Neamul Românesc, iunie 1938 (Anul 33, nr. 118-139)

1938-06-10 / nr. 124

A * *6 Cuvântarea Majestății Sale Regelui rostită la congre­sul căminelor culturale ale fundațiilor regale, încă odată am bucuria de a ve­dea, strânși în jurul Meu, în a­­ceastă zi de sărbătorire, repre­zentanții căminelor culturale ale Fundației „Principele Carol“. Am în acelaș timp marea bu­curie, de a vedea, că o sămânță semănată acum mai bine de 15 ani, începe a da un rod cât se poate de frumos și de mănos pentru ridicarea păturii noastre țărănești. Munca, pe care o depune Fun­dația Mea, este o muncă rodnică, fiindcă ea a priceput cum trebuie să se muncească. Luând de pildă viața, ea a or­ganizat celula,­­ și celulele, prin care trebuie să svâcnească sufletul conducătorilor, sunt toc­mai aceste cămine. Dar căminele nu sunt numai celule, ele for­mează chiar familia satului. Aci este un teren unde nu poate fi ură, ci numai dragoste, râvnă de muncă și ochii ațintiți spre un viitor mai frumos și mai puternic. A mai priceput ceva Fundația Mea și aceasta face de azi înain­te întreaga tărie a mișcării. Nu lasă nimic la întâmplare. Prin crearea școlilor sătești, prin crea­rea­­— ca să zic așa, a centrelor de instrucție a conducătorilor că­minelor, dă îndrumările cele mai solide și permite ca fiecare dintre aceste celule să fie condusă de cineva, care știe și a priceput ce este această muncă. Din­­ cuvântările, cari s’au ros­tit astăzi aci, am putut vedea cât de bine a priceput fiecare, din orice colț al țării, menirea aces­tei mari opere de ridicare și întă­rire a Neamului. Pentru Mine, avântul pe care l’au luat aceste cămine și rodul ce-l dau munca lor, este cea mai mare mângâere și înălțare sufle­tească, cu atât mai mult cu cât văd, că un gând, care L-am avu­t acum câțiva ani, a fost înțeles de toți și că dă rezultatele pe cari ținteam să le dea. In munca voastră de fiecare zi, sigur că veți avea și mâhniri, este sigur, că nu vă va merge totul așa cum l-ați dori. Cândiți-vă, că nici Eu, dela început, nu am avut izbânda pe care am crezut-o. Din­ primul an, când s’a creiat această Fundație, am mers cu pași înceți, au venit apoi zile de restriște în care s’a oprit aproape mișcarea, dar astăzi, când un su­flet nou svâcnește pretutindeni— și care nu este decât sufletul nou întărit­ al țărănimei reprezentat prin căminele culturale — mișca­rea a pornit cu avânt puternic spre izbânda țintită. Deci, oricare ar fi greutățile, oricare ar fi piedicile, nu vă uitați la ele, pășiți înainte cu aceiași e­­nergie și mai ales, pășiți numai atunci când veți avea­ credința sigură în izbânda voastră. Eu am avut această credință și de aceia am câștigat bătălia. Mergeți, cu aceste gânduri, și spuneți tuturor din părțile de Unde veniți, toată dragostea Mea și toată grija Mea pentru ridica­rea satelor românești. SANATATE ! Marile serbări de o zi de la A.N.E.F. au fost întrerupte din cauza ploii — Serbările au continuat azi dimineață — 1 -----------------­ S Iunie, Ziua Restaurației a fost transformată prin iubirea și ge­­niul constructiv și gospodăresc al M. S. Regelui în zi de sărbătoare a Tineretului. „Straja Țării“ este instituția pe care a creat-o Suveranul pentru îndrumarea tineretului pe calea sănătoasă a muncii, camaraderiei și onoarei în conformitate cu tra­diția și bunul, simț care caracte­rizează generațiile care au dus România pe drumul propășirii. Realizările din primii cinci ani au făcut dovadă că inițiativa Su­veranului vine să creeze un su­flet nou în Țara Românească. Tineretul este chemat la viață disciplinată și creatoare. Sufletul lor integrează sufletului Țării pentru cari pun avântul și sufle­tul lor tineresc pentru a o face mai bogată, mai frumoasă mai strălucitoare, întreaga operă se datorește Marelui Străjer M. S. Regelui Ca­rol al II-lea,­­ care simțind că vechile cadre ale partidelor nu puteau să-L ajute la înoirea Ro­mâniei și-a asociat sufletele cu­rate ale tineretului. ■ FESTIVITĂȚILE DE IERI La 8 Iunie se desfășoară în fie­care an serbările străjerești. Pe Stadionul A. N. E. F. au luat loc 10.000 de străjeri din cei două milioane din întreaga țară. La ora 8.30 au sosit membrii guvernului în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul Miron, d-ni­ general Valle, subsecretar de stat al avia­­tiei italiene și d .Miletichi, mi­nistrul educațiunii din Iugoslavia, membrii corpului diplomatic și consular, ofițerii generali din Ca­pitală, primarul general și pri­marii de sectoare, președintele înaltei Curți de Casație, președin­­ții asociațiilor culturale și profe­sionale, etc., etc. SOSIREA MARELUI VOE­­VOD MIHAI La ora 8.45 sos­ește Marele Vo­­evod Mihai. Principele este întâmpinat cu nesfâr­șite urale de străjeri și public. Voeevodul trece în revistă ca­reurile de străjeri apoi ia loc pen­tru primirea Suveranului. La ora 9, buciumașii vestesc so­sirea Marelui Străjer. Urale ne­sfârșite îl întâmpină cu dragoste și cu venerație. După ce Suveranul a trecut în revistă stolurile de străjeri, s’a oficiat serviciul religios, apoi s’a ridicat Pavilionul Național. Un străjer rostește Deviza. M. S. Regele s’a suit la Tribună rostind o călduroasă cuvântare de îndemn și mulțumire pentru Străjeri și comandanți cât și pentru întregul popor românesc. Ploaia întețindu - se Marele Străjer a dat dispozițiuni să­ se amâne pentru a doua zi execu­tarea programului. Copiii au fost trecuți în adă­posturi și au primit îngrijiri pen­tru a fi feriți de răceală. Știri străjerești Legiunea de străjeri din Su­­­ceava lui Ștefan cel Mare a plan­tat cu cele 26 stoluri ale sale 21.929 arbori și pomi fructiferi. Stolul școalei primare Odobești au săpat grădina unei bătrâne văduve, au reparat gardurile la ma­i m­ulți săteni nevoiași, au fă­cut o pepinieră cu peste 700 pomi altoiți cu străjerii, iar acum zo­resc la înfrumusețarea cimitiru­lui eroilor. In acest loc de veșnică odihnă a celor jertfiți pentru patrie, u­­nul din eroi nu avea la căpătâi o cruce. I-a încrustat una, din falnic stejar însă strâjerul Mironescu Nicolae, din propriile lui econo­mii. D. Ion Curițeanu mare proprie­tar, mișcat de vrednicia acestui stol, l-a dăruit cu un frumos pa­vilion. _ * Stolul școalei primare din co­muna Inand-Bihor au adunat 410 lei pentru avionul străjerilor și 304 lei pentru fortificarea grani­țelor. Străj­erele și-au lucrat singure uniformele reglementare din pânză de cânepă, ajutând și pe cele sărace. Deasemenea și stră­jerii cari au înființat o coope­rativă străjerească cu un capital de 3000 lei. * Stolul școalei primare Străje­­știi de sus-Romanați a făcut șanțul împrejurul școlilor în lun­gime de 100 m., au­ curățit pomii de omizi, din grădinile locuitori­lor, a adunat suma de 300 lei din care s’au făcut două podețe de beton In fața școalei, a plantat 150 pomi și a strâns din comună pentru sinistrații dela Dioști. Stolul Pirotehniei comemorea­ză împlinirea a 81 ani de când Bateria 6-a din Reg. I a deschis cea dintâi focul contra Cetății VI din Bateria Carol de la Calafat, din ordinul și sub ochii Regelui Carol I care se afla in această Baterie. Această lovitură fiind considerată ca începutul războiu­lui de Independență, comemorea­ză în acest însemnat eveniment printr-o mare șezătoare în jurul focului simbolic, care va avea loc Sâmbătă 28 Mai car. orele 20.4p în curtea Pirotehniei. Această șe­zătoare comemorativă are ca nu­măr de atracție și un program care reprezintă fragmente din is­toria Neamului ca : atacul de la Grivița și monumente din epoca întregirii. La această șezătoare ia parte și d. Teofiil Sidorovici, Comandantul Străjii Țării. DE LA FALANGA STRAJE­­RILOR Cohorta de străjere Orhei a sfințit o troiță în Cimitirul Eroi­lor iar stolul liceului de fete a împărțit de-ale mâncării la 13 familii sărace din oraș. — Stolul Liceului Industrial de fete Buzău a ajutat 8 familii să­race cu alimente și bani. Stolul Liceului fate Focșani a organizat o serbare în sala tea­trului comunal în folosul biseri­­cei Sf. Dumitru din localitate. Va adunat suma de 17.000 lei. — Stolul Gimnaziului de fete din Balcic a împărțit alimente mai multor familii sărace din lo­calitate.­­ Stolul copiilor săraci a Li­­gei Femeilor Basarabene din Chi­șinău a curățit toată strada de la Azil până la cimitir, dând foc la gunoae și cărând într’o groapă ce nu s’a putut arde, împreună cu centuriile Liceului „Principesa Dadiani“, au curățit și îngrijit mormintele din cimitirul militar, punând flori și îndreptând cru­cile.­­ Stolul Școalei Normale de fete din Blaj, a dat o reușită serbare străjerească, realizând un frumos succes moral și material. Un grup de 106 străjere din Legiunea Constanța cu coman­­dantele lor, au dus daruri și ali­mente la spitale, azile și închi­sori. NEAMUL ROMÂNESC% Maiestatea Sa Regele AAAAAAAAA și străjeria — Conferința rostită aseară la Radio de d. Teofil Gh. Sidorovici comandantul Străjii Țării — Dacă stăm și privim înapoi din a­­cest măreț popas al vieții străjerești, spre urcușurile săpate cu greu uneori pe luciul stâncii, nu se poate să nu simțim fiorul înălțimii la care am ajuns; să nu tresărim de bucuria unei priveliști ce se deschide largă și îmbietoare în lumina răsăritului de viață nouă. Ne-a fost greu ca din acele adă­postite unghere ale unei vieți cu scă­deri și umbre de idealism, cu mreje de ispite și primejdii, să pornim, că­lători temerari, înarmați doar cu to­iagul și căldura sufletului, spre că­rări de munte, pe vârful cărora tu­riam lumina nimbului ce ’nconjura strălucita figură de Apostol al Celui ce ne chema spre culmea de glorie a mântuirii și redresării naționale. Majestatea Sa Regele Carol al II- lea, Marele Străjer a­l Țării, în ma­rea și înțeleaptă Sa dragoste de Neam, a împlântat sus, cât mai sus ca pe vârful unei redute ce trebuia cucerită, streagul reînvierii noastre, steagul redeșteptării la o viață nouă, steag pe care înflorea o deviză po­runcitoare : „Credință și Muncă pen­tru Țară și Rege”. Istoria creștinismului ne vorbește despre un semn al lui Dumnezeu a­­rătat cu litere de foc împăratului Constantin cel Mare în lupta contra întunericului păgânității: „In hoc signo vinces”. (In acest semn vei în­vinge). Neamul nostru așezat ca un dig de apărare contra unei lumi cu alte a­­șezări și alte orânduiri a desfășu­rat steagul credinței mântuitoare sub cutele căruia se găsește acelaș semn al biruinții : CRUCEA. Și privind după cum spuneam la măreția mișcării străjerești după pa­tru ani de muncă, nu ne putem opri de a constata că drumul cel mai greu a fost străbătut, că toiagul nostru poartă urmele loviturilor de stâncă dar nu s’a îndoit, că sufletul ni s’a încălzit și mai mult și mai cu seamă că scoabna himbată de lumină a Ma­relui Străjer e mai aproape de noi ca oricând. Străjerii Țării, prin munca și vred­nicia lor au știut să câștige un loc de mare cinste în inima Suveranului nostru și în sufletul poporului Ro­mânesc. Aceasta este răsplata cea mai înaltă a vieții străjerești, răsplată pe care milioanele de străjeri o apre­ciază și-o trâmbițează cu mândrie. Și­ acum să ne oprim puțin și să proectăm­ lumina adevărului peste înaltul Ctitor al Străjii Țării, îndru­mătorii­ activității ei și animatorul vieții celei neni. Majestatea Sa Regele Carol II nu s’a mulțumit să dea directivele gene­rale mișcării de regenerare a neamu­lui, nu s’a mulțumit să patroneze nu­mai o acțiune menită să transforme fața Țării. Pentru a-i observa mai temeinic rezultatele, pentru a prive­ghea la desfășurarea programului integral așa cum l-a conceput, pen­tru a stimula energiile creatoare ale Neamului, Majestatea Sa a primit să fie Comandantul Suprem al Străjii Țării, lucrând efectiv la de­săvârșirea activității străjerești, dând Cel dintâi Străjer apărător al comorilor naționale. Cel dintâi lup­tător pentru ridicarea poporului la locul de cinste pe care-l merită în concertul popoarelor lumii. I-a fost dragă și scumpă această instituție, nu numai pentru valoa­rea covârșitoare a misiunii ei, nu numai pentru rostul ce avea să în­deplinească în redresarea vieții na­ționale, dar mai cu seamă pen­tru ca se adresa primelor înmuguriri ale copilăriei și adolescenții, pentru că avea să aibă în jur armata cea albă a sufletelor curate, tineretul gene­ros și gata de orice pornire idealistă, tineret pe care l-a înțeles în nobila lui acțiune, l-a iubit ca nimeni altul și căruia, întocmai ca’n epopeea isbânzii creștinătății, i-a dăruit podoaba cea mai de preț a vieții Sale, pe Măria Sa Marele Voevod , Mihai de Alba Iulia, Străjer Coman­dant, în a cărui vrednicie, spirit de ordine și Credință în cele de folos Patriei. Străjerii văd cel mai cate­goric exemplu. M. S. Regele Carol II a fost ne­lipsit dela orice manifestare străje­­rească folosind aceste prilejuri pen­tru a da directive generale, a co­recta programe și a stimula acțiu­nea. Când hotărăște ziua participării la o demonstrație e o adevărată sarbatoare pentru Străjeri și Co­mandanți, dar mai ales, este un pri­lej de școală înaltă a demagogiei ro­manești. Vrea să fie între Străjeri să le asculte vorba lor naivă, să le cu­noască gândul fără ocoluri, să le prețuiască și laude vredniciile, să stea cu ei la șezători unde în jurul focului se pornesc glume, ghicitori, cântece și strigături. Când Străjerii văd în mijlocul lor pe Marele Străjer și pe Augustul Său Vlăstar Moștenitor de Tron, nu mai simt nici arșița soarelui nici biciuirea ploii, ori săgețile frigului. In toamna trecută pe când Ma­iestate­­a vizita Centrul dela Pre­deal, sie pornise o ploaie rece din cauza căreia se credea că progra­mul fixat va fi scurtat. Suveranul însă a stat neclintit în locul pe care se găsea, observând desfășurarea demonstrațiilor, mer­gând apoi prin moroi să vadă lu­crările agricole și cele gospodărești ca și când de sus n’ar fi turnat ca din găleată. Iar când după terminarea pro­gramului intraserăm înăuntru, am auzit mărturisirea unei profesoare- Strajere către celelalte camarade : — „Inchipuiți-vă, abia acum mi-am dat seama că ploaia a ajuns la piele Neobosit la muncă, colindând de dimineața până seara satele unde mâna străjerilor a adus atâtea transformări, Majestatea Sa Regele vrea să știe totul să pătrundă în miezul lucrurilor și să se orienteze în orice problemă d­e interes gene­ral. La Araci, sat din jud Trei Scaune unde centrul de inițiere Sf. Gheor­­ghe a făcut adevărate minuni, scă­­pându-1 prin diguri și canalizări de puhoaiele răzvrătite și înfrumuse­­țându-1 cu străzi și drumuri, Ma­jestatea Sa Regele a stat de dimi­neața până noaptea târziu, străbă­tând cărări și drumuri, vizitând gospodării și inspectând lucrări. Iată-L trecând puntea îngustă a unui pârâu, iată-L deschizând o poartă veche, iată-L privind în grin­da unui cămin mănunchiul de bu­suioc și levănțică, iată-L mângâind pe micul Străjer încremenit cu bra­țul ridicat în pragul casei. Dar gândul ce-ar putea să depene atâtea întâmplări, este fără sfâr­șit. Marele Străjer al Țării ne-a dă­ruit tot ce ne putea dărui. Astăzi venim să-I dăruim și noi podoaba măreției străjerești. 8 IUNIE. Ziua aceasta mare, din culmea căreia ca dintr’um înalt post de co­mandă Suveranul și Țara trec în revistă virtuțile și vredniciile celor ce reprezintă nădejdea in vremurile ce vor să vină, înseamnă baricada de suflete senine ce-și înalță fla­mura Credinței spre măreția desti­nului românesc, baricadă așezată de Marele Străjer între două lumi . Cea care s’a dus și cea pe carte o așteptăm cu toții. 8 Iunie... ziua primăverii noastre românești, ziua mândriei și ziua când în sufletul fiecăruia tresare un sentiment de nădejde pentru viitor. 8 Iunie, ziua celor ce n’au cu­nos­­cut până în vremurile din urmă decât prea puțin, grija, ocrotirea și paza de primejdiile vieții. 8 Iunie zi de înfrățire a tuturora prin chemarea curată a tineretului. 8 Iunie zi de mândrie a unui po­por hărăzit de Cel Atotputernic să-și deschidă prin propriile-și forțe, drumul spre limanul mân­tuirii. 8 Iunie orizont sem­n de gândire, simțire și acțiune românească 8 Iunie câmp de muncă și vred­nicie scăldată în razele soarelui na­țional și biciuit de stropii dătători de energie ai ploilor învățăturii de folos. 8 Iunie zăgaz apărător pe o mare avântată, care t­u dă voe vălurilor încruntate venite din larg să în­frunte liniștea sufletului tânăr. 8 Iunie iar de lumină și rudă adăpostitoare pentru atâția rătăciți ai vieții... 8 Iunie... Ce condei sfredelitor din a­­dâncuri poate iscodi întreaga sim­țire a clipelor de înaltă mândrie na­țională și ce maestru al scrisului sau vorbei ar putea să ne dăruiască imaginea de cuget a celor ce prăz­­muiesc ziua de reînviere și mân­tuire națională ?! Anul acesta sărbătoarea cea mare a străjerilor și a Țării, a fost pre­cedată de Săptămâna Muncii și Vredniciilor străjerești. Cele șapte zile au însemnat o purificare te­meinică a vieții celei noui, prin să­vârșirea unor adevărate taine de o înaltă semnificație morală. O zi a fost închinată satului și orașului, înfrumusețării și curățe­niei acestor așezări de la temelia so­cietății. Astă zi pentru cinstirea Eroilor și îngrijirea cimitirelor sfinte pentru noi, după care a urmat ziua închi­nată solidarității naționale și so­ciale, ziua sănătății și voioșiei, ziua grijii de suflet, ziua disciplinei și ordinei, ziua răsplătirii muncii, înaintea tuturor însă, cel dintâi exemplu de muncă, disciplină și vrednicie îl dă Augustul Coman­dant Străjer, Măria Sa Marele Voe­vod Mihai de Alba Iulia. Cu farmecul tinereții în priviri, cu voioșia și zâmbetul pe buze, a­­cest mândru Fiu de Rege a fost ne­lipsit dela orice strădanie care să însemne propășirea Țării și a Nea­mului. 8 Iunie găsește laolaltă de la Su­veran până la copil buchetul solida­rității obștești ca un bloc de granit al conștiinței românești, bloc în care valurile oricăror încercări pri­mejdioase se vor isbi, sfărâmân­­du-se. 8 Iunie este imaginea curată a unei Țări, a unui Neam și a unui Suveran, imagine pro­tejată pe ori­zontul destinului românesc sub semnul lozincei mântuitoare : „CREDINȚA SI MUNCA PENTRU ȚARA ȘI REGE!’. Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea Supremul nostru co­mandant ! Trăiască Măria Sa Marele Voe­vod Mihai de Alba Iulia ! Trăiască Tineretul Străjer ! și întreg Poporul din cuprinsul Țării pe veci unită ! Sănătate ! M. S. REGELE CAROL II Conferință . Vineri, 10 ort., ora 19, va­ avea loc, în sala Dalles, conferința d-lui Al. Philadelpheus, directo­rul Muzeului Național de Anti­chități din Atena, despre Olym­pia. Printre ruinele Sanctuarului lui Zeus, Conferința va fi înso­țită de proiecțiuni. Intrarea liberă. Cărți-Reviste . A apărut „Gazeta Farmacii­lor, Laboratoarelor și Indus­triilor Chimico-farmaceutice“ nr. 37 de sub direcțiunea d-lui Aurel Scurtu, cu următorul sumar : In memoriam:­­1- Octavian Go­­ga. — Nachrichten für das Aus­land : Ethnobotanische Neuhei­ten aus Rumänien : Eine volks­­tüemlische Apotheke. — Propu­neri pentru o nouă organizare a farmaciilor publice în România (Al. Volanschio). — Problema medicanetului în Țara noastră (prof. Gh. Pamfil). — Anchete internaționale: Farmacia în Da­nemarcă. — întemeietorii și or­ganizatorii Farmaciei și ai învă­țământului farm. în România.— Publicațiuni științifice (Dări de seamă). — Actualități științifice și profesionale. — Mișcarea știin­țifică (Societăți). — Buletin bi­bliografic : Cărți și reviste. — Lădița cu scrisori: Răspunsuri. România s­­pus ..­­. Sfântului Mormânt din Ierusalim Pentru toți creștinii din lume, cel mai însemnat loc de închina­re din Palestina, este Mormântul Domnului, de pe muntele Golgo­ta. Cele dintâi persoane care au urcat acest „munte al durerilor“ au fost mironosițele femei și a­­postolii. Apoi — în timp de a­­proape douăzeci de veacuri — pioșii creștini din toată lumea : împărați, regi, prinți, arhierei, egumeni, arhimandriți, preoți, guvernatori, miniștri, medici, profesori, funcționari, negustori, muncitori și țărani au plecat — și pornesc mereu — ca să se în­chine la Sft. Mormânt. Toți a­­ceștia au căutat să vină după putințele lor — și in ajutorul sfintelor locuri. Cu ofrandele lor, s’au putut ridica nenumărate bi­serici chiar pe locurile istorice pomenite în Sfânta Scriptură. Românii au înțeles, că după prăbușirea Rusiei evlavioase și darnice, Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim — care supraveghea­ză atât Biserica Sf. Mormânt, cât și alte locașuri sfinte, — se află în mare pană financiară. Ierusa­limul și-a pus nădejdiile în țara noastră. Noi, Românii, suntem astăzi poporul ortodox cel mai numeros, iarr Biserica noastră română este de drept și de fapt în fruntea celorlalte Biserici Or­todoxe. Domnii, domnițele, boerii și ju­­pânesele din trecut, făceau danii bogate și jertfeau averi mari pen­tru bisericile din țara sfântă, din nevoia sufletească de a-și lega numele de­ o faptă de pietate creștină și de a fi plăcuți înain­tea Bunului Dumnezeu. Și nu s’a înșelat Ierusalimul, căci poporul românesc — renăs­cut in hotarele sale strămoșești prin ajutorul și voința lui Dum­nezeu și jertfirea copiilor săi dragi — a fost chemat prin a­­ceeași voință a Tatălui Ceresc­ — să fie de acum înainte — numai el păzitorul Sfântului Mormânt al Domnului din Ierusalim. Jertfă bine făcută lui Dumne­zeu a fost închinarea întâiului nostru Patriarh, la locurile Sfinte. Sărutarea Sa depusă pe piatra Sft. Mormânt, și lacrimile sale care au udat locul sfânt de pe Golgota, au fost sărutarea și la­crimile poporului românesc, ca mulțumită și adâncă recunoștin­ță adusă Tatălui Ceresc, pentru binefacerile revăsate asupra noastră. Sfânta Liturghie săvâr­șită de înalt Prea Sfințitul nos­tru Patriarh Miron Cristea, chiar în Biserica Sft. Mormânt, este cel mai mare act de mulțumire pe care România Mare l-a săvâr­șit față de Atotmilostivul Dum­nezeu. Preot Hagiu Cr. D. Cruceanu Mare Comandor al Sft. Mor­mânt, Directorul „Bibliotecii Mormântul Domnului“ întrunirea meseriașilor tinichigii La sediul Uniunii generale a micilor industriași din strada Domnița Anastasia nr. 14, a avut loc întrunirea meseriașilor ti­nichigii din construcții, orna­­mentiști și alămurii. D. AL. SAMOIL, președintele Uniunii generale a micilor in­dustriași arată că, una dintre cele mai înfloritoare bresle este pe cale să fie distrusă din cauza clandestinilor și a concurenței pe care o face marea industria, ce cată să-i îndepărteze de la lucră­rile de specialitate. Cine nu știe că autoritățile nici nu scot la licitații lucrări pe specilități, ele sunt înglobate în lucrările de antrepriză și atunci meseriașii nu sunt primiți pen­tru că acestea depășesc valoarea plafonată și nu au titlul de in­gineri sau arhitecți. Au mai vorbit d-nii : Tanase Iordache, Gh. Nicolau, N. Mun­­teanu și Petre Moscu: Inaugurarea primei expoziții străjerești Sâmbătă după amiază a avut loc în prezența M. S. Regelui și Măriei Sale Marelui Voevod Mi­hai, inaugurarea primei expoziții străjerești organizată de Straja Țării cu concursul tuturor Unită­ților. CUVÂNTAREA D-LUI TEOFIL SIDOROVICI SIRE, MARIA TA. In acest moment solemn, ce va rămâne piatră de hotar în evo­luția mișcării străjerești, ne pre­zentăm in fața Majestății Voas­tre și a Țării, cu întreaga podoa­bă a vredniciilor tinerești pe cari înaltul ctitor și Marele Străjer al destinelor românești a știut să le descopere și să le îndrumeze, să­dind în suflete cuvântul spre fapta cea de folos ridicării scum­pei noastre Patrii. Straja Țării, după 3 ani de rodnică activitate, urmând linia marilor directive date de Majes­tatea Voastră, a trecut dela ac­țiunea formală, necesară oricui început, la acțiunea de fond, in­trând în miezul problemelor de interes obștesc și național. Realizările dobândite de când a luat ființă instituția îndrumă­toare de tineret, sunt mai mult decât îmbucurătoare. Țara, dor­nică să vadă că s’a schimbat ceva în mentalitatea veche, are prile­jul să constate că vremea vorbe­lor a trecut și că era faptelor a început. Am reușit astfel Majes­tate, să câștigăm încrederea po­porului, care vede în străjerie Umanul mântuirii și orizontul venin al unei alte vieți. Dar faima vredniciilor străje­rești și acțiunea întreprinsă în toate domeniile vieții naționale, a trecut de mult hotarele țării interesul stârnit în țările mari al Continentului și elogiile aduse de înalți conducători de State,­­s’au evidențiat atât cu prilejul demonstrațiilor străjerești la cari au participat cât și cu prilejul expozițiilor organizate la Paris, Londra, Milano, Lwow și Belgrad, unde Straja Țării a fost strălucit reprezentată. Prin această expoziție străje­­rească, s’a căutat Majestate­a se înfățișa spiritul cel nou, al orga­nizării lăturii culturale cu latura practică. Un alt înțeles al Expo­ziției inaugurată astăzi, ca de altfel al tuturor manifestărilor străjerești în general, este Ma­jestate strădania ce­ o depune Straja Țării pentru stabilirea ce­lei mai desăvârșite colaborări în­tre copii, părinți, profesori și so­cietate în ceace privește progra­mul de lucru și formarea spiritu­lui de disciplină al tineretului. Am reușit Majestate să fim mai întâi noi, un bloc de năzuin­țe, simțire și acțiune, pentru că să putem servi de exemplu tuturora, căci străjeria este terenul neutru­ unde se pot întâlni toți acei ce doresc binele și ridicarea Neamu­lui. Cu acest înălțător prilej ținem să relevăm Sire și o altă latură a preocupărilor străjerești. Este în­toarcerea la portul național pe regiuni, întoarcerea la folosirea produselor casnice ale industriei naționale. Anul acesta cămașa străj­erească de la mic la mare, este cămașa de cânepă lucrată din materialul nostru românesc și credem că pilda noastră va fi urmată de întregul popor. Ziua de astăzi Majestate, va rămâne săpată cu litere de aur în cartea evoluției străjerești. Aplecați-vă Sire urechea lângă pământul acestei țări frămân­tate Cu lacrimi și sânge de efed, descifra­ți din sbuciumul vieți naționale marea năzuință ce clo­cotește în sufletul tineretului străjer ca și în sufletul poporului ce Vă divinizează și îngăduiți milioanelor de glasuri pornite din inimi neprihănite, să-și stri­ge bucuria clipei de față : Trăiască Majestatea Sa Regele Carol II Marele Străjer al Țării! Trăiască Măria Sa Marele Voe­vod Mihai de Alba Iulia! Trăiască Dinastia României e­­terne și fericite! in 'm­i-rii UrufiirȚ Reconstrucții de drumuri și canalizări Ministerul lucrărilor publice și co­municațiilor, a aprobat angajarea din fondurile sale a următoarelor lucrări : Aprovizionarea cu 4960 m. c. pie­triș a drumului județean Pitești- Slobozia între km. 0 și 47+550 din județul Argeș, în valoare de 801.000 lei. Aprovizionarea cu 1540 m. c. pie­triș a drumului județean Căteasca- Buta între km. 0 și 17+490, din a­­celaș județ, în valoare de 290.900 lei. Aprovizionară­ cu 2090 m. c. pie­triș a drumului județean Prundu- Rătești, între km. 0 și 22+860 tot din județull Argeș, în valoare de 197.250 lei. Aprovizionarea cu 2090 m. c. pie­triș a drumului Urziceni-Jilavele- Dri­du, între km. 8 și 12+130 și Ji­­lavele-limita județului spre Ciorani (Prahova) între km. 0 și 4+500 din județul Ialomița, în valoare de 740.680 lei. Aprovizionarea cu 435 m. c. pie­triș a drumului județean Cuptoare- Nehadi­ca, între km. 0+500 și 6+300 blică și în consecință urmează ca după obținerea vizei de către comi­­siunea specială de economii de pe lângă ministerul finanțelor să se facă formele de scoaterea lucrări­lor în licitație, cu termen scurt. Deasemenea s-a mai aprobat an­gajarea lucrărilor de : Repararea drumului comunal Curcubeu-Lupăria între km. 0 și 1+500 din județul Prahova, în va­loare de 180.000 lei. Construcția unui canal de scur­gere de la palatul prefecturii jude­țului Vâlcea până la racordarea cu canalul vechi de la spitalul județean din orașul R. Vâlcea, în valoare de 170.000 lei. Construcția trotuarelor de asfalt pe drumul județean R- Vâlcea-Băile Olănești, în traversarea stațiunii b­alneo-climaterice Băile Olănești din județul Vâlcea în valoare de 190.000 lei. Refacerea pavajului pe drumul național Nr. 21, Pitești-Brașov între km. 50+773 și 52+182 în traversa­rea orașului Câmpulung-Muscel în valoare de 305.000 lei. PRIMĂRIA ORAȘULUI CÂMPULUNG­ MOLDOVENESC Publicațiune No. 3314-1938 Se aduce la cunoștința genera­lă că licitația din ziua de 3/6 cor. se repetă pe ziua de 21 Iunie 1938 orele 10 a. m. pentru vânzarea unei suprafețe de 15 ha. pădure. Primar, Indescifrabil Secretar, Indescifrabil, Câmpulung, la 6 iunie 1938 TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA NOTARIAT Convocare No. 14422 din 7 Iunie 1938. ,In conformitate cu art. 27, al legei lichidărei datoriilor agrico­le și Urbane din 7 Aprilie 1934, creditorii ministiului Nicolae S. Pe­­trașincu, moștenitorul def. Euter­pe Petrașincu din București b-dul Elisabeta nr. 41, sunt convocați a se prezenta în ziua de 28 iunie 1938, ora 13, în Camera de Con­siliu, la Tribunalul Ilfov Secția Notariat, spre a-și da avizul asu­pra cer­erei prin care susnumitul debitor, cere radierea mențiunei cu No. 4052/934, luată de Banca Națională a României conform art. 26 din sus zisa lege. Președinte, Indescifrabil Grefier, Indescifrabil — —eișiți Biff*.........li Publicație La Regimentul 1 Transmisiuni este variant locul de submaistru fotograf cl. III-a. Condițiunile ce se cer sunt: — Să fi avut în armată gradul de sergent. •—Să fie de origină etnică ro­mână. — Să posede o școală superi­oară de meserii. — Să nu fie căsătorit. — Să nu fie mai în vârstă de 25 ani. — Să aibă certificat de bună purtare din armată. Doritorii se vor adresa regi­mentului la București-Cotro­­ceni până la 1 iulie 1938. SPECTACOLE TEATRE COMEDIA: Ionescu G. Maria. ȘTRANDUL CIUREL: băi, plaje na­turală, sporturi, restaurant. CIRCUL MEDIANO: Reprezentații în fiecare seară, Joia, Sâmbăta și Duminica, matinerii. CINEMATOGRAFE ARO: Aristocrat de ocazie. CAPITOL: A doua lună de miere SELECT: Trăiește, iubește și Învață. SAVOY: Prinț și cerșetor. TRIANON: O lacrimă ascunsă. B. PALAS: Heidi, fetița munților. REGAL: Răzbunarea lui Drumont.­ ARPA: Ultima romanță. FEMINA: Absențe nemotivate OMNIA: Scpio Africanul. FORUM: Nostalgie CORSO: In slujba inamicului. MARNA: Strada amintirilor. NISSA: Doamna dela et. II. DIANA: Ultimul păgân. MARCONI: Foc ?1 pand«#,

Next