Neamul Românesc, iulie 1933 (Anul 28, nr. 140-164)
1933-07-22 / nr. 157
Anul XXVIII Nr. 157 NEAMUL ROMÂNESC ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 312/60 2 LEI Sâmbătă 22 iuna 1933 C I . . . Pe un an, 600 Lei. Pe oase luni, 300 Lei In tară, mi*! .m.i.p——— —Pentru autorități și instituțiuni: 1000 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU nem INTERNE T La Vălenii de Munte, într’o cuvântare plină de adâncă grije pentru binele țârei, profesorul Iorga a vorbit și de acordul partidelor. Nu e o glumă: d-sa a și pornit la realizarea acestui acord. A scris d-lui I. G. Duca, de mult. Șeful celui mai vechi partid, având legături cu mai toți conducătorii de grupuri, urma să invite partidele la o uniune interesantă. Din onesta cercetare a împrejurărilor, s-ar fi putut redacta un program de acțiune, care să treacă larg și cuprinzător, dincolo de toate punctele de hotar trasate de cluburi. Câteva idei esențiale ar fi constituit baza acestei înțelegeri. Pentru cei cari nu au luat cunoștință de cuprinsul patrioticului îndemn, desprindem ideile călăuzitoare, din larga risipă de idealuri și creațiune politică, care a constituit expunerea șefului nostru la Vălenii de MunteN . „Trebue să recunosc că m’am gândit, la un anume moment, față de marea greutate a problemei pe care Coroana și-a pus-o înainte, și la un fel de înțelegere între partidele cu trecut și garanție. Am propus deci d-lui Duca, în scris, ca aceste partide, după îndemnul d-sale, om cu legături personale, să se unească asupra câtorva puncte, care să poată servi ca o bază comună față de Svegran. Era vorba de : „Păstrarea neștirbită a independenței Statului român; Interzicerea oricărui împrumut de consumație; Respectarea angajamentelor față de creditorii noștri“ cari nu sunt bancheri, ci oameni săraci din toate părțile lumii; Menținerea monedei noastre; Renunțarea la ațâțările demagogice, care au otrăvit țara ; Stabilitatea funcționarilor, după curățirea cadrelor de paraziți și interzicerea oricării creșteri a birocrației; Renunțarea la improvizațiile culturale; Observarea în relațiile dintre partide a unor norme care să nu dea impresia că politica României e în mâna unor bande de exploatare ; Renunțarea la întrebuințarea naționalităților pentru legături electorale în dauna elementului românesc; Administrarea ținuturilor unite cu România vechie pe baza unei solidarități românești integrale, și exclusive”. Idei mari, dominante, cuprinzătoare, pentru oricine va avea greul rol al conducerei României, ca șef de guvern. Decalog național, remarcabil printr’o înaltă concepție politică, neumbrită de meschinăria cotidianului de club. Pe deasupra înșiruirilor sezoniere de idei ciupite din ideologia de aiurea, depășind bagajul eftin al doctrinelor nestatornice și curente, acele porunci care privesc viitorul României, trebuesc să rămână permanente. Peste orice ambiții, și zdrobind toate împotrivirile. Chiar dacă acelaș oportunism vinovat, care lovește mereu în interesele noastre cele mai scumpe ale neamului, ar încerca să meargă până mai departe pe drumul vechi, și plin de reale primejdii. încurajarea oficială a turismului *■ Statul a mai luat o inițiativă. Pe aceia a încurajării turismului.Mărturisim că ne pare rău de această inițiativă, deși suntem cei dintâi cari ardem de nerăbdarea de a ști cercetate frumusețile pe cari le ascund mânăstirele noastre orașele de veche tradiție, satele atât de bogate și mai ales dorim cunoscuți de aproape țăranii noștri al căror suflet închide o comoară de înțelepciune și de bun simț. Ne pare rău pentru că pe tot ce a pus mâna statul a stricat. Și odată ce statul a pus mâna inițiativa particulară n’a mai intervenit. Nu trebue să se întâmple așa și cu turismul, încurajarea oficială a lui se va rezuma ca și în celelalte domenii la o întortochiată înjghebare administrativă cu titluri care cu cât sunt mai pompoase, cu atât rezolvă mai puțin. Fără îndoială rolul statului nu este minim în ceia ce privește turismul. El însă trebuie să se rezume la facilitarea inițiativelor particulare care s’au izbit până acum de cerbicia fiscală, devizele impuse vizitatorilor streini, de taxele prea mari pentru vehiculele de turism. In aceiași măsură instituțiile de stat aveau și le rămâne datoria de a organiza cu funcționarii lor escursii. Calea ferată trebuie să ia măsuri să pună la dispozițiunea grupurilor trenuri confortabile, cu un itinerar comod, cu prețuri convenabile. Instituțiile sportive să nu le uitați. Mai ales ele au o mare vină în faptul că statul a luat inițiativa încurajării turismului,’ — așa cum încearcă să o facă. Au fost și sunt la conducere oameni cărora dacă le vorbești deschis te înțeleg. Oricine dintre cei autorizați să o facă s’ar fi prezentat autorităților și le-ar fi expus un plan bine conceput suntem siguri că ar fi căpătat sprijinul efectiv. Desigur n’a făcut-o nimeni Nu e prea târziu însă pentru o mișcare vie. Societățile sportive să profite de inițiativa statului, obligându-i să respecte angajamentele pe cale să le ia. Să pornească însă ele mișcarea. Să organizeze. Să pună în lumină oameni cari s’au dovedit întreprinzători și cinstit intenționați în această privință. Și mai ales să nu mai dăm pe iâna streinilor și acest loc de luptă. Am abandonat atâtea domenii încât ne e groază de ceiace ar putea să se aleagă din turism în România prin încurajarea statului și spiritul negustoresc al tuturor cari nu caută decât beneficiul lor. La noi nu s’a făcut până acum nimic în acest domeniu. Suntem la început. Drumuri noi stau deschise oricui. Selecționare nu se poate face acum la început și s’ar putea să se deschidă astfel drum pentru exodul comorilor pe care noi n’am știut să le descoperim în unghere de mănăstiri și în uitate poduri de conace. Iată de ce ne temem acum când statul s’a hotărît să încurajeze turismul, — pentru că statul acesta n’are stăpân... Și, chemăm cercetașii la datorie. 41, i. N. -----------xox------------Protecția produselor indigene în Anglia Londra, 18. Rador. — In Camera Comunelor s’a cerut ori guvernului să denunțe clauza națiunei celei mai favorizate înscrisă în acordurile încheiate cu anumite țări. D. Bürgin, secretarul parlamentar al ministerului de comerț ar aduce pagube exportatorilor britanici pe unele piețe străine. Cu toate acestea, a adăugat reprezentantul guvernului, vor fi revizuite acordurile Politică oarbă oarbă e politica României de cite ori e vorba de interesele poporului român însuși, care nu odată are pe cei mai răi dușmani, într’aceia chiar cari sînt chemați să-i apere interesele care corespund cu dreptatea însăși. O plîngere a fraților și concetățenilor noștri macedoneni din Frașarî, o dovedește pe deplin. Aduși cu făgăduînji mari din vechea lor patrie, oamenii au fost așezați cu toată aparența unei situații definitive pe pămînturi ale Statului, pe care cunoscuta lor hărnicie s'a și apucat să le puie în valoare. Gospodării frumoase s'au ridicat în dată, de care orice Roman poate fi mîndru. N'au trecut însă atîția ani cîți să crească pomii sădiți, în bătătură și comisia de comasare vrea să-i isgonească în folosul vecinilor bulgari. Familii întregi sînt amenințate cu o nouă pribegie, lăsîndu-și în urmă rodul muncii lor. La plîngerile ce au făcut li s'a răspuns că decisiunea e „definitivă". Dar mîine, cînd desperarea va duce pe acești oameni la acte de împotrivire, cine va purta răspunderea? N. IORGA In străinătate. Pe an an. 1200 Lei. Pe șase luni. 600 Lei LONDRA. 18 (Rador). — Agenția ,,Reuter“ află că sa ajuns la o înțelegere cu țările dunărene în privința exportului de grâu. Cantitatea rezervată exportului din aceste țări este limitată la 54 milioane bushels pentru primul Conferința economică Problema datoriilor externe LONDRA. 18 (Rador). Corespondentul agenției „Havas“ telegrafiază: Dellegațiuinile Frammed, Angliei, Italiei și României au elaborat un proect de rezoluție cu privire la datoriile externe. . Textul redactat declară: 1. In împrejurările prezente, o soluție a problemei datoriilor poate fi necesară în anumite cazuri pentru restabilirea echilibrului; această soluție nu trebue totuși să fie căutată în detrimentul creditului . 2. Nu pare cu putință să se stabilească reguli uniforme, aplicabile tuturor țărilor debitoare. Este totuși indispensabil pentru refacerea creditului ca contractele să fie respectate, dacă nu se ajunge la modificări acceptate în comun acord de părțile interesate ; 3. Când aranjamente vor fi recunoscute ca necesare, ele vor trebui să fie încheiate direct între debitori și creditori și să fie bazate pe mijloacele de plată ale debitorilor. Pe de altă parte, este în interesul creditorilor să încheie aranjamente, susceptibile de a permite adoptarea simultană de către țările debitoare ale unor programe de refacere economică și financiară . 4. Este de dorit ca in fiecare din țările interesate să se alcătuiască organizații care să reprezinte diferitele categorii de creditori ale împrumuturilor externe pe termen scurt sau pe termen lung și ca aceste organizații să mențină între ele legăturile estre ar fi necesare pentru înlesnirea misiunii lor. Comisiunea recomandă guvernelor să încurajeze crearea unei legături între organizațiile de acest fel. O ÎNȚELEGERE intre tarile EXPORTATOARE DE GRAU an și 50 milioane pentru anul următor-D. Morgenthau, delegatul american, și-a exprimat satisfacția pentru realizarea acestui compromis și a declarat că speră să se ajungă la un acord și cu Rusia sovietică. Comitetul grâului se întrunește azi după amiază cu reprezentanții țărilor importatoare. -------------OOO X OOO' Bibliotecile din Polonia După o ultimă statistică, se află în Polonia în total 34.480 biblioteci publice. Din acest număr de biblioteci 66% revin școlilor primare, 4% școlilor secundare, 27% organizațiilor publice (bibioteci comunale, fundații, etc.), 0,5% școlilor superioare, etc. Numărul total al cărților din bibliotecile menționate ajunge la 15. 800.000, revenind bibliotecilor publice 38%, școlilor primare 20%, școlilor secundare 15,5%, școlilor superioare 17,5%, bibliotecilor militare 1,5%. Numărul bibliotecilor publice este de 9267, revenind 62% satelor și 38% orașelor.ooo - ooo- Spania recunoaște Sovietele Madrid, 18 (Rador). In cercurile ministerului de externe, se crede că, în curând se vor termina tratativele pentru recunoașterea Rusiei sovietice de către Spania. Ziarul „El Sol" crede că Sovietele vor numi ambasador la Madrid pe d. Lunaciarski. Viceregele Indiei reluă să primească pe Handrn Bombay, 18 (Rador). Viceregele Indiei a respins cererea de întrevedere pe care i-o făcuse Gandhi, și a răspuns că nu poate discuta decât dacă se renunță definitiv și fără condiții la campania de nesupunere civilă. Renunțând de a mai obține întrevederea, Gandhi a plecat din Poona. Este posibil ca Gandhi să înceapă un nou post. # Poona, 18 (Rador). — După ce vice-regele Indiei i-a refuzat audiența, Gandhi a declarat că la 1 August, nesupunerea civilă în massă, care pentru moment este suspendată, va fi înlocuită prin nesupunerea individuală. Cascada Niagara trecută înnot New York, 18 (Rador). Un tânăr american, în vârstă de 18 ani, a reușit astăzi să treacă pentru prima oară în not cascada Niagara, în punctul Filmeton. Aruncărndu-se în apă, înotătorul a fost de mai multe ori prins de vârteluri și amenințat cu înecarea. După două ore și jumătate de eforturi, el a reușit însă să ajungă pe malul canadian. Urcând, pe mal, în dreptul localității Firmeton, innotătorul a avut insă o surpriză neplăcută. Poliția orașului l-a arestat pentru vagabondaj, precum și pentru trecerea ilegală a cascadei Niagara, care este frontiera între Statele Unite și Canada. EXTERNE EKi s’a deschis la Londra un nou congres mondial al petrolului, organizat de Institutul Tehnologic al petrolului de la Londra. Chestiunile care fac obiectul discuțiunilor acestui congres sunt între altele următoarele: Desvoltarea modernă a explorărilor geologice rezervele mondiale de petrol, aspecte geologice a dezvoltărilor șantierelor petrolifere, problema forajului, a producțiunei, colectarea și tratarea gazului, colectarea și tratarea țițeiului, rafinarea și tracarea petrolului, planuri de siguranță și controlul preventiv al focurilor, problema standardizării în industria petrolului și cooperarea internațională în standardizare. După cum vedem un program care se ocupă exclusiv cu problemele de valorificare maximă a acestui minunat produs natural, care se găsește și în România într-o măsură care face ca in reuniuni de acest fel cuvântul reprezentanților noștri să fie ascultat. Nu trebue să uităm însă că în acelaș timp când se pune problema valorificării petrolului, tot la Londra se fac avansuri transparente pentru încurajarea acelora cari se străduesc pentru scoaterea petrolului din cărbune. Lucrurile au mers chiar foarte departe. O primă specială a fost instituită pentru încurajarea acestui preparat. De aceia credem că reprezentanții României au de îndeplinit în acest congres o misiune grea, cu atât mai grea cu cât atâtea convenții încheiate până acum au fost călcate de țările mari și de țările care urmăresc în problema petrolului o politică de exclusivă autarhie. . Conferința de la Londra, care își va încheia zilele acestea lucrările, nu are de socotit mult pentru încheierea bilanțului. Activitatea ei sgomotoasă n’a corespuns realizărilor ce își propunea. Abia dacă a reușit să fluture câteva probleme. Intre acestea este și aceia a datoriilor internaționale, In privința căreia printr’o rezoluțiune,’ creditorii și debitorii sunt chemați să se țină în contact, pentru’ a revizui contractele lor atunci când aceasta va fi absolut necesară. . Ceace este foarte puțin pentru soluționarea imediată a problemei, dar care deschide totuși drum pentru acțiunea de mâine. M llimlia Purtau I ta“ Dominica, cursuri speciale Universitatea Populară, „N. IORGA“ din Vălenii de Munte, organizează în fiecare Duminică, cursuri speciale pentru cetățenii din Ploești, Slănic, Sinaia, Câmpina, Urlați, etc. Programul va fi astfel alcătuit: Conferința d-lui Profesor N. Iorga despre : Arta românească (cu proiecțiuni), după care urmează o șezătoare. Cei ce doresc a lua parte și nu au reducere pe C. F. R., sunt rugați a cere Secretariatului Universității Populare din Vălenii de Munte, certificate de călătorie cu 50 la sută atât la dus cât și la întors. Cursurile acestea speciale se vor ține Duminică 23, 30 Iulie 1933, 6 și 13 August 1933. Masa la cantina Universității se poate lua cu lei 20 de persoană. Forme cari se duc și realități care vin Tradiția vie Sursul de la Vălenii de Munte . Intre cei doi termini cari formează viața noastră de astăzi, formele cari nu mai cuprind nimic și realitățile cari nu și-au căutat încă forma, așa încât nici unele, nici altele nu pot da un temei societății actuale, se intercalează, din fericire, tradiția. Ea nu este ce-și închipue anume moderniști și libertari, ceva vechi, demodat, tiranic și răufăcător, de care bine că ne-au scăpat introducătorii formelor occidentale, cărora pentru aceasta trebuie să le mulțumim. Nu se poate înfățișa prin icoana unui boier de pe vremuri, cu ișlic, mantie largă, papuci orientali și ciubiuc, apăsând pe țeren și închinându-se tot odată și la Turci și la Ruși. Oamenii din acel timp erau gânditori, cuminți despre lucruri pe care le știau foarte bine; prin vremuri nespus de grele au scăpat un neam, iar, în ce privește raporturile cu țăranii, ele erau prea directe ca să poată fi cu totul rele, și împrejurările impuneau o colaborare pe câmp, în casă, la biserică, din care e imposibil să nu se desfacă și unele sentimente. Și aiurea se revine asupra prejudecăților privitoare la trecut. Se înțelege și acolo ce prăpăd au făcut ideile abstracte, filosofice, sistematice, mania silogistică a secolului al XVIII-lea, dărâmând lucruri ca să puie în loc doar stâlpi cu inscripții, pe atât de pompoase, pe cât de fără efect. Ajunge pentru aceasta să se arunce o privire asupra Franciei provinciale, complect sacrificate pentru un imens Paris în care oricine intră, pierde însușirile sale specifice și se confundă în haosul imensei lupte lipsite de orice solidaritate, pe care așa de bine a caracterisat-o în amintirile sale Renan: înainte de răsboi chiar, un conferențiar francez venit la București a vorbit de nevoia de a se reveni pe câte cu putință la provinciile, odinioară State, care aveau fiecare viața lor morală. Societăți s’au format pentru aceasta; s’a recurs la subiecte uitate și graiuri de mult neglijate în literatură au fost din nou încurajate cu iubire. Prin 1915 problema provincialismului a fost agitată și la Academia de științi Morale și Politice. Anul acesta chiar, vorbind de ultimele secole din istoria Republici venețiene, am învederat cât e de falsă părerea că ea ar fi căzut din lipsă de vitalitate, din îndepărtarea de Stat a cetățenilor ei, din conrupția și desarticulare firească. Am adus înainte manifestările populare pentru un regim milenar în cursul căruia se făcuse și atâta bine, văile care se ridicau pentru vechiul sistem, cetățile dalmataie care depuneau în biserici steagurile Sf. Marcu, procesiunile din Veneția însăși, care aclamau pe Apostol „Municipalitatea“ impusă de Bonaparte care începea făcând elogiul vieții politice pe care era silită de străin s’o înlocuiasă. Și am ajuns la concluzia că ar fi un mare avantagiu pentru biata noastră vreme, dacă s’ar putea întoarce la rosturi organice care au mijlocit atâta fericire oamenilor. Căci întoarcerea lor la tradiție nu înseamnă întoarcerea la trecut, ci ținerea înseamnă a ceia ce din transmisiunea secolilor e încă viu, cu adevărat viu în sufletul omenesc, sufletul acesta care primește greu lucruri, pe care apoi, au le lăsa a fi smulse ușor, iar lucrurile care nu se pot înrădăcina decât dacă acestea ar dispărea sau ar putea fi pătrunse pentru a se ajunge în singurul loc care hrănește, dispar. E legătura cu singura viață care este, chiar dacă ea se ascunde un moment pentru a primi supt pământ isvoarele misterioase și a răsări mai departe cu un și mai puternic avânt. Chiar și așa, neînțeleasă de intelectuali și dușmănită de Stat, tradiția există: ea susține și ea garantează. Dacă nu s’ar păstra obișnuinți din ceia ce a fost odată așezăminte, cultură religioasă, cultură școlară, organele blege ale ordinii Statului de teoreme n’ar fi în stare să asigure omenirii liniște și să permită o colaborare spornică. Ea, ascunsă în noi, e încă marea pârghie prin care se mișcă totul, în lipsa hîrtiilor birocrației noastre sau și împotriva ordinelor cuprinse în decisiile ei fără efect. Ea, acea datină pe care, în țările românești ocupate de străini, aceștia au respectat-o, păstrând în Basarabia, în Bucovina limba românească, instituțiile moldovenești, iar în Ardeal, unde n’a fost un stat al nostru, toate obiceiurile poporului nostru. Dosare întregi se pot face din tipăriturile prin care aceste guverne comunicau cu populația noastră în graiul ei. Contra datinei de sute de ani nu se poate face nimic prin legile de fiecare zi, care trec la cimitirul „Monitorului Oficial“. Iar în bună înțelegere cu dânsa se poate face încă foarte mult, așteptând ca în viitor nici măcar înmugurit de-a binele să se deslușească. —--------- XCX------------ 1 d-lui prof. N. Iorga Raporturile dintre Iugoslavia și Rusia Precum se știe, n’au existat până în prezent deloc raporturi între Iugoslavia și Rusia. Au fost înregistrate din când în când numai declarații ale politicianilor opoziționiști, cari au cerut reluarea raporturilor cu Rusia. Dar nici aceste voci n’au fost insistente și accentuate. Politica oficială iugoslavă nu s’a gândit până azi nici un singur moment să recunoască Rusia sovietică. Nu poate fi îndoială că o anumită influența a avut act și numeroasa emigrație rusă, căreia îi s’a deschis larg aproape toate porțile oficiilor de Stat și care a ocupat posturi importante adeseori în dauna candidaților iugoslavi. Emigrația rusă și-a câștigat o influență considerabilă asupra opiniei publice și nu e greu a-și închipui că s’a folosit de această influență în propaganda ei împotriva sovietelor. In legătură cu aceasta s’a început și lupta nemiloasă împotriva comuniștilor, luptă care continuă și în prezent. Toate acestea au făcut impresia că între Iugoslavia și Rusia sovietică s’a ridicat un zid chinezesc, care nu va putea fi niciodată trecut. Această convingere nu a putut fi schimbată nici după vizita făcută de unii iugoslavi în republica sovietelor, cum a fost vizita lui Ștefan Rădici, pe atunci adept al internaționalei agricole roșii. Acum câțiva ani a vizitat Rusia și directorul ziarului „Politika“ din Belgrad și știrile sale despre țara lui Lenin au fost cetite cu un interes neobișnuit. DUPĂ SEMNAREA PACTULUI In prezent, când s-a ajuns aproape neașteptate, la semnarea pactului de neagresiune între Mica Antanta și Rusia sovietică, vocile presei iugoslave au format o mare surprindere pentru observatorii străini, căci întreaga presă slovenă, croata și sârbă a salutat in mod unanim și spontan, apropierea cu Rusia sovietică. In afară de aceasta s’au auzit în cafenele, pe străzi și pretinderi, numai vod de aprobare față de această nouă direcție a politicei externe iugoslave și nuu lipsit nici glasuri că pe aceasta cale a trebuit să se meargă încă de mult. Până și organul catolicilor sloveni, care e condus de fostul prim ministru dr. Koroșeț, a felicitat pe ministrul de externe Ieftici, spunând că semnarea pactului înseamnă un mare succes pentru Iugoslavia și întreaga Mica Antanta. Pactul, — a scris ziarul „Slovenec“ I din Liubliana, — este un răspuns clar la intențiile fascismului occidental, care ar dori să imprimeze întregii lumi, fața sa imperialistă. Pactul de la Londra are o importanță politică internațională epocală și pune la adăpost întreaga lume de cele două fiscisme care luptă împotriva nouei ordine. Ziarul „Novosti“ din Zagreb vede importanța colaborării dintre Mica Antanta și soviete în aceia că cea mai mare națiune slavă și cel mai mare Stat european vine în contact direct cu democrația occidentală și este dispus să pârtieie pe activ la clădirea păcii mondiae. Germania și Italia nu și-au asidios chiar tendința de a-și împărți Rusia, așa că sa pus chestiunea existenței națiunii ruse și de aceia Rusia, deși politica ei nul se întemeiază pe baze naționale, al trebuit să caute o colaborare cu vecinii săi și țările slave, deoarece siguranța și pacea în statele vecinei și în Europa centrală înseamnă și siguranță și pace pentru Soviete. Statele Micei Antante au suportat cu greu pasivitatea Rusiei în polittica europeană, însă în același timpi cu greu se puteau hotărî la reînoierea raporturilor cu poporul rus, aceasta din pricina temerilor de propagandă bolșevică. Ziarul „Politika“ din Belgrad accentuează prima acțiune comuna a Micei Antante cu un subiect unitar al dreptului internațional. Deși — spune ziarul — convenția cu Rusia nu înseamnă în sine și o reînoire a raporturilor și o recunoaștere a Rusiei sovietice de lare, totuși pactul conține lucruri fără de care nu exista nici o bază pentru o apropiere între Rusia și Mici Antanta și mai ales între cea dintâi și diferiți membri ai Micei Antante. Mai departe ziarul spune că pactul cu Rusia sovietică i prezintă o maremportanță și ca o contrabbalansare a pactului celor 4 Puteri XOX Reduceri pe C. F. R. Direcțiunea generală a Relgiei autonome C. F. R. a aprobat o reducere de 50 la sută din taxele tarifare ale claselor I, II și II, și numai la înapoiere, vizitatorilor târgului de mastj din Viena, care vă avea loc între 3—10 Septembrie ac. I Pentru a putea beneficia d această reducere, călătorii vor trebui să fie prevăzuți cu legitimația eliberată de comisia d organizare a târgului și care o poate obține de la birourile d voiaj din țară. I