Oastea Domnului, 1945 (Anul 16, nr. 3-50)

1945-10-14 / nr. 42

Fag. 4 Sori din Imne şi ţară Ministerul educaţiei naţionale a hotărât ca în ziua de 15 Oct. să înceapă învăţământul la şcolile primare. Pe гіиа de 1 Oct. toţi învăţătorii vor fi la posturile lor şi vor face tot timpul o vie pro­pagandă printre părinţi ca să-şi trimită copii la şcoală. Consiliul miniştrilor de ex­terne întruniţi la Lentra la propu­nerea delegaţiei sovietice, a recu­noscut fără nici o obiecţiune, ali­pirea Ardealului de Nord la Româ­nia, aşa cum s’a hotărât prin con­venţia de armistiţiu, semnată la Moscova. împotriva lui Franco condu­cătorul Spaniei se ridică tot mai multe glasuri cari cer îndepărtarea lui de la conducerea ţării ca unul ce a fost în slujba lui Hitler şi Mussolini. In ultimul timp prof. baski, preşedintele partidului labu­rist britanic a ţinut o vorbire la Iradio în care a spus că regimul Franco din Spania va duce la un războ­u mult mai crud. Pe de altă parte Franco are de gând să rea­şeze in Spania monarhia iar pre­tendentul tronului ar fi principele Don Juan. E vorba ca până în 6 luni Spania să aibă un rege care apoi să facă alegeri generale pe baza­ votului universal. Din America ni se comunică că experţii americani au construit o nouă bombă atomică cu o putere de distrugere cu mult mai mare de­cât aceea lansată la Hiroshima. Noua bombă ar putea ucide in ora­şele mari milioane de oameni din­­tr’o singură lovitură. Bomba de la Hi­roshima, care a făcut sute de mii de victime, în comparaţie cu noua bombă, a fost asemănată doar cu o simplă „plesnitoare!“ Nu se astâm­pără oamenii ! In portul Constanţa au sosit cu vaporul „Transilvania“ un transport de 1960 prizonieri români ce se îna­poiază din Uniunea Sovietică. Pri­zonierii sănătoşi, voioşi şi arătând bine la faţă au fost primiţi cu căl­dură de autorităţile româneşti şi de publicul din Constanţa. Urmează ca rând pe rând să vină şi celelalte transpoarte de prizonieri, pe mare. Multă bucurie va fi în casele care-şi aşteaptă pe fiii, soţii, părinţii şi fraţii lor. In zilele de 16 şi 17 Opt. a. c. se va ţine la Bucureşti, congresul general al preoţilor şi al slujitorilor tuturor cultelor din ţară. Acest con­gres va arăta ce au făcut slujitorii altarului pentru democratizarea ţării, cu alte cuvinte va avea rostul să înfăţişeze roadele acţiunii preoţimii române democrate după data de 23 Aug. 1044. La şedinţele congresului vor lua parte pe lângă reprezen­tanţii guvernului şi delegaţi ai bi­sericilor ţărilor amice precum şi delegaţi ai tuturor cultelor din ţară. Se vor discuta cu acest prilej în­semnate probleme cu privire la : în­cadrarea clerului român în ordinea actuală, Biserica română şi învă­ţământul religios, Legăturile Bise­­ricii române ortodoxe cu bisericile ortodoxe vecine, precum şi celelalte culte din ţară şi altele. Un lup tribat şi-a făcut apari­ţia între comuna Titu târg şi gara Titu din jud. Dâmboviţa. Cu o fu­rie nemaipomenită lupul a sărit a­­supra copilului Neagu Necula din Tita şi i-a sfâşiat gâtul şi faţa. Bietul серії a murit în chinuri groaznice. Au mai fost muşcaţi grav încă­­ locuitori din împreju­rimi. Mai mulţi vânători au pornit pe urma fiarei pentru a o ucide. . И»:і '|іі >■«£ АхИНешивд, Sibiu UUMINA SATBiíOR Din lumea mare Problema graniţelor este aceea care frământă acuma mai mult ca orice, aproape toate statele Europei ieşite din râzboiu. La conferinţa de la Londra aceasta chestiune a fost cea mai discutată şi a dat mult de lucru miniştrilor de externe ai ţărilor aliate precum şi delegaţiilor ţârilor ce au fost chemate să şi arate fiecare punctul lor de vedere. Aşa a fost cu graniţa dintre Italia şi Iugoslavia. Iugoslavia care a luptat vitejeşte împotriva fascismului şi a dat multe jertfe, cere stăruitor să i se dea în stăpânire fostul oraş şi port italian Triest, împreună cu întreaga regiune Venezzia Giulia, adică peninsula Istria. Această cerere se sprijină pe faptul că Istria de 13 veacuri a fost locuită de sloveni şi croaţi, iar Ita­lienii deşi sunt foarte numeroşi în Triest sunt veniţi acolo de curând. In plus Iugoslavia are nevoe de portul Triest atât pentru comerţul ţârii cât şi pentru apărare în cazul unui atac din partea Italiei. Cercurile străine sunt înclinate se pare a lăsa Triestul şi Istria în seama Italiei puse însă sub un control internaţional. La fel şi între Cehoslovacia şi Polonia s’a născut o discuţie pe chestia graniţelor. E vorba de partea de răsărit a ţinutului Teschen cerut de Polonezi precum şi de alte regiuni locuite de cehi cari au fost sub stăpânirea germană şi acum sunt sub administraţie poloneză. Şi Grecia a cerut Italiei mai multe insule între cari şi grupul de insule Dodecanez cari cu toate că sunt locuite de greci au fost stăpânite de Ita­lia. împotriva Italiei s’a ridicat şi Abisinia care prin împăratul ei „Negusul* a cerut provinciile Eritreea şi Somalia. Pe zi ce trece se ivesc noui probleme şi cereri în ce priveşte graniţa dintre ţări cari vor trebui rezolvate cu multă grijă şi dreptate pentru pacea de mai târziu a Euro­pei şi a lumei întregi. In lumea arabă ca şi în cea evreească este mare frământare pe chestia politicii britanice faţă de Palestina şi interesele evreeşti de acolo. Guvernul britanic a hotărât să admită numai o emigrare parţială a evre­ilor în Palestina. Evreii în schimb ar vrea să se deschidă larg porţile ţării lor biblice pentru a face acolo un cămin naţional. După nenorocirile prin care a trecut neamul evreesc singura mângăere şi soluţie pentru viitor ar fi repatrierea tuturor evreilor în Palestina. In schimb arabii se împo­­trivesc dârz la această dorinţă a evreilor şi ameninţă chiar că se vor opune cu forţa. Anglia deşi sprijină dorinţele poporului iudeu nu poate nesocoti nici pe arabi cari sunt mulţi şi gălăgioşi. Pentru evrei a inter­venit în ultimul timp preşedintele Statelor Unite Truman care a rugat pe Dl Atlee ministrul Marei Britanii să permită mutarea evreilor din Germa­nia ca şi din Europa în Palestina. In schimb agitaţia arabă creşte mereu. Un avion uriaş de transport american numit „Globester* a pără­sit Washingtonul, capitala Statelor Unite, pentru a face o călătorie în jurul lumii. Avionul va parcurge 37.191 km, în 121 ore adică în 5 zile şi câteva ceasuri. Un lucru minunat este să faci înconjurul lumii numai în 5 zile; acest lucru arată cât de­ mult a înaintat ştiinţa omenească şi ce minunate mijloace are acum omul să stăpânească pământul. Dureros lucru este faptul că în cele ale sufletului, oamenii au dat înapoi ca racul şi din pricina aceasta oamenii sufăr şi vor suferi tot mai mult. împotriva Japoniei au luptat 48 de state grupate în jurul Naţiu­nilor Unite. Fiecare ţară a avut partea sa de contribuţie la victorie. Unele ţări au dat oameni, altele vapoare, materii prime, materiale de războiu sau alimente. Numai prin unirea tuturor popoarelor libere a putut fi pră­buşită o putere aşa de mare şi dârză cum a fost Japonia. Ocuparea Ja­poniei se spune va fi ca un timp foarte lung iar tratamentul ce se va aplica japonezilor va fi aspru Aceasta pentru motivul că ei au dat do­vadă de multă cruzime in toate războaiele ce le-au purtat. De curând îm­păratul Japoniei Hiro-Hito a cerut să vadă pe generalul Mac Arthur co­mandantul suprem american în Japonia. Vizita împăratului la generalul Mac Arthur a mirat pe toată lumea, căci e împotriva obiceiurilor împă­răteşti. Generalul Mac Arthur a primit pe împărat în palatul său, însă nu cu cinstea cuvenită, ci cu gulerul hainei desfăcut fără cravată şi fără de­coraţii. In urma înfrângerii Japonia pentru a-şi câştiga un isvor de venit, tinde să ajungă un fel de Elveţie asiatică, şi în felul acesta să atragă vi­zitatori şi turişti din toate colţurile lumii pentru a-і vedea frumuseţile na­turale şi a cumpăra amintiri. V. A. Omul: STALIN­ ul primministru Dr. Petru I­arriza a ţinut la Arlus în Bucu­reşti o conferinţă despre ce a vă­zut şi a simţit în timpul vizitei sale la Moscova şi în Uniunea So­vietică. In primul rând spune dşa delegaţia română cu toate că re­prezenta o ţară mică faţă de uriaşa Rusie Sovietică a fost primită cu atâta căldură şi prietenie că a ră­mas uimită. Aşa o primire la care vine întreg guvernul sovietic în frunte cu dl Molotov se cuvine de regulă reprezentanţilor unui mare imperiu, alături de care au luptat şi au câştigat războiul şi nu unei ţărişoare mici care a purtat un războiu aşa de pustiitor contra lor. De abia sosiţi la Moscova dl Dr. Groza a fost imediat invitat la Kremlin. Acolo a stat la masă cu Generalissimul Stalin cu care apoi în mai multe rânduri a stat cea­suri întregi de vorbă, uneori până і în miez de noapte, discutând pro­blemele arzătoare ale României. Convorbirile au decurs într’o at­mosferă deosebit de caldă şi prie­tenoasă. Generalissimul Stalin spu­­nea mereu : .Spuneţi tot, cereţi ce aveţi de cerut, fiindcă cererile voa­stre şi mai ales cererile guvernului Groza pot fi fără margini*, in fe­lul acesta nici o cerere a noastră n’a fost respinsă ci admisă cu to­tul. Din tot ce a vorbit asa cu ge­­neralissimul Stalin s’a văzut că acest mare om de stat nu doreşte altceva decât să aibă alături o ţară independentă umblând pe picioare proprii, o ţară cât de bogată, cât de tare, cât de fericită, o Românie liberă. Mărturisirile acestea ne umple de bucurie arătând că Ge­­neralissimul Stalin este un om de suflet care câştigă inimile româneşti prin bunăvoinţă şi dreptate. V. B. Anul 24 Nr. 42 Pentru Casa Oastei Publicăm cu mulţămire daru­rile de mai jos ale fraţilor pentru Casa Oastei Pentru casa Oastei prin Kr. Scânteie, Misiunea Aciliu, Sălişte . loan Neagu, 1000 Lei. Iuga Maria, 500. I. Oprea, 500. Văcariu Vasilie, 100. Mânzat Anton, 500. Ana, 300. Ana I. Rusu, 200. Maria Mânzat, 250. Raveca Teşa, 500, toţi din A­­ciliu, Sălişte. loan Popa, Sălişte, 4000. Frat. Ioanichie, 1000. Tot prin fr. Scânteie, Sora Ana Bogdan, Rod, 1000. Popa Ilie, 260. Dârdea Da­niel, 500. Maria­ Vulcu, 500, toţi din Salişte. Apa Apolzan, 10.000. Maria Cica, 500. Petca Damian, 500. Maria Popa, 1000. Marina Moş­neag, 500. Lisaveta Petra, 500. Ara Munteanu, 500, toţi din c. Sibiel. Elisabeta Ciora, 500 şi Vasile Roşu din Dridil-Făgăraş, 500. Vasile Ghialda, Avrig-Sibiu, 250. Laurenţiu Hărău, cantor, Pestişul mic.-Huned, 1500. Fulea Ioan, Răhău. Alba, 500. Nicolae Butu, Satulung Brașov, 1000. Rădoi Partenie, Bogâltin-Severin, 2000. Ivan Bolot,Sadu-Sîbiu, 500. N. N., Boholt-Huned. 500. Frat. Iu­­lius Igna, Câmpuri.Huned., 1000. Stranciog Ilie, Isvoarele-Olt, 2200. Ana Hodoș, văd. inv. Aciliu-Sib­u, 1000. Oastea Domnului, Tohanul nou-Braşov, 1000. Părintele şi cre­­dincioşii par. Ilimbav-Sibiu, 5500. Gheorghe Pufulete, Mihai Bravu- Brăila, 2000. Eugenia Radu, Bârghiş- Tr. Mare, 300. Dumitru I. Adamache, Garvăn-Tulcea 500. Sora Moldovan, Cristian-Sibiu, 1000. Văduva Maria Hânsa, Aiud-Alba, 1000. Familia Te­­cuşan Nicolae, Timişoara-Mehala 3000. Bencecucean Eftimie şi Maria, Timişoara-Mi­hala, 2000. Ion I. G. A. Bonculesi, Grumăzeşti-Neamţ, 500. Maria Cună, înv. Buzad Timiş, 2000. Oastea Domnului, Căvâran-Severin, prin păr. Lăpăduş, 7350. Oastea Domnului, Cireşu-Severin, prin frat. Ioan Stoia, 5.000. Familia M. Voicu, 5000. Oastea Domnului, Nadrag Se­verin, 3000. Frat. Furdianu, Cri­­ciova- Severin, 2000. Sora M. Bacu, 1000. Dna Velcian 1000. Frat. Tran­dafir Muntean, Lugoj, 5650. Nicolae Terceanu, pens P. T. T. Rucăr-Mus»­cel 500, N. N. Sat Pelin Constanţa, 2000. Paraschiv Radu, Voineşti-Mus» cel 500. Invităm­ Duminecă 21 Octomvie 1945, va avea loc o mare adu­nare a „Oastei Domnului" din ţara Făgăraşului in com. Viştea de sus Rugăm să vină un sol de la Sibiu şi Mănăstirea Brân­­coveanu. Veniţi fraţilor să-l ve­stim pe Iisus cel răstignit şi în­viat pentru a noastră mântuuire* Slăvit să fie Domnul. Păi. Nichita Bok­seu şi fraţii ostaşi Se caută bucătar sau bu­cătăreasă perfectă, o casă mare şi liniştită din Sibiu. Ofer­tele se vor adresa la Redacţia gazetei noastre. MED. UNIV. Dr. ittu consultă zilnic Sibiu Str. Regina Maria 36 Raze Röntgen, Diatermie Raze ultraviolete • Quartz Electrizări, injecţii мер.: Preot GHEORGHE SECAŞ

Next