Oastea Domnului, 1946 (Anul 17, nr. 1-52)
1946-01-13 / nr. 3
Aman. Nr. 3 OASTEA DOMNULUI Supliment religios la „Lumina Satelor“. Foaie sâptâmanalâ pusă «n slujba mântuirii sufletelor prin Hristoe și Siseric* Sa Organ de propagandă religioasă al socetătii misionare ortodoxe ..Oastea Domnului* Sibiu, 13 Ianuarie 1946 SL Lean Hrisostomul este unul dintre cei mai mari susţimatori ai legaturii nedesparţite a căsătoriei. Mleecana tatr’una din Omiliile sale .Deepre Cisătore“, de la textul si. ap. Pavel „Femela este legată de lege“, ei îşi Îndeamnă auditorii, In gmifflrf, de fac: — l^eaiela, câtă vreme І1 trăeşte bărbatul» să nu se despărţască Rad aducă alt soţ, nici să înefecte a doua căsatorie ! Ca, îacând aşa,, ea este o adulteră ! Bărbatul sa nu cumva să ia pe o părăsită de bărbat! S3*şi aducă amiate mereu că Pavel este es fafi şi-l urmăreşte cu mustrarea! »Femeia este legată de lege". Este «are, vr’odată, liberă femeie, destegatâ de lege, să facă acest |hs ie a doua căsătorie ? Da 1 і a murit soțul". Dar chiar ia aceefc caz, si. loan, raportându-se mereu la sL PdV-1 adaugă : — Lutru cât soțul n'a murit, ci „a adormit" numai, nu і s’a reca«a*âat de Pa vel .să se mărite* ei „liberă este a se căsători cu cine vrea dar numai un Domn de. Aşadar, este mai bine .sa rămână la Legătura dintâi". l?eotru ca nu cumva făţarnicii să-l scoată înainte pe Moisi ,care " (Ш. carte de despărţire". Patronul nostru se grăbeşte a preîntâmpine obiecţiunea. .Moisi a făcut aceasta peffitiu că Evreii erau aplicaţi să ucidă femeile spre a putea să ta pe ait cineva. Şi Moisi ca să evite o crimă mai mare a îngăduit să se dea carte de despărţire ! Dar c® des Domnul? »De an va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a Fariseilor şi cărturarilor nu veţi intra In împărăţia lui Dumnezeu". Pentru ca să convingă pe auditorii săi, sf. loan întrebuinţa tot arsenalul mijloacelor de constrângere duhovnicească. . .Dumnezeu n’a făcut priгшіаі om mai multe femei, că voiau să iese pe una să ia pe alta" ! Parcă II auzim din amvon spus ший, ca pasiune şi cu iubire pentru aşezământul căsătoriei instituite de însuşi Du prezent . „Vă înştiinţez, vă rog, vă sfătuesc, vă poruncesc: bărbaţi nu izgoniţi pe femeile voastre, femei яж lăsaţi pe bărbaţii voştri ci ascultaţi pe sf. Pavel" L® ooocluzie, socotind că a 2-a căsătorie з mai prejos ca cea dintâi, el pregăteşte pe cei puternici dar pe cei slabi nu-i lasă să cadă. .Să ne silim a fi mulţumiţi cu prima căsătorie iar de avem de gând să facem a doua s-o facem tatra« chip cinstit, după legile DomтШ, Sf. Loan recomandă stăruitor, ca şi st Pavel, că, pentru o văduvă, lucrul cel mai bun e să așteptepe cel «dormit*, căci „cine і ш așteaptă pe un adormit ?* „Să găsească legea începută, cu el, să tamânarea și să stea cu -«t, ’•Anta sa maică, Autuza! Ea avea vrâsta fragedă de 20 de ani când rămăsese văduvă cu doi copii ! Ce mult s'a mirat marele scriitor păgân, Libaniu, profesorul lui loan, când a aflat că mama lui, femeie în vârstă de 40 de ani, este de 20 de ani văduvă ! — Doamne, ce femei se găsesc printre creştini, a spus el auditorilor săi! Sf loan Gură de Aur este cel mai înverşunat duşman al destrăbălărilor de nunţi! Dintre instituţiile de ordin divin, cea mai înjosită era atunci (iar azi şi mai mult) căsătoria . Pentru nici un motiv, el nu înţelegea întinarea tainei nunţii cu obiceiuri păgâne! De aceia tuna din amvon contra nunţilor creştine, pângărite de pornirea spre destrăbălări, alaiuri desfrânate, muzici deşarte, cântece lumeşti, dansuri neruşinate şi măscări ! Toate acestea au, zice ei,caracter diavolesc* / Şi nu fac alta de cât sâ distrugă, de la început, temelia căsniciei! Dar să*i auzim pe ei însuşi. — .Cum mai ceri de la mireasă cinste, când din prima zi ai adus-o într’atâta neruşinare? Intr’o singură zi ai dat la o parte toate sfintele griji ale părinţilor de până acum pentru fecioara lor ! Iar nu dela cântecele destrăbălate, dela poeziile dulcegi, de la jocurile imorale, de la vorbele porcoase, de la râsul fără rost, de la beţii şi de la tot acest alai diavolesc — vin relele următoare ? Au nu de aici gelozia? Nu de aici sterpiciunea ? Nu de aici adulterele ?“ Şi indignarea sfântului creşte: — „Ce mântuire mai aştepţi când nu noaptea nunţii tu te îngrijeşti să se desfăteze toată ceata demonilor ? E de ajuns să spunem că SL Ioan socoteşte că adulterul estecea mai mare crimă contra mântuirii, este cel mai greu păcat. ! Pe bărbatul adulterior îl numeşte aşa:nimic nu există mai înjositor decât un bărbat căsătorit care se pângăreşte !. Iar despre femeia care cade în acest păcat zice „ea este femeia nimănui!" Arătând, luminos, că aşezământul căsătoriei este făcut tocmai ca să nu cădem tn păcatul adulterului, ca să păstrăm curăţenia, ca să fugim de gheena, el strigă celor căzuţi In asemenea păcat : — „Nu trupul mai întinat ci sufletul! Aleargă deci de fă baie sufletului, nu trupului! Fâ-i baie în calde isvoare de lacrimi I In gemete de crimă I In mustrare permanentă I In rugăciuni încordate I In milostenii multei Și în pază mare de a nu mai cădea" I Dar dacă numai pentru pricină de adulter, se poate ca bărbatul să-și lase femeia, pentru nici o altă pricină nu nu se cade bărbatului a o isgonit Din Voineşti-Muscel. .. P. Sf. Stăpâne! Cu fiiască supunere Vă mulţămesc că de trei ani de când m’am alăturat de fraţii ostaşi ai Domnului, am trăit cu soţia viaţă fericită ca în raiu. Pacea lui Iisus e în inimile şi în casa noastră. Cetim împreună Cuvântul Domnului şi gazetele Oastei, mergem împreună la adunări şi aşa suntem de mulţumiţi şi fericiţi cât nu putem spune. Doamne bine-i şi frumos să fii în slujba lui Hristos. Aşteptăm acum să ne tri-Mânecând de la textul „Bărbaţi iubţt-vâ femeile voastre, cuta Hristos a iubit Biserica“, el stârneşte cu o pasiune pe care nimeni până azi n’a egalat-o, ca bărbatul s’o Indrepteze cu dulceaţă şi bunătate. De aceia ne face atenţi căfemeia s'a născut din coasta lui Adam, precum Biserica din coasta Ш Hrietos!“ Ca Hristos, or cât ar cădea creştinii (cazul curvarului d'n Corint) nu l leapădă, tot aşa omul să nu lepede femeia lui, ori ce defecte ar avea. Precum „când ai d albeaţă, nu scoţi ochiul", „când ai un pictor strâmb, deşi e de ruşine, nu-l tai“» tot aşa să cauţi vindecarea sufletului tovarăşei tale de plată / „Ea este mădularul tău nedespărţit !“ Dacă vrei să fii scutit de astfel de cusururi, alege-ţi femeia ! Nu căuta bogăţie/ Ci să fie virtuoasă І Sf. loan pildueşte cu Reveca (Omilie ІП despre căsătorie este rămasă neîntrecută în frumuseţe), arătând că nu trebuie să te întrebi вітіе alt decât dacă ti place lui Dun► nezeu ! Nu peţitori să trimeţi el pe Dumnezeu să-l ai mijlocitor la asemenea ispravă ! Virtutea suberanu! este toată taina binecuvântării oft»sătoriilor ! Aşadar, în incheere, SL Ioan Gură de Aur, patronul nostru tadeamnă pe mame să-şi crească fiicele ,nu cu parfumuri, nu cu sulimanuri, nu cu haine noui, nu cu zădărnicii !" Pe tineri, să nu caute la soţia lor decât „nobleţea sufletului". Nunţile să fie: fără focuri, fără sgamot, fără glume Urneşti, fără befii, fără lăutari, fără actori, fără alaiuri fără femei uşoare, fără destrăbălări!“ „Depărtează pe dansatori /" De la nuntă să nu lipsească. „Hristos şi Maica Lui!“ „Aduceţi la nuntă pe săraci4* „Hristos priveşte cu drag44 la un astfel de obiceiu: „Fii tu începător ai unui astfel de obiceiul44 Iată cum găsim, în Sf. Ioan Gură de Aur, pationul mişcării noastre, tradiţia noastră de la nunpte oităşeşti: noi nu sacrificăm, pentru nimic in lume, taina, pentru petrecerile înjositoare păgâneşti ! Noi înţelegem să petrecem la nunţi, duhovniceşte iar nu lumeşte. Şi dacă găsim „împotrivire*4 să-і trimetem să ceară socoteală celui mai mare Sfânt Părinte a! Bisericii noastre ! I. Dr. Oprigan miteaţi un drăguţ de copil mic orfan de războiu să-l creştem pe seama Domnului Iisus, bucuria şi mângâierea noastră. Vă mai raportăm că la 8 Septemvrie s’a ţinut la noi adunarea anuală la care au venit fraţii de prin satele vecine împreună cu P. C. protopop Murărescu dela Stoeneşti-Slobozia. Slăvit să fie Domnul dr. Radu Paraschiv învăţăturile sfântului Ioan Gură de Aur cu privire la căsătorie