Oastea Domnului, 1933 (Anul 4, nr. 1-51)

1933-01-01 / nr. 1

Pag. 2 OASTEA DOMNULUI Statutele şi organizaţia Oastei. Numai când te apuci de un lucru îţi dai seama de greutatea lui. Aşa e şi cu organizarea şi sta­tutele Oastei. In înţelegere cu fraţii de la Bucureşti, făcusem nişte sta­tute obişnuite, aşa cum se fac sta­tutele obişnuitelor societăţi. Pe urmă ne-am dat seama că »haina« aceasta nu se potrivea de loc pe »făptura« Oastei. Croisem »haina« fără să ţinem seama de »măsura« cuvenită. Ne-am dat seama că statutele şi organizarea Oastei trebue să fie aşa cum e şi mişcarea, ceva deosebit, ceva ce iese din cadrele obişnui­telor societăţi, ceva ce trezeşte in­teres şi îndemn pentru războiul cel sfânt. Statutele să fie ele însăşi o puternică chemare la Domnul. Ţinând seamă de aceasta — şi ferindu-ne de greşala de la Orade — statutele şi organizarea Oastei vor fi o imbinaţie între statutele duhovni­ceşti şi statutele »literă« pe cari Ie cere justiţia. In direcţia aceasta lu­crăm şi ne dăm toată silinţa să fa­cem un lucru bun. Mai bine pe în­delete un lucru bun decât unul pripit. îndată ce vom fi gata, vom da de ştire prin foaia aceasta. O lucrare despre Oastea Domnului. Cel mai complet studiu ce s’a scris până acum despre Oastea Domnului. De 10 ani de Oaste, avem şi o lucrare despre Oastea Domnului. A făcut-o şi pe aceasta un vas umil şi slab, un tiner frăţior, Vasile Vulcu, absolvent al Academiei Teologice din Sibiu, din corn. Răhău, jud. Sibiu. A cunoscut mişcarea la Academia Teologică, a îndrăgit-o, a intrat în ea, a participat la adunările şi bucuriile noastre şi întors acasă — deşi slăbit şi chinuit de o boală grea — s’a pus pe lucru şi a făcut o vastă lucrare; a scris o carte întreagă despre Oastea Domnului. Cartea-manuscris e întitulată: »Un curent de ortodoxism activ: Oastea Domnului«. Lucrarea e făcută pe împărţeala aceasta: Un curent de ortodoxism activ: »Oastea Domnului«. O corabie a vremii noastre: Oastea Domnului. »Lumina Satelor« înaintemergă­­torul Oștii Domnului. p . і­­ Fiinţa şi necesitatea Oştii Domnului. Ortodoxia şi numirea de la nea I.­­ Oaste­a Domnului. Convertirea şi înscrierea în Oastea Domnului. Din creaţiunile şi manifestările Oştii Domnului. Organizarea Oştii Domnului. Şcoala de Dumineca. Forme de manifestări: 1. Rugă­ciunea; 2. Poezia şi cântarea; 3. Catehizarea şi evanghelizarea; 4. Concentrări, pelerinaje. іпоНрргр­­ Oastea Domnului şi Asociaţiile ortodoxe române. Oastea Domnului incneere­a şi răspândirea ei. Atacuri şi apărări asupra oştii. Pe împărţeala aceasta, fratele de la Răhău a făcut un studiu larg ce cuprinde sute de pagini. Studiul e bazat pe colecţiile foilor, pe cărţile Oastei, pe studii teologice etc. E o lucrare de valoare în care s’a pus dragoste, devotament şi muncă. E o lucrare ce va rămânea în istoria Oastei — şi se va tipări în viitor — fiind scrisă cu dragoste, cu râvnă şi cu jertfă. Domnul să-i răsplătească cu răsplată de sus jertfa şi ostenelile ce le-a făcut pentru lucru Lui! Partea II. Partea III. în slujba Bisericii şi a Neamului. Frontu­rile Oştii. Alte forme de manifestare. Bi­ruinţele Oştii.­­ Oastea Domnului şi apostolatul laic. » » pe teren antialcoolic. » » » antisectar. » » » cultural. » » » caritativ. » și colportajul. » » pe alte fronturi. Dela Oastea Domnului din Sibiu. Adunările noastre s’au ţinut mereu cu bun folos duhovnicesc. — In vederea mă­ritului praznic al Naşterii Domnului Isus ostaşii au fost pregătiţi pentru sfânta taină a mărturisirii şi a împărtăşirii. Am trăit într’adevăr momente sfinte cu prilejul să­vârşirii tainelor acestora. Apropierea noa­stră de Hristos cel Euharistie ne-a umplut sufletele de temere sfântă şi bucurie lăuntrică. In ajunul praznicului Naşterii, Oastea copiilor, pregătită de mai înainte prin sâr­­guinţa sorei Tili, cu colinde, poezii şi ver­sete din Sf. Scriptură, s’a adunat în jurul pomului nostru de Crăciun făcându-ne clipe de bucurie. In decursul zilelor de Crăciun, adu­nările foarte bine cercetate, au participat şi mai mulţi sectari şi evrei, au fost alimen­tate din belşug şi cu putere din partea preoţilor: I. Trifa, A. Nanu şi Oh. Secaş precum şi a fraţilor mireni: Oanea, Bucur, Belaşcu şi sora Ileana. Copiliţele noastre declamatoare n’au lipsit astfel încât bucu­riile noastre au fost depline. Pruncul Isus, ne-a adus daruri alese pentru suflet. Să fie slăvit Cel ce pentru noi, în ieslea Vitle­­emului s’a născut. S. Ce este Oastea? Un grup de mai mulţi creştini mă întreabă amănunt, ce este Oastea Domnului? Eu le răspund, Oastea Domnului este aceasta. Fumătorii tutunului au încetat. Beţivii nu-şi mai perd agoni­seala prin cârciumi, acum li se în­viorează gospodăriile şi sănătatea. Criminalii şi bătăuşii acum îşi plâng aceste fapte, şi cad cu la­crimi la crucia golgotei. Sgârciţii, lacomii şi hrăpăreţii acum se întrec în a-і ajuta pe săraci. Hulitorii şi înjurătorii de lucruri si­ acum laudă pe Dumnezeu. Făţarnicii, mândrii (trufaşii) se smeresc, cercetând biserica. Fermecătorii şi descântătorii au rămas, fermecaţi de bunătatea şi blândeţea Mântuitorului. Cei ce jucau şi îşi tociau pin­gelele la jocuri, acum îşi tocesc ge­nunchi în rugăciune. Cei ce părăsiseră biserica, acum merg în toate sărbătorile, ba încă ceva mai mult, au învăţat să dea răspuns sf. liturghii cântând şi lău­dând pe Domnul. Acum duceţivă şi spuneţi şi la alţii, despre ce auziţi şi vedeţi că face oastea Domnului întărind şi înmulţind cuvântul Evangheliei Ma­tei 11, 4—5. Iar ei cunoscând clar că acestea lucruri sunt bune, au mărturisit că Ie vor urma. . Th. Cioban, ostaș Vaslui, str. Iarmaroc 80. Când cocoşul morţii cântă. Când cocoşul dimineaţa Dă semnal de deşteptare, Ciudata lume de vise Intro clipită dispare. Poţi visa că ai palate Că ai bani să-i pui în sac, Când cocoşul te deşteaptă Te trezeşti un biet sărac. Tot aşa-i şi cu viaţa Ce-i atâta de ciudată Când cocoşul morţi cântă Piere ca un vis de-odată. Iar din banii şi averea nu-ţi pare că stăpâneşti Tu nimic nu iei cu tine. Ci pleci gol cum te găseşti. Th. Pintilie, ostaş Tătăruşi—Baia. I. P. Cuv. Sa Arhim. Iuliu Scriban în mijlocul Oastei Domnului din Chişinău. Cucernice Părinte Trifa, După ce zilele trecute am avut în mij­locul nostru pe însuşi Arhipăstorul nostru I. P. S. Sa Mitropolitul Curie al Basara­biei, acum Domnul ne-a învrednicit de o nouă bucurie: Păr. Arhim. Scriban a ţinut să ne cerceteze. Mercuri seara 14 Dec. a sosit la noi I. P. Cuviosul Arhimandrit Scriban iubitul nostru »Membru de onoare« al Frăţimei »Oastea Domnului« din Chişinău şi mare apărător al »Oastei Domnului«. După ură­rile de bun venit şi comunicările obici­nuite făcute de Secretarul Oastei P. C. Sa a luat cuvânt şi a vorbit cum numai C. Sa ştie a vorbi aşa de frumos în graiul dulce moldovenesc şi sfânt al Evangheliei ară­tând calea frumoasă a »Oastei Domnului«. Tot în această săptămâna, joi seara am fost invitaţi să cercetăm pe fraţii şi bunii creştini dela Depozitul de Armăsari de lângă Chişinău, la care cu mare dra­goste le-am răspuns în frunte cu Părin­tele supraveghetor Pavel Orosu. Adunarea s’a început după obiceiu cu rugăciune şi cântări apoi Păr. P. Orosu a vorbit des­pre »Oastea Domnului« şi rosturile ei. După aceasta s’a filmat part. I din viaţa Mântuitorului (fiindcă am luat cu noi şi aparatul cinematografic), după partea I unul din fraţi a luat cuvânt arătând cum trebue să se poarte un bun creştin iubitor de Hristos, apoi s’a filmat partea II din viaţa Mântuitorului, s’a făcut din nou cân­tări şi rugăciuni apoi s’a împărţit fraţilor foi religioase gratis. Din mijlocul nostru nu a lipsit nici domnul director al Depo­zitului dl Dr. Epureanu atât şi doamna doctor au luat parte la serbarea noastră creştinească primindu-ne cu dragoste cre­ştinească de buni creştini. Secretarul Castel I. Miron. Părintele Hagi scrie. Nici nu apucasem să descoasem toate neroziile părintelui Hagi Em. Popescu cu­prinse într’un singur nr. din Glasul Mo­nahilor, când ne-am trezit cu alt număr nou. Apoi dă-i Doamne să scrie, ca să iasă deplin terfelit prin nerozie. Căci dacă des­chidem foile şi ale acestui număr, vedem broasca şi mai plină de trufie, deşi zice că asta ar fi ortodoxie. Ei şi ce mai găsim acuma? Apoi ci­că eu sunt anonim. Da? dar ce e aceia anonim? Până la atâta n’a ajuns Hagiul care scrie. El crede că, dacă iscăleşte cu alt nume, acela e anonimat. Nu ştie atâta lucru şi totuşi are mutra să se bage între oameni de condei! Dar cetitorii ştiu că anonim este arti­colul care nu e iscălit de loc. Cel care poartă alt nume decât cel adevărat, se nu­meşte pseudonim. Ei vezi, asta nu se învaţă la şcoala lui Dionisie, unde preţ au numai gologanii, ca să trăiască golanii. S’a aciuat pe lângă el un golan, care murea de căscat gura la mănăstire, şi acum iată-l »scriitor« la ziar! Are cine scrie în locul lui Dionisie. Fiindcă acuma trebuie să umple foile cu cerneală de varză acră, scrie decrete de ortodoxie. Dar miroase a varză răsuflată la sfârşitul Postului mare. Ce a mai aflat Hagiul, care nu face deosebire între anonim şi pseudonim? Că eu aş fi având cazier la poliţie ? Dar oare o fi ştiind el ce-o fi acela cazier? Eu ştiu insă că ceva cu poliţia avea de descurcat însuşi Hagiul. Că anul trecut era trecut pe o listă de vagabonzi. Făcând parte dintre oamenii fără căpătâi, trebuia să fie trimis la urma lui. Dar el, priceput nu numai la ortodoxie, ci şi la peldivănie, a dat fuga la hagie. S’a suit pe vapor, a pierit din ochii poliţiei şi a stat la adăpo­stul Ţării Sfinte până ce a trecut primejdia. Apoi s’a întors hagiu-rablagiu şi a început a scrie mânios şi a face pe indignatul că de ce să fie trecut la oamenii fără căpătâi ? Dar să fi stat la faţa locului când era primejdia în toi şi să fi răspuns atuncea. Era mai potrivit să se fi arătat viteaz la vremea primejdiei. Deci Păr. Hagi Emârlan să nu vor­bească de funie în casa spânzuratului, că iute ajunge să atârne de ea. A sta de vorbă cu un astfel de Hagiu, pentru noi e distracţie şi jucărie. El asudă scriind ca să dea dovadă lui Dionisie că nu mănâncă fânul degeaba. De asta ne-om împedeca noi? de un biet jigărit care vrea să păcălească pe bie­tul Dionisie că face treabă, pentru a stoarce mai mulţi gologani? In mijlocul altor griji ale noastre, ne mai descreţim frunţile cu un zâmbet dis­tractiv. Că mai mult nu merită. Nehagiu. Poşta Redacţiei. Mai multora: Calendare de masă şi de perete nu putem trimite cu ramburs decât dacă se comandă mai multe. Cel mai bun lucru e să se trimită banii înainte trimiţându-se totodată şi spesele poştale. Altfel spesele poştale sunt prea mari şi noi nu putem expedia cele cerute. Nr. 1 în Oaste au mai intrat: Din Focșani: Aneta Popa, Săftica Da­­miescu, Zai­a N. Manolescu cl. III Ş. p. s., Efigenia Manolescu, Vasilichia D. Lungu cl. III Ş. p. s., Costantin­ Chirilă, Biserica Donic, paracliser, Iulia Hoiban, M. D. Stroiescu, Popovici Ion soldat, Aneta Di­­nescu, Ionescu Domnica, Ecaterina Iliescu, Ecaterina Jorea, Maria Niculescu, Fita Vasiliu.

Next