Neamul Românesc, iunie 1935 (Anul 30, nr. 119-139)

1935-06-11 / nr. 125

Bibliografie Au apărut:1 — Revista Federației studen­ților ingineri-agronomi. Anul I, Nr. 2. Prețul 10 lei. — Ce trebue să știm despre corporatismul Român de Nicolae Tarla, avocat în Oradea. Prețul 18 lei. — Romanitatea „Graniței Mi­litare Bănățene“ de lt. Gr. Po­piți din Reg. 5 de vânători. Tipo­grafia Românească, Timișoara. Dejunul în onoarea prelaților englezi Duminică 9 Iunie, la orele 13,30, a avut loc la ministerul A­­facerilor Străine, dejunul oferit in onoarea delegației de înalți prelați și profesori universitari anglicani cari au participat la București la conferința biseri­cească anglicano-ortodoxă. Au luat parte la acest dejun: I. P. S. S. Patriarhul Miron Cris­­tea, d. N. Titulescu, ministrul A­­facerilor Străine, Sir Reginald Hoare, ministrul Marii Britanii la București, d. Malvin Gans­­field Owsley, ministrul Statelor­ Unite la București, înalt Reve­rendul Hicks, Episcop de Lincoln, d-nii R. Franasovici, ministrul Comunicațiilor și Lucrărilor pu­blice, I. Nistor, ministrul Muncii, Savel Rădulescu, subsecretar de Stat al ministerului Afacerilor Străine, precum și alte distinse personalități politice. CUVÂNTAREA D-LUI N. TITU­­­­LESCU , D. N. Tu­furleaciu a rostit urmă­toarea cuvântare: Excelentele Voastre, Lordul meu, Sanctitatea Voastră, Reverenzi, Domni. Guvernul Regal al României este fericit să salute prezența Domn­­­iilor­ Voast­re printre noi. El este adânc convins că drept o consecință a vizitei d-voastre în România, multe înfăptuiri utile vor putea fi împlinite. Nici una însă nu poate întrece în importanță constatarea caire v’a fost dat s’o faceți că pe mu­lte puncte doctrina noastră religioasă stă pe aceleași baze. Aceasta înseamnă că, în ciuda divergențelor aparente, un ade­văr fundamental se desprinde : ori­unde s’ar găsi, omul este fra­tele omului. « Pentru prețioasele legături de frăție­­ spirituală pe care vizita Domniilor Voastre le-a întărit, vă exprim cel­e mai călduroase mul­țumiri. Cu cel­ mai adânc respect, vă cer îngăduința de a bea pentru M. S. Regele George și Președin­tele Roosevelt, pentru fericirea Bisericilor noi reprezentate, pen­tru prosperitatea Imperiului Bri­tanic și a Statelor Unite din A­­merica și pentru progresul moral al umanității.­­ RĂSPUNSUL EPISCOPULUI DE LINCOLN Prea înalt Reverendul Hicks, Episcop de Lincoln, a răspuns: Excelență, Sanctitatea Voastră. Mulțumesc d-lui ministru Ti­­tulescu pentru generoasa ospita­litate, pentru admirabilele cuvin­te în cari a interpretat vizita noastră în România. Fără a mă întinde asupra re­zultatelor obținute pe urma dis­cuțiilor noastre, pot să le rezum astfel: S’a creat între Marea Bri­­tanie și România o verigă care nu va putea fi sfărâmată nicio­dată, iar Biserica Ortodoxă și cea Anglicană, o frăție care ne mână spre o cooperație din ce în ce mai intimă, pentru lauda lui Dumnezeu, binele celor două națiuni și al lumii. ---------x*x-------— MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Alexandru I. Goldenberg, domiciliat în București, str. Ca­rol Nr. 71 a făcut cererea acestui Minister de a fi autorizat să-și schimbe numele său patronimic de Goldenberg în acela de­­ Gar­cia , spre a se numi Alexandru I. Garcia. Ministerul publică, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să fa­că opozițiune în termenul pre­văzut de aliniatul II al zisului articol. astăzi la Cinema: „ARO" „Mă­ mor cu nevasta mea" cu Viktor de Kowa. „TRIANON" , Norocul meu ești tu, Jurnal. „FEMINA" Trei femei și­ un diplomat cu Martha Eggerth. k. „VOX" ■ Supremul păcat și Simona. ARENA TRIANON: (Bd. Bră­­tianu 2) Lupte americane și filmul „Norocul meu ești tu”. Ex-regele George la Paris Paris, 9 (Rado­r).­­ Fostul Re­ge Gerange al Greciei a sosit astă­­seară la Pa­r­is, venind de la Lon­dra. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Ullrich Copstik, domiciliat în București a făcut cererea a­­cestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patroni­mic de Copștik în acela de O­­miei sau spre a se numi Ulrich O­­nescu. Ministerul publică, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul pre­văzut­ de aliniatul II al zisului articol. TEATRE CĂRĂBUȘ; Luna Cărăbușului. IZBANDA: Domnul dela ora 5. MARCONI: Microbii Bucureștilor. TEMPO: Logodnicul, cu Natalița Pavelescu. STRAND BRAGADIRU (lângă C. N. E. F.) : Bazin de înot, plaje. STRAND CIUREL: băi, plaje na­turală. STRAND KISSELEF: băi, plaje, sporturi. CINEMATOGRAFE SELECT: Doamna nu dorește copii. REGAL: Mizerabilii. CAPITOL: Buzele care trădează și­ Femeia Tarzan. RIO: Any. Any ce dulce ești. CORSO: Chemarea primăverii. BD.-PALACE : Prizonierul și împă­ratul negrilor. ROXY: Buzele care trădează. FORUM: O noapte de dragoste și Nu vă jucați cu dragostea. DARLY: Pe frontul de Vest 1918 și Femeia cu părul roșu. BIZANTI: Agonia vulturilor. OMNIA: Capriciul spaniol și Măști de ceară. LIDO : Baronul Neuhaus și O fată cu noroc. MARCONI: Vânzătoarea de pâine. VOLTA-BUZEȘTI: Declasata și Destinul nu iartă. MARNA : Cazacul și privighetoarea. NEAMUL ROMÂNESC Sâmbătă, la ora 7, în seara zi­lei Restaurației, d. Gabriel Mari­­nescu, prefectul poliției Capita­lei în calitate de președinte al Asociației Patriotice „Vitejii Nea­mului“ a ținut o conferință la Radio vorbind despre situația în preajma urcărei pe Tron a M. S. Regelui Carol al II-lea. CONFERINȚA D-LUI COL GA­BRIEL MARINESCU „Anul 1930 — a spus d-sa — s’a născut sub un cer înnourat, cu perspective de grele amenințări pentru liniștea țării“. Și a amintit seria de atentate organizate de nu­cleele teroriste, sub auspiciile și con­cursul centrelor revoluționare de peste graniță ; atentatul de cale ferată de la Vadul lui Traian; aten­tatul de pe linia ferată București- Brazi; atacurile comităgiilor bulgari în Dobrogea; agitațiile revoluționa­re din Basarabia, demonstrațiile de stradă de la Galați, unde armata fu­sese lovită; incendierea­ liceului Ca­rol I, de la Craiova, precum și des­pre greva comercianților din Olte­nia, memoriul-protest al grupului ofițerilor veterani, invalizi și cava­lerilor Ordinului Mihai Viteazul. Dr. Gabriel Marinescu a adăugat: „Neregulile se înmulțeau peste tot locul, pădurile statului din ju­dețele Sigh­et și Timiș erau aren­date persoanelor străine fără dor și milă de această țară. Antrepozitele de la Botoșani dădeau pradă flăcă­rilor mai mult de 150 vagoane de cereale adunate cu truda țăranului român sărăcit. „La reprezentația de gală de la Opera Română pentru aniversarea a 12 ani de la Unirea Basarabiei, trei generali inspectori de armată, con­ducători de trupe pe fruntariile de la Oituz, Mărăști și Mărășești, au părăsit ostentativ sala Opere. Mi­nistrul de război este nevoit să de­misioneze. „In fața acestui tablou de situații atât de triste, țara întreagă părea amorțită“. D. Gabriel Marinescu a trecut apoi la Restaurație, spunând ur­mătoarele : „Venit pe calea aerului, dătător de viață nouă, acum cinci ani, nu prin voința unor oameni politici sau a unor partide politice, ci prin vo­ința puternică a poporului româ­nesc care a dovedit că este una cu Suveranul său, Majestatea Sa Re­gele Carol al II-lea a legat pentru totdeauna firul etern al succesiunii la Tron și al Dinastiei, a redat ță­rii liniște și siguranță, atât de mult tulburate în timpul intereg­­nului de patru ani și a pecetluit per­manența neamului nostru pe pă­mântul României întregite“. D. col. Gabriel Marinescu a vor­bit apoi despre epoca nouă de după Restaurație, arătând că dragostea neasemuită pentru țăranul nostru a făcut pe M. S. Regele să așeze economicește gospodăria țărănească în făgașul ei statornic, prin limpe­zirea definitivă a unui trecut de risipă și spoliere a muncii rurale, prin lichidarea datoriilor agricole, transformând în acelaș timp Româ­nia intr’un mare șantier de prefa­ceri morale și materiale. Deasupra căruia M. S. Regele Carol al II-lea veghiază neclintit la datorie, cu urechia aplecată să audă pulsația de viață nouă ce îl infuzează po­porului Său, îmbrățișând și îndru­mând, veghiază și controlează pe toți, oricând și ori­unde, fără pre­get, cu o putere fără egal și cu o credință nestrămutată în viitorul strălucitor al României. SCRISOAREA D-LUI I. MI­­HALACHE CĂTRE PREȘE­DINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI Prezentarea situației din anul 1930, când guvernul național­­țărănist se afla la conducerea țarei, dezordinea și neregulile de atunci, precum și arătarea că nici un om politic și nici un par­tid politic nu au contribuit cu nimic la Restaurație, au supărat pe d. I. Mihalache, șeful parti­dului național țărănist. D-sa a trimis o scrisoare publică d-lui Gh. Tătărăscu, președintele con­siliului de miniștri, în care, după ce afirmă că cele spuse de d. Ga­briel Marinescu la Radio consti­­tue un scandal intolerabil, scrie următoarele : „Liber este guvernul și partidul dv., să se sesizeze ori nu de aceste atacuri în partea care îl privesc di­rect. „Nu putem însă îmgădui ca par­tidul nostru — al cărui puternic reazim în populația țării v’a fost și vă este cunoscut — să fie insultat public, atât el cât și guvernele că­rora a dat naștere — în momentele aniversării unui eveniment istoric așa de scump nouă tuturor. „Nu putem îngădui, cu atât mai mult cu cât guvernul nostru­ din 1930 — din care am făcut parte — a pregătit acest eveniment, iar îm­preună cu majoritățile parlamenta­re alcătuite din membrii partidului național-țărănesc, l-au învestit cu autoritate legală și l-au sărbătorit cu un entuziasm ce nu se va pu­tea uita niciodată“. Și d. Mihalache închee astfel : „Sunt limite peste care nu se poate trece. „Nepedepsirea promptă și publică a unor elemente ce nu înțeleg să rămână în rolul lor legal, ar lăsa impresia că guvernul e lipsit de conștiința răspunderii, de demnita­te, de autoritate, de prestigiu. „Pe de altă parte, guvernul ar încuraja indirect, tendințele nefaste pentru țară și Coroană, ce încep să se manifeste, anume de a deplasa răspunderile în alte sfere decât a­­celea precizate de Pactul constitu­țional și care se opresc exclusiv a­­supra guvernelor. „Dacă am intrat formal și solemn în domeniul anarhiei oficiale și iresponsabile, să o știm cu un ceas mai de­vreme. „Sper însă, domnule prim minis­tru, că înși­ vă dus, veți fi rămas surprins și indignat de actul neso­cotit atât al conferențiarului cât și al direcțiunei societății de Radio, și că veți reacționa precum vă in­cumbă răspunderea și demnitatea“. * Este al doi­lea inci­dent pe ca­re d- Mihalache îl are cu d. Ga­briel Marinescu, prefectul po­liției Capitalei. Primul după cum se știe, d. Mihalache l-a avut în timpul când era minis­tru de interne și când a demi­sionat din această calitate, pe urma unui comunicat trimis zia­relor de prefectul poliției, fără știrea d-sale. Vom vedea și rezultatul a­­cestui al doilea incident, mai cu seamă că în urma celor de­clarate de d. col. Gabrielescu, între sitele că M. S. Regele Carol al II-lea este Acela care a așezat economisește gospo­dăria țărănească în făgașul ei statornic —­ d. Mihalache a con­sidere­ această declarați­une ca un atentat la programul Statu­lui țărănesc și­ a convocat de urgență pentru azi la ora zece delegația permanentă a parti­dului spre a lua o atitudine. Așteptăm această atitudine. Un­ nou incident între d. Gabriel Marinescu,— prefectul poliției Capitalei și d.­­­ Mihalache șeful par­­tidului național-țărănist, — Conferința de la Maăia a prefectului Capitalei și scri­­soarea către d. Tătărescu, președintele consiliului, a d-lui Mihalache — D. I. MIHALACHE Moțiunea congresului avocaților creștini pmi s’a ținut primul congres general al avocaților români creș­tini. După cuvântarea d-lui Istrate Micescu s’a dat citire următoarei moțiuni: „Asociația generală a Avocați­lor Români Creștini, adunată în primul ei congres general, ascul­tând rapoartele prezentate, dis­­cuțiunile urmate și adeziunile ex­primate de delegații celorlalte a­­sociațiuni profesionale, ingineri, medici, arhitecți, profesori secun­dari, clerul, licențiați ai acade­miei comerciale, băncile româ­nești, presa română creștină, in­ginerii diplomați universitari, a­­sociațiuni studențești, etc., con­stată că din statisticele înfățișate elementul românesc este copleșit în toate ramurile de activitate profesională de elemente străine de neamul nostru, periclitând fi­ința lui etnică și amenințând e­­xistența statului român. In consecință Asociațiunea ge­neral a Avocaților Români Creș­tini, găsește că pentru remedie­rea stării actuale, este imperios necesară aplicarea, prin imediată legiferare, a principiului propor-III UJJ­­„ Hilipik­ Jil.iyi­ționalității etnice în toate ramu­rile de activitate, începând cu în­vățământul . Și că în cadrul Constituției și chiar al legilor actuale, se pot lua măsuri imediate, pentru repune­rea elementului românesc în pos­turile de conducere la care are dreptul. Dacă legiuirile existente nu sunt suficiente pentru apărarea intereselor românești, ele se pot modifica, complecta și adopta nevoilor etnice ale națiunii româ­ne, în virtutea calității ei de na­țiune suverană și întemeetoare a statului român. Tratatele de pace neputând da minoritarilor drepturi mai mari decât naționalilor, Asociația Ge­nerală a Avocaților Români Creș­tini le contestă dreptul sub sanc­țiunea pierderii calității de cetă­țean român, de a invoca pro­tecția străină, fie chiar sub mas­ca unui apel la Liga Națiunilor, care fiind o adunare de state su­verane, din care și România face parte pe picior de egalitate, nu se poate amesteca în treburile lăuntrice ale Statului Român“, Tip.« Ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoian u 23-25 București Atena, 10 (Rador). — Ulti­mele rezultate ale despuierii scrutinului, confirmă victoria strălucită a guvernului în ale­gerile generale din Grecia. Astfel în circumscripția Tri­polis (Peloponez), lista guver­namentală a obținut 25.000 vo­turi față de 1000 pentru lista Metaxas. In circumscripția Ar­­golis din 23.852 de votanți 22 mii au votat în favoarea guver­nului. La Atena, Pireu, în Ma­cedonia, Tracia și pe insule, victoria partidelor guverna­mentale este asigurată printr-o majoritate impunătoare. Abținerea de la vot a fost slabă cu toată insistența depu­­să de șefii vech­ei opoziții veni­zeliste, cari au ținut numeroase discursuri în acest sens. In mai multe departamente venizeliștii au votat pentru co­muniști. Rezultatele oficiale după des­puierea primelor 124 de secți­uni electorale, indică 94664 vo­turi pentru guvern și 18709 pentru partidul generalului Metaxas. In declarațiile făcute presei, d. Tzaldaris, președintele con­­silului, și-a exprimat satisfacția pentru încrederea pe care po­porul elen continuă să o acorde guvernului, astfel încât acesta își va putea continua opera de restabilire a liniștei in țară. & Atena, 10 (Raidoii). Agenția te­legrafică elenă comunică . Președintele Republicei a adus felicitări d-lui Tsaldaris, primul ministru, pentru marea victorie guvernamentală. D. Tsaldaris va face mâine o vizită președintelui Republicei pentru a-i comunica activitatea politică pe care guvernul inten­ționează să o desfășoare după a­­legeri. Atena. IO (Rader). — D. Tsaldaris, președintele con­siliului, a declarat reprezen­tanților presei că era sigur dinainte că poporul, care do­rește ca ordinea și starea normală să fie restabilite, va aproba în totul politica gu­vernului. Acesta, sprijinindu­­se pe verdictul popular, își va continua opera, având drept cuvânt de ordine: munca. D. Condylis, vice-președin­­tele consiliului, a declarat că rezultatul alegerilor constitue un adevărat plebiscit în fa­voarea guvernului și o învă­țătură severă pentru acei cari au voit să exploateze un ideal într-un interes de par­tid. Alegerile din Grecia Guvernul Tzaldaris obține majorități enorme Ven­izeli­știi s-au abținut. — Generalul Metaxas obține o cincime din sufragii r!TIS.'!Tyr' TT .■ [UNK] ..­,L Demagogia e iernată D. Mihalache e furios. După un vechi obicei, a trimes deci o scrisoare, d-lui G. Tătărăscu președintele consiliului. Se plânge că d. Colonel G. Marinescu, prefectul Poliției, ar fi... ofensat la Radio, toate guvernele dinaintea Restaurației. Nici Regența n'ar fi fost cruțată. In calitate de președinte al societăței patriotice „Vitejii Neamului", d. col. Marinescu a narat împrejurările de sub Regen­ță și jocul în do eline al unor oameni... Nu le spune acestora, politici. Dar d. Colonel Marinescu a vorbit și de grija Suveranului pentru țărănime. A amintit ce a făcut Regele pentru plugari. E ceea ce d. Mihalache nu poate admite. Dacă se spun mereu aceste adevăruri,­­­ atunci s'a isprăvit cu rolul demago­giei și al exponenților ei... Ce rost mai poate să aibă în viața po­litică, aventura electorală, dacă minciunile ei se năruesc în fața realizărilor regale din această direcție? E deci în joc însăși existența demagogiei, și d. Mihalache e în rolul său, să protesteze. Dar să așteptăm și hotărîrea supremei instanțe a aventurii, delegația permanentă, convocată de d. șef, pentru astăzi... Pentru că epistolarul bărbat politic, nu se lasă cu una, cu două... Poemul MăgurUoi» Sălbatici D. profesor Giurescu, ne-a explicat așa cum s'a priceput, — gra­matica e ce­v­a secundar, în vasta lucrare, — ca geții nu erau poligami • „REGII (lor) ȘI PĂTURĂ CONDUCĂTOARE, NU E EXCLUS SA FI AVUT MAI MULTE SOȚII“ (Pag. 86). Și turcii erau poligami, până la Alaturi.. Dar nu toți musulmanii își permiteau luxul, și riscurile unui impozant număr de neveste. Cei săraci, se mulțumeau cu una. Erau deci poligami, dar în teorie... Ca și geții, de­și pătura lor conducătoare, avea mai multe soții... Pătura cu neveste, rămâne încă o strălucită figură de stil, a impla­­cabilu­lu­i arbitru. . Deplasând continentele, — căci pentru ilustrul personaj Asia în­cepe de la Nistru —, d. Giurescu mută și dinastiile. Aduce astfel pe regii an­ge­v­ini ai Ungariei, din Sicilia. Ei au venit din Neapoli... Ori­cum, e o distanță... Dar ce interesează secolele, și distanțele, pe desco­peritorul Măgarilor ancestrali... .’In aceeași vreme se fac intărituri și pe țărmul drept al Dunărei. O inscripție de prin anul 540, ne vorbește despre acelea, ridicate de împărații Constantin al II-lea, Constantins și Consta­ns­­ e vremea abu­zului cu acest nume) în nordul Dobrogei“ (Pag. 179). Așa­dar, acelea — adică înlăunirile —, sunt din vremea când se abuza... de Constant, Constantins, Constantin și Costică. Cine poftea, se numea, PRIN ABUZ, Cost­ache, Costică sau Costăch­el... Abuzul trece de-a lungul veacurilor. Avem și azi o sumedenie de Costici abuzivi, — ne spune d. Costică C. Giurescu ! Noroc că tizul din vremurile noastre, combate pe toți Costicii cari-și permiteau sa se numească ca dânsul, pe la anul 540... Și toate astea, intra științifică istorie a Românilor, editată de Fun­dațiile Regale! Mustrare scrsă Ni se anunță că Ministerul de Interne a aplicat pedeapsa mustrărei scrise, d-lui colonel Gabriel Marinescu, prefectul Po­liției, pe baza Statutului Funcționarilor, de­oare­ce d-sa a ținut o conferință fără autorizația prealabilă a organelor superioare. Jubileul Liceu­lui *9T­azarß* Direcțiunea liceului „Gh. Lazăr“ face cunoscut, pe această cale, foștilor profesori, elevi și tuturor cari se interesează de viața lui, că sărbătorirea jubileului de 75 de ani va fi azi Marți, 11 Iunie, sub înal­tul patronaj al M. S. Regelui. In dimineața zilei, or­a 11 dim. va fi o ședință solemnă de come­morare, la care se poate participa numai cu invitații. După amiazi ora 16, va fi un festival dat de elevii liceului, la Opera Română, iar seara banchet în sala de festivități a școalei. . Biletele pentru festival și pentru banchet se pot procura de la di­recțiunea liceului. I?« Mihai Polpovici, rănit ....... ii......... ui...a» wummsammmaamm. In urma unei discuții de ordin familiar, Ștefan Popovici, chi­mist, a tras ori în fratele său, d. Mihai Popovici, trei gloanțe de re­volver. După acest act disperat, Ștefan Popovici, regretând de­sigur actul comis, și-a zburat creerii, și a murit câteva ceasuri mai târziu. Din cele trei gloanțe trase, două n’au pornit. D. Mihai Po­­povici a fost rănit la brațul stâng ; proectilul i-a perforat o coas­tă și s’a oprit în stern. Doctorii chemați în grabă au constatat că, din fericire, d. Mi­hai Popovici e în afară de primejdie. Nu s’a produs nici o emoragie internă; medicii speră că vic­tima se va restabili foarte curând. D. profesor Iorga și d-na Iorga, au trimes urări de grabnică însănătoșire d-lui Mihai Popovici. D. Mihalache a avut un răspuns categoric la acțiunea d-lui Ma­­niu din preajma congresului de la Cluj. D-sa a spus : — „D. Maniu poate să facă de acum încolo orice, partidul nu se va putea resimți de pe urma acțiunilor d-sale. Prin fuziu­nea cu d-rul Lupu și-a asigurat o parte din organizațiile din Ar­deal. Prin întregirea partidului cu d. Iunian, restul, care ne lip­sește azi, îl vom avea mâine. D. Iunian a dovedit-o în alegeri, are organizații disciplinare și în­destul de puternice în Ardeal. „Cu aceștia în provincia de peste Carpați și cu d. Stere în Basarabia, partidul țărănist nu va mai fi în situația de dinaintea fuziunei de la 1924. Va fi un partid pe întreaga țară. „D. Maniu n’ar trebui să scape însă din vedere că aceia cari vor acționa mâine în Ardeal nu sunt alții de­cât cei doi fruntași țărăniști cari câtă vreme au stat deoparte de partid, au ridicat întreaga opinie publică a țărei împotriva guvernului d-sale de la 1928—1930, pe chestia Skoda“. ______________ Până la ora 2­00 Delegația economică se va întruni azi, ca să stabilească în amănunte, politica primelor valutare. Discuțiunile pe chestia primelor de export la petrol, cereale și lemn, între reprezentanții ministerelor și exportatori s’au în­cheiat. Nu s’a ajuns până acum la, nici un rezultat practic; pre­­tențiunile exportatorilor nu sunt prea mari. In cursul zilei de azi discuțiile se vor încheia probabil cu o măsură de echitate, atât pentru exportatori cât și importatori. — Londra, 10 (Radar). — Ziarul „Daily Telegraph" anunță­­ din, Addis Abeba că împăratul s-a înapoiat aseară, în Capitală. Soonurile cu privire la un atentat îndreptat împotriva Suveranu­lui sunt neîntemiate. întârzierea a fost provocată de o oprire de două ore a trenului, spre a permite Suveranului să i­a parte la o vânătoare. — Paris 10 (Rador). — Ziarul „Le Matin“ anunță că cel mai mare hidroavion din lume „Lieutenant de vaisseau Paris“, cân­tărind complet echipat 37 de tone, s-a înălțat ori la 6100 metri in 57 de minute. Este pentru întâia dată că un aparat de un asemenea tonaj se ridică la această altitudine. ..

Next