale sau aptitudini artistice, ... , GR. T, j