Oastea Domnului, 1946 (Anul 17, nr. 1-52)

1946-01-13 / nr. 3

Ama­n.­­ Nr. 3 OASTEA DOMNULUI Supliment religios la „Lumina Satelor“. Foaie sâptâmanalâ pusă «n slujba mântuirii sufletelor prin Hristoe și Siseric* Sa Organ de propagandă religioasă al so­cetătii misionare ortodoxe ..Oastea Domnului* Sibiu, 13 Ianuarie 1946 SL Lean Hrisostomul este unul dintre cei mai mari susţimatori ai legaturii nedesparţite a căsătoriei. Mleecana tatr’una din Omiliile sale .Deepre Cisătore“, de la textul si. ap. Pavel „Femela este legată de lege“, ei îşi Îndeamnă auditorii, In gmifflrf, de fac: — l^eaiela, câtă vreme І1 tră­­eşte bărbatul» să nu se despărţască Rad aducă alt soţ, nici să în­­efecte a doua căsatorie ! Ca, îacând aşa,, ea este o adulteră ! Bărbatul sa nu cumva să ia pe o părăsită de bărbat! S3*şi a­­ducă amiate mereu că Pavel este es fafi şi-l urmăreşte cu mustra­rea!­ »Femeia este legată de lege". Este «are, vr’odată, liberă fe­meie, destegatâ de lege, să facă a­­cest |hs ie a doua căsătorie ? Da 1 і­ a murit soțul". Dar chiar ia aceefc caz, si. loan, raportându-se mereu la sL PdV-1 adaugă : — Lutru cât soțul n'a murit, ci „a adormit" numai, nu і s’a re­­ca«a*âat de Pa vel .să se mărite* ei „liberă este a se căsători cu cine vrea dar numai un Domn d­e. Aşa­dar, este mai bine .sa rămână la Legătura dintâi". l?eotru ca nu cumva făţarnicii să-l scoată înainte pe Moisi ,care " (Ш. carte de despărţire". Patro­nul nostru se grăbeşte a preîntâm­pine obiecţiunea. .Moisi a făcut a­­ceasta peffitiu că Evreii erau apli­caţi să ucidă femeile spre a putea să ta pe ait cineva. Şi Moisi ca să evite o crimă mai mare a îngăduit să se dea carte de despărţire ! Dar c® des Domnul? »De an va prisosi dreptatea voastră mai mult de­cât a Farisei­lor şi cărturarilor nu veţi intra In împărăţia lui Dumnezeu". Pentru ca să convingă pe au­ditorii săi, sf. loan întrebuinţa tot arsenalul mijloacelor de constrân­gere duhovnicească. . .Dumnezeu n’a făcut pri­­гшіаі om mai multe femei, că voiau să iese pe una să ia pe alta" ! Parcă II auzim din amvon spus ший, ca pasiune şi cu iubire pen­tru aşezământul căsătoriei instituite­­ de însuşi Du pr­ezent . „Vă înştiinţez, vă rog, vă sfătuesc, vă poruncesc: bărbaţi nu izgoniţi pe femeile voastre, femei яж lăsaţi pe bărbaţii voştri ci as­cultaţi pe sf. Pavel" L® ooocluzie, socotind că a 2-a căsăt­orie з mai prejos ca cea din­tâi, el pregăteşte pe cei puternici dar pe cei slabi nu-i lasă să cadă. .Să ne silim a fi mulţumiţi cu prima căsătorie iar de avem de gând să facem a doua s-o facem tatra« chip cinstit, după legile Dom­­тШ­, Sf­. Loan recomandă stăruitor, ca şi st Pavel, că, pentru o vă­duvă, lucrul cel mai bun e să aș­tepte­­pe cel «dormit*, căci „cine і ш așteaptă pe un adormit ?* „Să găsească legea începută, cu el, să tam­ânarea și să stea cu -«t, ’•Anta sa maică, Autuza! Ea avea vrâsta fragedă de 20 de ani când rămăsese văduvă cu doi copii ! Ce mult s'a mirat marele scrii­tor păgân, Libaniu, profesorul lui loan, când a aflat că mama lui, fe­meie în vârstă de 40 de ani, este de 20 de ani văduvă ! — Doamne, ce femei se gă­sesc printre creştini, a spus el au­ditorilor săi! Sf loan Gură de Aur este cel mai înverşunat duşman al destră­bălărilor de nunţi! Dintre instituţiile de ordin di­vin, cea mai înjosită era atunci (iar azi şi mai mult) căsătoria . Pentru nici un motiv, el nu înţelegea întinarea tainei nunţii cu obiceiuri păgâne! De aceia tuna din amvon con­tra nunţilor creştine, pângărite de pornirea spre destrăbălări, alaiuri desfrânate, muzici deşarte, cântece lumeşti, dansuri neruşinate şi măs­cări ! Toate acestea au, zice ei,­­caracter diavolesc* / Şi nu fac alta de cât sâ distrugă, de la început, temelia căsniciei! Dar să*i auzim pe ei însuşi. — .Cum mai ceri de la mi­reasă cinste, când din prima zi ai adus-o într’atâta neruşinare? Intr’o singură zi ai dat la o parte toate sfintele griji ale părinţilor de până acum pentru fecioara lor ! Iar nu dela cântecele destrăbălate, dela po­eziile dulcegi, de la jocurile imorale, de la vorbele porcoase, de la râsul fără rost, de la beţii şi de la tot acest alai diavolesc — vin relele următoare ? Au nu de aici gelozia? Nu de aici sterpiciunea ? Nu de aici adulterele ?“ Şi indignarea sfântului creşte: — „Ce mântuire mai aştepţi când nu noaptea nunţii tu te îngri­jeşti să se desfăteze toată ceata de­monilor ? E de ajuns să spunem că SL Ioan socoteşte că adulterul este­­cea mai mare crimă contra mântuirii, este cel mai greu păcat. ! Pe bărbatul adulterior îl nu­meşte aşa:­­nimic nu există mai în­jositor de­cât un bărbat căsătorit care se pângăreşte !. Iar despre femeia care cade în acest păcat zice „ea este femeia nimănui!" Arătând, luminos, că aşezămân­tul căsătoriei este făcut tocmai ca să nu cădem tn păcatul adulterului, ca să păstrăm curăţenia, ca să fu­gim de gheena, el strigă celor căzuţi In asemenea păcat : — „Nu trupul mai întinat ci sufletul! Aleargă deci de fă baie sufletului, nu trupului! Fâ-i baie în calde isvoare de lacrimi I In gemete de crimă I In mustrare permanentă I In rugăciuni încordate I In milostenii multei Și în pază mare de a nu mai cădea" I Dar dacă numai pentru pricină de adulter, se poate ca bărbatul să-și lase femeia, pentru nici o altă pricină nu nu se cade bărbatului a o isgonit Din Voineşti-Muscel. .. P. Sf. Stăpâne! Cu fiiască supunere Vă­­ mulţămesc că de trei ani de când m’am alăturat de fraţii ostaşi ai Domnului, am trăit cu soţia viaţă fericită ca în raiu. Pacea lui Iisus e în inimile şi în casa noastră. Cetim împreună Cuvântul Domnului şi ga­zetele Oastei, mergem împreună la adunări şi aşa suntem de mulţumiţi şi fericiţi cât nu putem spune. Doamne bine-i şi frumos să fii în slujba lui Hristos. Aşteptăm acum să ne tri-Mânecând de la textul „Băr­baţi iub­ţt-vâ femeile voastre, cuta Hristos a iubit Biserica“, el stârn­eşte cu o pasiune pe care nimeni până azi n’a egalat-o, ca bărbatul s’o Indrepteze cu dulceaţă şi bunătate. De aceia ne face atenţi că­­fe­meia s'a născut din coasta lui Adam, precum Biserica din coasta Ш Hri­­etos!“ Ca Hristos, or cât ar cădea creştinii (cazul cur­varului d'n Corint) nu l leapădă, tot aşa omul să nu lepede femeia lui, ori ce defecte ar avea. Precum „când ai d albeaţă, nu scoţi ochiul", „când ai un pictor strâmb, de­şi e de ruşine, nu-l tai“» tot aşa să cauţi vindecarea sufle­tului tovarăşei tale de plată / „Ea este mădularul tău nedespărţit !“ Dacă vrei să fii scutit de ast­fel de cusururi, alege-ţi femeia ! Nu căuta bogăţie/ Ci să fie virtuoasă І Sf. loan pildueşte cu Reveca (Omilie­­ ІП despre căsătorie este rămasă neîntrecută în frumuseţe), arătând că nu trebuie să te întrebi вітіе­ alt de­cât dacă ti place lui Dun► nezeu ! Nu peţitori să trimeţi el pe Dumnezeu să-l ai mijlocitor la ase­­menea ispravă ! Virtutea suberanu! este toată taina binecuvântării oft»­sătoriilor ! Aşa­dar, în incheere, SL Ioan Gură de Aur, patronul nostru ta­­deamnă pe mame să-şi crească fii­cele ,nu cu parfumuri, nu cu suli­manuri, nu cu haine noui, nu cu ză­dărnicii !" Pe tineri, să nu caute la soţia lor de­cât „nobleţea sufletului". Nunţile să fie: fără focuri, fără sgamot, fără glume Urneşti, fără befii, fără lăutari, fără actori, fără alaiuri fără femei uşoare, fără de­străbălări!“ „Depărtează pe dansa­­tori /" De la nuntă să nu lipsească. „Hristos şi Maica Lui!“ „Aduceţi la nuntă pe săraci4* „Hristos priveşte cu drag44 la un astfel de obiceiu: „Fii tu începător ai unui astfel de obiceiul44 Iată cum găsim, în Sf. Ioan Gură de Aur, pationul mişcării noa­stre, tradiţia noastră de la nunpte oităşeşti: noi nu sacrificăm, pentru nimic in lume, taina, pentru petre­cerile înjositoare păgâneşti ! Noi înţelegem să petrecem la nunţi, duhovniceşte iar nu lumeşte. Şi dacă găsim „împotrivire*4 să-і trimetem să ceară socoteală celui mai mare Sfânt Părinte a! Bisericii noastre ! I. Dr. Oprigan mitea­ţi un drăguţ de copil mic or­fan de războiu să-l creştem pe seama Domnului Iisus, bucuria şi mângâ­ierea noastră. Vă mai raportăm că la 8 Sep­temvrie s’a ţinut la noi adunarea anuală la care au venit fraţii de prin satele vecine împreună cu P. C. protopop Murărescu dela Stoe­­neşti-Slobozia. Slăvit să fie Domnul d­­r. Radu Paraschiv învăţăturile sfântului Ioan Gură de Aur cu privire la căsătorie

Next