Oastea Domnului, 1945 (Anul 16, nr. 3-50)

1945-01-21 / nr. 4

Pag. 4 Ştiri din lume şi ţară O înţelegere comercială s’a făcut între România şi Bulgaria pentru schimb de mărfuri şi de al­imente. Această înţelegere ne va fi de mare folos nouă şi vecinilor bul­gari, cari vor găsi cele de trebuinţă la noi şi noi la ei. Un vagon de lemne a dat să­racilor cofetarul Dumitru State din Tg.-Ocna. Fapta lui frumoasă în cer şi pe pământ e vrednică să fie urmată şi de alţii. Noile preţuri poştale au in­trat în vigoare pe ziua de 10 ia­nuarie a. c. De acum înainte vom pune mărcile pe scrisori în felul ur­mător : Carte poştală Lei 19 -1- Lei 1 timbru fiscal. Carte poştală ilustrată Lei 23 + Lei 1 timbru fiscal. Scri­soare simplă loco Lei 23 -­- Lei 2 timbru fiscal. Scrisoare simplă în ţară Lei 33 + Lei 2 timbru fiscal. Taxa de recomandare Lei 40. Te­legrame loco Lei 7 cuvântul. Tele­grame în ţară Lei 11 cuvântul. Cine nu va pune mărci (tim­bre) în preţul de mai sus, nu­і va fi dusă scrisoarea la cel adresat ci va fi poate aruncată şi prăpădită să nu se mai găsească niciodată. Inspectoratul pregătirii pre­­militare din Bucureşti a vestit prin radio şi prin gazete că instrucţia premilitară a fost amânată în toată ţara până la 1 Aprilie a. c. Fiţi cu grijă în călătorie să nu vi se întâmple ca săteanului Ur­sache Ioan din Helegiu- Bacău. El venea din concentrare şi în apro­piere de Gara Oneşti a căzut între vagoane. A doua zi a fost găsit mort cu amândouă picioarele tăiate. Tânărul Oancea Nie, din com. Râpile-Bacău, voind să prindă pe­şte din apa Trotuşului, a aruncat o mină [bombă] în râu care a explo­dat înainte de vreme şi l-a omorât pe el. O clipă de neatenţie і-a ră­pus viaţa lui tânără. Fostul rege Carol II, se ştie că s-a aşezat prin Mexico (America de mijloc). Dorind să-şi pregătească oarecum calea de întoarcere, şi-a căutat câţiva prieteni printre fraţii români aşezaţi în Statele Unite A­­mericane şi ca să fie mai aproape de ei a cerut guvernului american să-i dea îngăduinţă de a se aşeza acolo. Nu і s’a dat însă îngăduinţa cerută. Agenţii săi : Opreanu, Pam­­fil şi unul Moraru din oraşul De­troit, voind sâ-i înlesnească trece­rea pe sub ascuns au fost dovediţi de poliţia americană şi pedepsiţi cu câte 5 ani închisoare fiecare. In felul acesta li s’a înfundat calea dela prima încercare şi poate că vor înţelege din aceasta să nu mai încerce niciodată ceea ce nu se mai poate întoarce înapoi. Primejdia grenadelor bântuie mereu, cu toate că se spune in tot chipul să se ferească lumea de ele. Copilul Bartolomeu ,Gh. din Bucu­reşti Calea Moşilor 88 jucându-se prin grădina Cişmigiu a găsit o granada şi a dus-o acasă s’o arete la părinţi. S-au mai strâns şi câţiva vecini să vadă primejdia şi ceasul rău a adus şi pe soldatul dezertor Nelu Băluţeanu. Acesta le-a spus la cei de faţă că nu mai e primejdi­oasă şi ca să-i încredinţeze a trân­tit-o pe duşumea. Grenada a ex­plodat între ei şi i-a schilăvit pe toţi cei de faţă, vre-o 8 persoane. Vre-o 4 din ei sunt aşa de greu ră­niţi că nu se ştie de vor mai scăpa cu viaţă. Tiparul Tipografiei Arhidecezane, Sibiu LUMINA SATELOR Din lumea mare Dl Roosevelt, preşedintele Statelor Unite, a trimis un mesaj către Congresul american in care declară că : „Noul an poate fi anul celor mai mari realizări din istoria omenirii"... Anul 1945 trebuie să vadă începutul aşezării de pace în lume. Dar până la pace — a spus preşedintele Roosevelt — mai avem multe greutăţi de trecut şi America nu se va da înlături dela nici-un sacrificiu. Chiar acum a votat noul buget de războiu pe 1945 în sumă de 83 miliarde dolari. Tot acum s'a făcut acolo mobilizarea generală încât singură America va mai putea pune în linia de luptă peste 5 milioane soldaţi. Anglia şi Franţa au urmat pilda Americii şi au de gând să apese cât mai tare în coastele Germaniei până când va fi ne­voită să-şi plece capul. Mersul războiului. Pe toate fronturile sunt în curs bătălii înverşunate. In Apus a fost oprită ofensiva germanilor şi în câ­teva puncte a fost dată peste cap. Cunoscătorii militari din stră­inătate spun că diviziile germane sunt înspăimântate de atacul îngrozitor al aviaţiei aliate. Mii şi mii de avioane varsă zilnic la bombe peste liniile şi rezervele germane. In felul acesta le-a fost slăbită puterea şi le-a putut fi înfrântă izbitura încercată. După spusa generalului Mongomery, aceasta va grăbi sfârşitul războiului că germanii şi-au aruncat în luptă toată puterea de atac şi când se va sfârşi această ultimă opintire se va cunoaşte de-a binelea osteneala şi slăbirea puterii lor. In Ungaria se dau de asemenea lupte nespus de grele. La Nord de Cotul Dunării armata sovietică a pornit la ofensivă şi împinge pe germani spre graniţele lor. Ei se apără cu înverşu­nare dar până la urmă vor cădea răpuşi de puternicile lovituri ce li se dau. Locuitorii de viţă germană din ţara noastră, cari s-au declarat mai înainte cetăţeni germani, se strâng de autorităţi, pentru a-і întrebuinţa la muncă de războiu. „Cei trei mari“, preşedintele Roosevelt, Mareşalul Stalin şi prim-ministrul Churchill se vor întâlni în curând pentru a se sfătui din nou asupra măsurilor de luat pentru asigurarea biru­inţei depline. Cuvânt înţelept a rostit de curând preşedintele Roose­velt, când a spus că oricare popor trebue să aibă dreptul de a-şi alege singur forma de cârmuire în care vrea să trăiască. S’a stins focul în Grecia. Trupele Elasiste (revoluţionare) cari porniseră lupta între copiii aceluiaşi neam, primind sfatul cel bun al Englezilor, au depus armele în cursul săptămânei trecute şi aşa s-a potolit vrajba din Grecia. Ei au fost încredinţaţi că nu li se va întâmpla nimic pentru greşelile trecute şi că de asemenea li se va ţinea seamă de toate dorinţele bune şi potrivite cu le­gile şi rânduelile de acolo. Încetarea luptelor din Grecia ne-a bu­curat pe toţi prietenii şi aliaţii acelei ţări, pentru că am văzut cum înţelepciunea şi ordinea a biruit desordinea şi a statornicit pacea între fraţi. S'a mai dovedit cu prilejul acesta că, totuşi n’a fost ză­­darnic drumul domnilor Churchil şi Edem, miniştrii Angliei, cari au dat bunele sfaturi de împăciuire. Poate va fi această împă­care, acum la începutul anului, începutul păcii generale atât de mult dorită și așteptată de toată lumea. ­împrumutul refacerii Greutăţile şi cheltuelile Ţării sunt mari şi pentru a nu spori şi mai mult banii de hârtie, ce ne-ar da de râpă şi pentru a putea face faţă greutăţilor băneşti, cârmuirea a hotărât să cheme lumea româ­nească la un împrumut al refacerii. Subscrierea a început Luni 8 ian. a. c. şi urmează cu multă stă­ruinţă în toată ţara. Lumea cu bani se sileşte să-şi aşeze bănetul în ceva cât mai sigur. împrumutul este liber şi fără nici o constrân­gere din partea conducerii. Prin subscrierea la acest împru­mut ajutăm pe de o parte ţara ajunsă a­­cum la strâmtorare iar pe de altă parte ne chivernisim avutul în chip sigur şi cu folos. împrumutul este pe timp de 6 ani începând de la 1 August a. c. cu­­r/o dobândă la an. La o subscriere de 50 mii Lei cetăţeanul va primi contra a 15 mii Lei un galben de aur întru pome­nirea nouei alipiri a Ardealului la Patria-Mamă. Această medalie va avea greu­tatea aproape cât a galbenului de 20 Franci francezi, zis „Napoleon“ care preţueşte azi cam 65 mii Lei, pe sub mână. Aurul care se întrebuinţează la baterea acestei medalii face 20/6 din cât scoatem noi la an. Nădăjduim că acest împrumut al refacerii va avea urmări bine­făcătoare asupra întregei noastre pieţi gospodăreşti. Ajutaţi Ţara şi vă veţi ajuta şi pe voi. Preot Ioan Velţan Anul 24 Nr. 4 Slavă Ziditorului Din o carte a doctorului Gatem din vechime „O ziditorule, când încerc a descrie trupul omenesc, par’c­o ncerci a cânta un psalm spr slava Ta. Te slăvesc mai mul desvelind frumuseţea făpturi Tale, decât dacă ţi-aş mires mui altarele cu cea mai bine mirositoare tămâie". Tinerii evrei din contigentul 1935 până la 1940 au fost chemai la armată şi încorporaţi pe data d 15 ianuarie. După ce li se va fac pregătirea trebuincioasă vor fi tri­mişi pe front să lupte alăturea d toţi ostaşii Naţiunilor Unite, cai au adus libertatea pentru toate po­poarele şi în primul rând pentru ei cari erau atât de prigoniţi de na­zişti. Călătoriile pe C. F R. se fac şi acum ca mai înainte ci autorizaţii de călătorie. Să nu plece nime fără acte în regul că e vreme de războiu şi poate avea neplăceri pe drum. Postul de radio Moscov, în ziua de 27 Dec (a treia 2 de Crăciun) a comunicat ură­rile de sărbători ale mai multo prizonieri români cari şi-au spu numele lor şi al celor din ţara cărora le-au trimis urările. Prin aceasta i-au încredinţat pe ce de-acasă că sunt în viaţă şi ei o duc bine. FEL DE FEL Cinci săptămâni sub avalanşi de zăpadă. Locuitorii din preajma munţilor ştiu ce sunt avalanşele de zăpadă, adecă alunecările grăme­zilor de zăpezi de pe povârnişurile munţilor la vale. In toţi anii se în­tâmplă astfel de alunecări mai mul sau mai puţin primejdioase. Una­­ care a rămas de pomină — s’a în­tâmplat în iarna anului 1768, asupra satului italian Bergamoleto dela poa­lele munţilor de acolo. Scriitorii de atunci povestesc în scrierile lor cÎ avalanşa a căzut ca o urgie acope­rind aproape tot satul. Oamenii rămaşi, împreună «i cei din satele vecine s’au apucat de lucru să scoată de sub zăpadă pi cei ce i-ar mai fi găsit vii, dar greu­tatea zăpezii în căderea ei, strivise toate aşezările cu oameni şi cu ani­male cu tot. O singură familie, mami cu 3 fete au fost găsite vii într’ei grajd cu o capră lângă ele. Grajdu fiind mic şi întărit a biruit zăpada iar capra hrănindu-se cu fânul de pe grajd a dat lapte şi aşa şi-a scăpat stăpânele dela moarte. Dopr cinci săptămâni au fost scoase la lumină şi au mulţămit lui Dumnezei ca Noe când a eşit din corabie. Împuşcat de un mort. O în­tâmplare ciudată s’a petrecut mai înaintea războiului într’un oraş din Olanda. Nişte lucrători zidari ai auzit o puşcătură aproape de lu­crarea lor. Au alergat într’acolo şi l-au aflat pe un om care se aşeua­­sese într’o groapă unde se împuşcase singur în cap. Revolverul era Iscă în mâna mortului şi pe când Lau luat să-l scoată afară, mişcându-se mâna mortului a atins trăgaciul şi arma a luat foc din nou. Glonţul a trecut prin pieptul unuia din zidari care a căzut mort pe loc. Aşa s-a făcut că un mort a mai omorât încă pe unul. Că multe şi de tot felul se întâmplă sub soare. Redactor resp.: Preot GHEORGHE SEC­AŞ.

Next