Neamul Românesc, iunie 1938 (Anul 33, nr. 118-139)
1938-06-10 / nr. 124
A * *6 Cuvântarea Majestății Sale Regelui rostită la congresul căminelor culturale ale fundațiilor regale, încă odată am bucuria de a vedea, strânși în jurul Meu, în această zi de sărbătorire, reprezentanții căminelor culturale ale Fundației „Principele Carol“. Am în acelaș timp marea bucurie, de a vedea, că o sămânță semănată acum mai bine de 15 ani, începe a da un rod cât se poate de frumos și de mănos pentru ridicarea păturii noastre țărănești. Munca, pe care o depune Fundația Mea, este o muncă rodnică, fiindcă ea a priceput cum trebuie să se muncească. Luând de pildă viața, ea a organizat celula, și celulele, prin care trebuie să svâcnească sufletul conducătorilor, sunt tocmai aceste cămine. Dar căminele nu sunt numai celule, ele formează chiar familia satului. Aci este un teren unde nu poate fi ură, ci numai dragoste, râvnă de muncă și ochii ațintiți spre un viitor mai frumos și mai puternic. A mai priceput ceva Fundația Mea și aceasta face de azi înainte întreaga tărie a mișcării. Nu lasă nimic la întâmplare. Prin crearea școlilor sătești, prin crearea— ca să zic așa, a centrelor de instrucție a conducătorilor căminelor, dă îndrumările cele mai solide și permite ca fiecare dintre aceste celule să fie condusă de cineva, care știe și a priceput ce este această muncă. Din cuvântările, cari s’au rostit astăzi aci, am putut vedea cât de bine a priceput fiecare, din orice colț al țării, menirea acestei mari opere de ridicare și întărire a Neamului. Pentru Mine, avântul pe care l’au luat aceste cămine și rodul ce-l dau munca lor, este cea mai mare mângâere și înălțare sufletească, cu atât mai mult cu cât văd, că un gând, care L-am avut acum câțiva ani, a fost înțeles de toți și că dă rezultatele pe cari ținteam să le dea. In munca voastră de fiecare zi, sigur că veți avea și mâhniri, este sigur, că nu vă va merge totul așa cum l-ați dori. Cândiți-vă, că nici Eu, dela început, nu am avut izbânda pe care am crezut-o. Din primul an, când s’a creiat această Fundație, am mers cu pași înceți, au venit apoi zile de restriște în care s’a oprit aproape mișcarea, dar astăzi, când un suflet nou svâcnește pretutindeni— și care nu este decât sufletul nou întărit al țărănimei reprezentat prin căminele culturale — mișcarea a pornit cu avânt puternic spre izbânda țintită. Deci, oricare ar fi greutățile, oricare ar fi piedicile, nu vă uitați la ele, pășiți înainte cu aceiași energie și mai ales, pășiți numai atunci când veți avea credința sigură în izbânda voastră. Eu am avut această credință și de aceia am câștigat bătălia. Mergeți, cu aceste gânduri, și spuneți tuturor din părțile de Unde veniți, toată dragostea Mea și toată grija Mea pentru ridicarea satelor românești. SANATATE ! Marile serbări de o zi de la A.N.E.F. au fost întrerupte din cauza ploii — Serbările au continuat azi dimineață — 1 ----------------- S Iunie, Ziua Restaurației a fost transformată prin iubirea și geniul constructiv și gospodăresc al M. S. Regelui în zi de sărbătoare a Tineretului. „Straja Țării“ este instituția pe care a creat-o Suveranul pentru îndrumarea tineretului pe calea sănătoasă a muncii, camaraderiei și onoarei în conformitate cu tradiția și bunul, simț care caracterizează generațiile care au dus România pe drumul propășirii. Realizările din primii cinci ani au făcut dovadă că inițiativa Suveranului vine să creeze un suflet nou în Țara Românească. Tineretul este chemat la viață disciplinată și creatoare. Sufletul lor integrează sufletului Țării pentru cari pun avântul și sufletul lor tineresc pentru a o face mai bogată, mai frumoasă mai strălucitoare, întreaga operă se datorește Marelui Străjer M. S. Regelui Carol al II-lea, care simțind că vechile cadre ale partidelor nu puteau să-L ajute la înoirea României și-a asociat sufletele curate ale tineretului. ■ FESTIVITĂȚILE DE IERI La 8 Iunie se desfășoară în fiecare an serbările străjerești. Pe Stadionul A. N. E. F. au luat loc 10.000 de străjeri din cei două milioane din întreaga țară. La ora 8.30 au sosit membrii guvernului în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul Miron, d-ni general Valle, subsecretar de stat al aviatiei italiene și d .Miletichi, ministrul educațiunii din Iugoslavia, membrii corpului diplomatic și consular, ofițerii generali din Capitală, primarul general și primarii de sectoare, președintele înaltei Curți de Casație, președinții asociațiilor culturale și profesionale, etc., etc. SOSIREA MARELUI VOEVOD MIHAI La ora 8.45 sosește Marele Voevod Mihai. Principele este întâmpinat cu nesfârșite urale de străjeri și public. Voeevodul trece în revistă careurile de străjeri apoi ia loc pentru primirea Suveranului. La ora 9, buciumașii vestesc sosirea Marelui Străjer. Urale nesfârșite îl întâmpină cu dragoste și cu venerație. După ce Suveranul a trecut în revistă stolurile de străjeri, s’a oficiat serviciul religios, apoi s’a ridicat Pavilionul Național. Un străjer rostește Deviza. M. S. Regele s’a suit la Tribună rostind o călduroasă cuvântare de îndemn și mulțumire pentru Străjeri și comandanți cât și pentru întregul popor românesc. Ploaia întețindu - se Marele Străjer a dat dispozițiuni să se amâne pentru a doua zi executarea programului. Copiii au fost trecuți în adăposturi și au primit îngrijiri pentru a fi feriți de răceală. Știri străjerești Legiunea de străjeri din Suceava lui Ștefan cel Mare a plantat cu cele 26 stoluri ale sale 21.929 arbori și pomi fructiferi. Stolul școalei primare Odobești au săpat grădina unei bătrâne văduve, au reparat gardurile la mai mulți săteni nevoiași, au făcut o pepinieră cu peste 700 pomi altoiți cu străjerii, iar acum zoresc la înfrumusețarea cimitirului eroilor. In acest loc de veșnică odihnă a celor jertfiți pentru patrie, unul din eroi nu avea la căpătâi o cruce. I-a încrustat una, din falnic stejar însă strâjerul Mironescu Nicolae, din propriile lui economii. D. Ion Curițeanu mare proprietar, mișcat de vrednicia acestui stol, l-a dăruit cu un frumos pavilion. _ * Stolul școalei primare din comuna Inand-Bihor au adunat 410 lei pentru avionul străjerilor și 304 lei pentru fortificarea granițelor. Străjerele și-au lucrat singure uniformele reglementare din pânză de cânepă, ajutând și pe cele sărace. Deasemenea și străjerii cari au înființat o cooperativă străjerească cu un capital de 3000 lei. * Stolul școalei primare Străjeștii de sus-Romanați a făcut șanțul împrejurul școlilor în lungime de 100 m., au curățit pomii de omizi, din grădinile locuitorilor, a adunat suma de 300 lei din care s’au făcut două podețe de beton In fața școalei, a plantat 150 pomi și a strâns din comună pentru sinistrații dela Dioști. Stolul Pirotehniei comemorează împlinirea a 81 ani de când Bateria 6-a din Reg. I a deschis cea dintâi focul contra Cetății VI din Bateria Carol de la Calafat, din ordinul și sub ochii Regelui Carol I care se afla in această Baterie. Această lovitură fiind considerată ca începutul războiului de Independență, comemorează în acest însemnat eveniment printr-o mare șezătoare în jurul focului simbolic, care va avea loc Sâmbătă 28 Mai car. orele 20.4p în curtea Pirotehniei. Această șezătoare comemorativă are ca număr de atracție și un program care reprezintă fragmente din istoria Neamului ca : atacul de la Grivița și monumente din epoca întregirii. La această șezătoare ia parte și d. Teofiil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. DE LA FALANGA STRAJERILOR Cohorta de străjere Orhei a sfințit o troiță în Cimitirul Eroilor iar stolul liceului de fete a împărțit de-ale mâncării la 13 familii sărace din oraș. — Stolul Liceului Industrial de fete Buzău a ajutat 8 familii sărace cu alimente și bani. Stolul Liceului fate Focșani a organizat o serbare în sala teatrului comunal în folosul bisericei Sf. Dumitru din localitate. Va adunat suma de 17.000 lei. — Stolul Gimnaziului de fete din Balcic a împărțit alimente mai multor familii sărace din localitate. Stolul copiilor săraci a Ligei Femeilor Basarabene din Chișinău a curățit toată strada de la Azil până la cimitir, dând foc la gunoae și cărând într’o groapă ce nu s’a putut arde, împreună cu centuriile Liceului „Principesa Dadiani“, au curățit și îngrijit mormintele din cimitirul militar, punând flori și îndreptând crucile. Stolul Școalei Normale de fete din Blaj, a dat o reușită serbare străjerească, realizând un frumos succes moral și material. Un grup de 106 străjere din Legiunea Constanța cu comandantele lor, au dus daruri și alimente la spitale, azile și închisori. NEAMUL ROMÂNESC% Maiestatea Sa Regele AAAAAAAAA și străjeria — Conferința rostită aseară la Radio de d. Teofil Gh. Sidorovici comandantul Străjii Țării — Dacă stăm și privim înapoi din acest măreț popas al vieții străjerești, spre urcușurile săpate cu greu uneori pe luciul stâncii, nu se poate să nu simțim fiorul înălțimii la care am ajuns; să nu tresărim de bucuria unei priveliști ce se deschide largă și îmbietoare în lumina răsăritului de viață nouă. Ne-a fost greu ca din acele adăpostite unghere ale unei vieți cu scăderi și umbre de idealism, cu mreje de ispite și primejdii, să pornim, călători temerari, înarmați doar cu toiagul și căldura sufletului, spre cărări de munte, pe vârful cărora turiam lumina nimbului ce ’nconjura strălucita figură de Apostol al Celui ce ne chema spre culmea de glorie a mântuirii și redresării naționale. Majestatea Sa Regele Carol al II- lea, Marele Străjer al Țării, în marea și înțeleaptă Sa dragoste de Neam, a împlântat sus, cât mai sus ca pe vârful unei redute ce trebuia cucerită, streagul reînvierii noastre, steagul redeșteptării la o viață nouă, steag pe care înflorea o deviză poruncitoare : „Credință și Muncă pentru Țară și Rege”. Istoria creștinismului ne vorbește despre un semn al lui Dumnezeu arătat cu litere de foc împăratului Constantin cel Mare în lupta contra întunericului păgânității: „In hoc signo vinces”. (In acest semn vei învinge). Neamul nostru așezat ca un dig de apărare contra unei lumi cu alte așezări și alte orânduiri a desfășurat steagul credinței mântuitoare sub cutele căruia se găsește acelaș semn al biruinții : CRUCEA. Și privind după cum spuneam la măreția mișcării străjerești după patru ani de muncă, nu ne putem opri de a constata că drumul cel mai greu a fost străbătut, că toiagul nostru poartă urmele loviturilor de stâncă dar nu s’a îndoit, că sufletul ni s’a încălzit și mai mult și mai cu seamă că scoabna himbată de lumină a Marelui Străjer e mai aproape de noi ca oricând. Străjerii Țării, prin munca și vrednicia lor au știut să câștige un loc de mare cinste în inima Suveranului nostru și în sufletul poporului Românesc. Aceasta este răsplata cea mai înaltă a vieții străjerești, răsplată pe care milioanele de străjeri o apreciază și-o trâmbițează cu mândrie. Și acum să ne oprim puțin și să proectăm lumina adevărului peste înaltul Ctitor al Străjii Țării, îndrumătorii activității ei și animatorul vieții celei neni. Majestatea Sa Regele Carol II nu s’a mulțumit să dea directivele generale mișcării de regenerare a neamului, nu s’a mulțumit să patroneze numai o acțiune menită să transforme fața Țării. Pentru a-i observa mai temeinic rezultatele, pentru a priveghea la desfășurarea programului integral așa cum l-a conceput, pentru a stimula energiile creatoare ale Neamului, Majestatea Sa a primit să fie Comandantul Suprem al Străjii Țării, lucrând efectiv la desăvârșirea activității străjerești, dând Cel dintâi Străjer apărător al comorilor naționale. Cel dintâi luptător pentru ridicarea poporului la locul de cinste pe care-l merită în concertul popoarelor lumii. I-a fost dragă și scumpă această instituție, nu numai pentru valoarea covârșitoare a misiunii ei, nu numai pentru rostul ce avea să îndeplinească în redresarea vieții naționale, dar mai cu seamă pentru ca se adresa primelor înmuguriri ale copilăriei și adolescenții, pentru că avea să aibă în jur armata cea albă a sufletelor curate, tineretul generos și gata de orice pornire idealistă, tineret pe care l-a înțeles în nobila lui acțiune, l-a iubit ca nimeni altul și căruia, întocmai ca’n epopeea isbânzii creștinătății, i-a dăruit podoaba cea mai de preț a vieții Sale, pe Măria Sa Marele Voevod , Mihai de Alba Iulia, Străjer Comandant, în a cărui vrednicie, spirit de ordine și Credință în cele de folos Patriei. Străjerii văd cel mai categoric exemplu. M. S. Regele Carol II a fost nelipsit dela orice manifestare străjerească folosind aceste prilejuri pentru a da directive generale, a corecta programe și a stimula acțiunea. Când hotărăște ziua participării la o demonstrație e o adevărată sarbatoare pentru Străjeri și Comandanți, dar mai ales, este un prilej de școală înaltă a demagogiei romanești. Vrea să fie între Străjeri să le asculte vorba lor naivă, să le cunoască gândul fără ocoluri, să le prețuiască și laude vredniciile, să stea cu ei la șezători unde în jurul focului se pornesc glume, ghicitori, cântece și strigături. Când Străjerii văd în mijlocul lor pe Marele Străjer și pe Augustul Său Vlăstar Moștenitor de Tron, nu mai simt nici arșița soarelui nici biciuirea ploii, ori săgețile frigului. In toamna trecută pe când Maiestatea vizita Centrul dela Predeal, sie pornise o ploaie rece din cauza căreia se credea că programul fixat va fi scurtat. Suveranul însă a stat neclintit în locul pe care se găsea, observând desfășurarea demonstrațiilor, mergând apoi prin moroi să vadă lucrările agricole și cele gospodărești ca și când de sus n’ar fi turnat ca din găleată. Iar când după terminarea programului intraserăm înăuntru, am auzit mărturisirea unei profesoare- Strajere către celelalte camarade : — „Inchipuiți-vă, abia acum mi-am dat seama că ploaia a ajuns la piele Neobosit la muncă, colindând de dimineața până seara satele unde mâna străjerilor a adus atâtea transformări, Majestatea Sa Regele vrea să știe totul să pătrundă în miezul lucrurilor și să se orienteze în orice problemă de interes general. La Araci, sat din jud Trei Scaune unde centrul de inițiere Sf. Gheorghe a făcut adevărate minuni, scăpându-1 prin diguri și canalizări de puhoaiele răzvrătite și înfrumusețându-1 cu străzi și drumuri, Majestatea Sa Regele a stat de dimineața până noaptea târziu, străbătând cărări și drumuri, vizitând gospodării și inspectând lucrări. Iată-L trecând puntea îngustă a unui pârâu, iată-L deschizând o poartă veche, iată-L privind în grinda unui cămin mănunchiul de busuioc și levănțică, iată-L mângâind pe micul Străjer încremenit cu brațul ridicat în pragul casei. Dar gândul ce-ar putea să depene atâtea întâmplări, este fără sfârșit. Marele Străjer al Țării ne-a dăruit tot ce ne putea dărui. Astăzi venim să-I dăruim și noi podoaba măreției străjerești. 8 IUNIE. Ziua aceasta mare, din culmea căreia ca dintr’um înalt post de comandă Suveranul și Țara trec în revistă virtuțile și vredniciile celor ce reprezintă nădejdea in vremurile ce vor să vină, înseamnă baricada de suflete senine ce-și înalță flamura Credinței spre măreția destinului românesc, baricadă așezată de Marele Străjer între două lumi . Cea care s’a dus și cea pe carte o așteptăm cu toții. 8 Iunie... ziua primăverii noastre românești, ziua mândriei și ziua când în sufletul fiecăruia tresare un sentiment de nădejde pentru viitor. 8 Iunie, ziua celor ce n’au cunoscut până în vremurile din urmă decât prea puțin, grija, ocrotirea și paza de primejdiile vieții. 8 Iunie zi de înfrățire a tuturora prin chemarea curată a tineretului. 8 Iunie zi de mândrie a unui popor hărăzit de Cel Atotputernic să-și deschidă prin propriile-și forțe, drumul spre limanul mântuirii. 8 Iunie orizont semn de gândire, simțire și acțiune românească 8 Iunie câmp de muncă și vrednicie scăldată în razele soarelui național și biciuit de stropii dătători de energie ai ploilor învățăturii de folos. 8 Iunie zăgaz apărător pe o mare avântată, care tu dă voe vălurilor încruntate venite din larg să înfrunte liniștea sufletului tânăr. 8 Iunie iar de lumină și rudă adăpostitoare pentru atâția rătăciți ai vieții... 8 Iunie... Ce condei sfredelitor din adâncuri poate iscodi întreaga simțire a clipelor de înaltă mândrie națională și ce maestru al scrisului sau vorbei ar putea să ne dăruiască imaginea de cuget a celor ce prăzmuiesc ziua de reînviere și mântuire națională ?! Anul acesta sărbătoarea cea mare a străjerilor și a Țării, a fost precedată de Săptămâna Muncii și Vredniciilor străjerești. Cele șapte zile au însemnat o purificare temeinică a vieții celei noui, prin săvârșirea unor adevărate taine de o înaltă semnificație morală. O zi a fost închinată satului și orașului, înfrumusețării și curățeniei acestor așezări de la temelia societății. Astă zi pentru cinstirea Eroilor și îngrijirea cimitirelor sfinte pentru noi, după care a urmat ziua închinată solidarității naționale și sociale, ziua sănătății și voioșiei, ziua grijii de suflet, ziua disciplinei și ordinei, ziua răsplătirii muncii, înaintea tuturor însă, cel dintâi exemplu de muncă, disciplină și vrednicie îl dă Augustul Comandant Străjer, Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia. Cu farmecul tinereții în priviri, cu voioșia și zâmbetul pe buze, acest mândru Fiu de Rege a fost nelipsit dela orice strădanie care să însemne propășirea Țării și a Neamului. 8 Iunie găsește laolaltă de la Suveran până la copil buchetul solidarității obștești ca un bloc de granit al conștiinței românești, bloc în care valurile oricăror încercări primejdioase se vor isbi, sfărâmându-se. 8 Iunie este imaginea curată a unei Țări, a unui Neam și a unui Suveran, imagine protejată pe orizontul destinului românesc sub semnul lozincei mântuitoare : „CREDINȚA SI MUNCA PENTRU ȚARA ȘI REGE!’. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea Supremul nostru comandant ! Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia ! Trăiască Tineretul Străjer ! și întreg Poporul din cuprinsul Țării pe veci unită ! Sănătate ! M. S. REGELE CAROL II Conferință . Vineri, 10 ort., ora 19, va avea loc, în sala Dalles, conferința d-lui Al. Philadelpheus, directorul Muzeului Național de Antichități din Atena, despre Olympia. Printre ruinele Sanctuarului lui Zeus, Conferința va fi însoțită de proiecțiuni. Intrarea liberă. Cărți-Reviste . A apărut „Gazeta Farmaciilor, Laboratoarelor și Industriilor Chimico-farmaceutice“ nr. 37 de sub direcțiunea d-lui Aurel Scurtu, cu următorul sumar : In memoriam:1- Octavian Goga. — Nachrichten für das Ausland : Ethnobotanische Neuheiten aus Rumänien : Eine volkstüemlische Apotheke. — Propuneri pentru o nouă organizare a farmaciilor publice în România (Al. Volanschio). — Problema medicanetului în Țara noastră (prof. Gh. Pamfil). — Anchete internaționale: Farmacia în Danemarcă. — întemeietorii și organizatorii Farmaciei și ai învățământului farm. în România.— Publicațiuni științifice (Dări de seamă). — Actualități științifice și profesionale. — Mișcarea științifică (Societăți). — Buletin bibliografic : Cărți și reviste. — Lădița cu scrisori: Răspunsuri. România spus ... Sfântului Mormânt din Ierusalim Pentru toți creștinii din lume, cel mai însemnat loc de închinare din Palestina, este Mormântul Domnului, de pe muntele Golgota. Cele dintâi persoane care au urcat acest „munte al durerilor“ au fost mironosițele femei și apostolii. Apoi — în timp de aproape douăzeci de veacuri — pioșii creștini din toată lumea : împărați, regi, prinți, arhierei, egumeni, arhimandriți, preoți, guvernatori, miniștri, medici, profesori, funcționari, negustori, muncitori și țărani au plecat — și pornesc mereu — ca să se închine la Sft. Mormânt. Toți aceștia au căutat să vină după putințele lor — și in ajutorul sfintelor locuri. Cu ofrandele lor, s’au putut ridica nenumărate biserici chiar pe locurile istorice pomenite în Sfânta Scriptură. Românii au înțeles, că după prăbușirea Rusiei evlavioase și darnice, Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim — care supraveghează atât Biserica Sf. Mormânt, cât și alte locașuri sfinte, — se află în mare pană financiară. Ierusalimul și-a pus nădejdiile în țara noastră. Noi, Românii, suntem astăzi poporul ortodox cel mai numeros, iarr Biserica noastră română este de drept și de fapt în fruntea celorlalte Biserici Ortodoxe. Domnii, domnițele, boerii și jupânesele din trecut, făceau danii bogate și jertfeau averi mari pentru bisericile din țara sfântă, din nevoia sufletească de a-și lega numele de o faptă de pietate creștină și de a fi plăcuți înaintea Bunului Dumnezeu. Și nu s’a înșelat Ierusalimul, căci poporul românesc — renăscut in hotarele sale strămoșești prin ajutorul și voința lui Dumnezeu și jertfirea copiilor săi dragi — a fost chemat prin aceeași voință a Tatălui Ceresc — să fie de acum înainte — numai el păzitorul Sfântului Mormânt al Domnului din Ierusalim. Jertfă bine făcută lui Dumnezeu a fost închinarea întâiului nostru Patriarh, la locurile Sfinte. Sărutarea Sa depusă pe piatra Sft. Mormânt, și lacrimile sale care au udat locul sfânt de pe Golgota, au fost sărutarea și lacrimile poporului românesc, ca mulțumită și adâncă recunoștință adusă Tatălui Ceresc, pentru binefacerile revăsate asupra noastră. Sfânta Liturghie săvârșită de înalt Prea Sfințitul nostru Patriarh Miron Cristea, chiar în Biserica Sft. Mormânt, este cel mai mare act de mulțumire pe care România Mare l-a săvârșit față de Atotmilostivul Dumnezeu. Preot Hagiu Cr. D. Cruceanu Mare Comandor al Sft. Mormânt, Directorul „Bibliotecii Mormântul Domnului“ întrunirea meseriașilor tinichigii La sediul Uniunii generale a micilor industriași din strada Domnița Anastasia nr. 14, a avut loc întrunirea meseriașilor tinichigii din construcții, ornamentiști și alămurii. D. AL. SAMOIL, președintele Uniunii generale a micilor industriași arată că, una dintre cele mai înfloritoare bresle este pe cale să fie distrusă din cauza clandestinilor și a concurenței pe care o face marea industria, ce cată să-i îndepărteze de la lucrările de specialitate. Cine nu știe că autoritățile nici nu scot la licitații lucrări pe specilități, ele sunt înglobate în lucrările de antrepriză și atunci meseriașii nu sunt primiți pentru că acestea depășesc valoarea plafonată și nu au titlul de ingineri sau arhitecți. Au mai vorbit d-nii : Tanase Iordache, Gh. Nicolau, N. Munteanu și Petre Moscu: Inaugurarea primei expoziții străjerești Sâmbătă după amiază a avut loc în prezența M. S. Regelui și Măriei Sale Marelui Voevod Mihai, inaugurarea primei expoziții străjerești organizată de Straja Țării cu concursul tuturor Unităților. CUVÂNTAREA D-LUI TEOFIL SIDOROVICI SIRE, MARIA TA. In acest moment solemn, ce va rămâne piatră de hotar în evoluția mișcării străjerești, ne prezentăm in fața Majestății Voastre și a Țării, cu întreaga podoabă a vredniciilor tinerești pe cari înaltul ctitor și Marele Străjer al destinelor românești a știut să le descopere și să le îndrumeze, sădind în suflete cuvântul spre fapta cea de folos ridicării scumpei noastre Patrii. Straja Țării, după 3 ani de rodnică activitate, urmând linia marilor directive date de Majestatea Voastră, a trecut dela acțiunea formală, necesară oricui început, la acțiunea de fond, intrând în miezul problemelor de interes obștesc și național. Realizările dobândite de când a luat ființă instituția îndrumătoare de tineret, sunt mai mult decât îmbucurătoare. Țara, dornică să vadă că s’a schimbat ceva în mentalitatea veche, are prilejul să constate că vremea vorbelor a trecut și că era faptelor a început. Am reușit astfel Majestate, să câștigăm încrederea poporului, care vede în străjerie Umanul mântuirii și orizontul venin al unei alte vieți. Dar faima vredniciilor străjerești și acțiunea întreprinsă în toate domeniile vieții naționale, a trecut de mult hotarele țării interesul stârnit în țările mari al Continentului și elogiile aduse de înalți conducători de State,s’au evidențiat atât cu prilejul demonstrațiilor străjerești la cari au participat cât și cu prilejul expozițiilor organizate la Paris, Londra, Milano, Lwow și Belgrad, unde Straja Țării a fost strălucit reprezentată. Prin această expoziție străjerească, s’a căutat Majestatea se înfățișa spiritul cel nou, al organizării lăturii culturale cu latura practică. Un alt înțeles al Expoziției inaugurată astăzi, ca de altfel al tuturor manifestărilor străjerești în general, este Majestate strădania ce o depune Straja Țării pentru stabilirea celei mai desăvârșite colaborări între copii, părinți, profesori și societate în ceace privește programul de lucru și formarea spiritului de disciplină al tineretului. Am reușit Majestate să fim mai întâi noi, un bloc de năzuințe, simțire și acțiune, pentru că să putem servi de exemplu tuturora, căci străjeria este terenul neutru unde se pot întâlni toți acei ce doresc binele și ridicarea Neamului. Cu acest înălțător prilej ținem să relevăm Sire și o altă latură a preocupărilor străjerești. Este întoarcerea la portul național pe regiuni, întoarcerea la folosirea produselor casnice ale industriei naționale. Anul acesta cămașa străjerească de la mic la mare, este cămașa de cânepă lucrată din materialul nostru românesc și credem că pilda noastră va fi urmată de întregul popor. Ziua de astăzi Majestate, va rămâne săpată cu litere de aur în cartea evoluției străjerești. Aplecați-vă Sire urechea lângă pământul acestei țări frământate Cu lacrimi și sânge de efed, descifrați din sbuciumul vieți naționale marea năzuință ce clocotește în sufletul tineretului străjer ca și în sufletul poporului ce Vă divinizează și îngăduiți milioanelor de glasuri pornite din inimi neprihănite, să-și strige bucuria clipei de față : Trăiască Majestatea Sa Regele Carol II Marele Străjer al Țării! Trăiască Măria Sa Marele Voevod Mihai de Alba Iulia! Trăiască Dinastia României eterne și fericite! in 'mi-rii UrufiirȚ Reconstrucții de drumuri și canalizări Ministerul lucrărilor publice și comunicațiilor, a aprobat angajarea din fondurile sale a următoarelor lucrări : Aprovizionarea cu 4960 m. c. pietriș a drumului județean Pitești- Slobozia între km. 0 și 47+550 din județul Argeș, în valoare de 801.000 lei. Aprovizionarea cu 1540 m. c. pietriș a drumului județean Căteasca- Buta între km. 0 și 17+490, din acelaș județ, în valoare de 290.900 lei. Aprovizionară cu 2090 m. c. pietriș a drumului județean Prundu- Rătești, între km. 0 și 22+860 tot din județull Argeș, în valoare de 197.250 lei. Aprovizionarea cu 2090 m. c. pietriș a drumului Urziceni-Jilavele- Dridu, între km. 8 și 12+130 și Jilavele-limita județului spre Ciorani (Prahova) între km. 0 și 4+500 din județul Ialomița, în valoare de 740.680 lei. Aprovizionarea cu 435 m. c. pietriș a drumului județean Cuptoare- Nehadica, între km. 0+500 și 6+300 blică și în consecință urmează ca după obținerea vizei de către comisiunea specială de economii de pe lângă ministerul finanțelor să se facă formele de scoaterea lucrărilor în licitație, cu termen scurt. Deasemenea s-a mai aprobat angajarea lucrărilor de : Repararea drumului comunal Curcubeu-Lupăria între km. 0 și 1+500 din județul Prahova, în valoare de 180.000 lei. Construcția unui canal de scurgere de la palatul prefecturii județului Vâlcea până la racordarea cu canalul vechi de la spitalul județean din orașul R. Vâlcea, în valoare de 170.000 lei. Construcția trotuarelor de asfalt pe drumul județean R- Vâlcea-Băile Olănești, în traversarea stațiunii balneo-climaterice Băile Olănești din județul Vâlcea în valoare de 190.000 lei. Refacerea pavajului pe drumul național Nr. 21, Pitești-Brașov între km. 50+773 și 52+182 în traversarea orașului Câmpulung-Muscel în valoare de 305.000 lei. PRIMĂRIA ORAȘULUI CÂMPULUNG MOLDOVENESC Publicațiune No. 3314-1938 Se aduce la cunoștința generală că licitația din ziua de 3/6 cor. se repetă pe ziua de 21 Iunie 1938 orele 10 a. m. pentru vânzarea unei suprafețe de 15 ha. pădure. Primar, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil, Câmpulung, la 6 iunie 1938 TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA NOTARIAT Convocare No. 14422 din 7 Iunie 1938. ,In conformitate cu art. 27, al legei lichidărei datoriilor agricole și Urbane din 7 Aprilie 1934, creditorii ministiului Nicolae S. Petrașincu, moștenitorul def. Euterpe Petrașincu din București b-dul Elisabeta nr. 41, sunt convocați a se prezenta în ziua de 28 iunie 1938, ora 13, în Camera de Consiliu, la Tribunalul Ilfov Secția Notariat, spre a-și da avizul asupra cererei prin care susnumitul debitor, cere radierea mențiunei cu No. 4052/934, luată de Banca Națională a României conform art. 26 din sus zisa lege. Președinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil — —eișiți Biff*.........li Publicație La Regimentul 1 Transmisiuni este variant locul de submaistru fotograf cl. III-a. Condițiunile ce se cer sunt: — Să fi avut în armată gradul de sergent. •—Să fie de origină etnică română. — Să posede o școală superioară de meserii. — Să nu fie căsătorit. — Să nu fie mai în vârstă de 25 ani. — Să aibă certificat de bună purtare din armată. Doritorii se vor adresa regimentului la București-Cotroceni până la 1 iulie 1938. SPECTACOLE TEATRE COMEDIA: Ionescu G. Maria. ȘTRANDUL CIUREL: băi, plaje naturală, sporturi, restaurant. CIRCUL MEDIANO: Reprezentații în fiecare seară, Joia, Sâmbăta și Duminica, matinerii. CINEMATOGRAFE ARO: Aristocrat de ocazie. CAPITOL: A doua lună de miere SELECT: Trăiește, iubește și Învață. SAVOY: Prinț și cerșetor. TRIANON: O lacrimă ascunsă. B. PALAS: Heidi, fetița munților. REGAL: Răzbunarea lui Drumont. ARPA: Ultima romanță. FEMINA: Absențe nemotivate OMNIA: Scpio Africanul. FORUM: Nostalgie CORSO: In slujba inamicului. MARNA: Strada amintirilor. NISSA: Doamna dela et. II. DIANA: Ultimul păgân. MARCONI: Foc ?1 pand«#,