Oglinda Lumii, 1926 (Anul 5, nr. 1-51)

1926-01-02 / nr. 1

OGLINDA LUMII Spre Anul nou Datini populare româneşti In spre Anul nou (ajunul Sf. Va­­sile), Românii obişnuesc să facă co­laci, pe cari sunt desemnaţi oameni, capete, diferite fisuri, sau chiar în­tregi chipuri de oameni din aluat, pe cari-i cap şi-i împart apoi de pomană. Băeţii, flăcăii şi chiar gospodarii umblă cu pluguşorul pe la casele oa­menilor, făcând urări de anul nou; irozii şi cei cari poartă steaua, nu es, din pricină că se tem de bătae. In această seară, se face calendarul timpului de peste an, în următorul mod: Iau o ceapă şi o desghioacă în 12 găoci (după numărul lunelor), pe care le înşiră pe o masă; în fiecare gă­oace pune puţină sare mărunt pisată, şi a doua­ zi vede a câtea e umedă şi care e uscată, ştiindu-se că acele ume­de arată prevestirea unei luni bune, ploioase; iar acele uscate arată se­cetă,—şi se cunosc după număr, de-o pildă: întâia e : Ianuar, a cincea : Mai, a şeasea: Iunie, etc. In unele localităţi, se strâng câte­va fete; iau fie­care câte oi ceapă, o sco­besc bine în lăuntru, o umplu cu sare până la jumătate; le aşează apoi pe orchiciul ferestrei, unde stau până a doua­ zi; cepele, la umezeală, lasă mai puţină ori mai multă apă, şi cu cât o fată găseşte mai multă apă în coaja de ceapă pusă de dânsa, cu atât crede că are mai mult noroc. Pentru a se cunoaşte cum are să-i meargă omului peste an, se iau atâtea pahare câte suflete locuesc în casă, şi se pune în ele apă neîncepută, de­opotrivă de multă. Aceste pahare astfel umplute se a­­şează apoi pe o măsuţă sub icoane, ca să stea până a doua­ zi, când apoi se măsoară apa din fiecare pahar, şi care găseşte apă mai multă, aceluia i se prevesteşte noroc şi an bun; iar dacă va găsi apa impuţinată, atunci prevestire rea se arată, etc­ In alte părţi (comuna Hermezin, jud. Iaşi), se deduc prevestiri bune­, dacă punând sub icoane un pahar a­­proape plin cu apă, îl găsesc, când se scoală a doua­ zi, cu promoroacă (brumă). In alte localităţi o­amenii pun în două străchini două pahare la fel de pline, a doua­ zi, al cărui pahar va fi mai plin, acela va fi mai norocos şi un belşug de toate, iar celui Căruia i-a scăzut apa, pagubă însemnează şi vieaţă nevoiaşă. Tot pentru norocire, oamenii, de orice vrâstă (dar mai cu seamă fetele) păzesc în seara aceasta «deschiderea cerurilor», care se face atât de repede ca şi cum ar copi cine­va din ochi, sau ca şi cum ar deschide o carte şi iar ar închide-o­, de trei ori una­ după­­alta; când se deschide, atunci acolo se arată mai întâ­u ceva tare albastru apoi o roşată de-ţi ia ochii; şi cine-o vede, să ceară de la D-zeu, în acea clipă, ce pofteşte, că toate i se vor da. ... Aşa grăeşte superstiţia poporului. Zborul lui De Pinedo peste trei continente Stânga : Aviatorul italian Francesco De Pinedo. — Dreapta: Hidroplanul «Ge­­nariello» al lui De Pinedo, după ce a străbătut trei continente şi o distanţă de 55.000 km., se coboară pe Tibru. Mussolini (în față, în giuben) așteaptă pe De Pinedo pe puntea de debarcare. Le voi de De Pinedo â travers trois continents: A gauche, De Pinedo; â droite, son arrivée sur le Tibre aprés son extraordinaire voi. De Pinedo’s Flug über drei Kontinente: Links, der italienische Flieger De Pine­do; rechts, seine Ankunft auf dem Tiber nach Zurücklegung seines ausserordentli­chen Fluges. 3 Doi toreadori tineri Acești doi toreadori tineri — unul are zece, celalt unsprezece ani — lucrează cu mult succes în Atena cea mare din Sevilla. Deux jeunes toréadors — l’un a dix, l’autre onze ans — qui ont un gros suc­­cés â Seville. Zwei Stierkämpfer, der eine zehn-, der andere elfjährig, die mit grossem Erfolg in Sevilla auftreten. Unul care aude prin gură In orașul american Athena din Sta­tul New-York a murit zilele acestea un anume Moritz Gads în vârsta de 69 ani şi care a fost unul din oamenii cei mai ciudaţi. Se născuse fără ure­chi şi pe locul unde trebuia să fie ure­chile nu avea nici deschizături. Greşeala aceasta a naturii a inve­­lui-o în mod inteligent. După spusele famliei sale, putea să audă sunete pin gură şi pricepea convorbiri când deschidea gura. Cum îi vorbea cineva, deschidea gura și auzea tot ce i­ se spunea. Povestea totdeauna că lipsa urechi­lor nu-1 incomoda, de­oarece nu sim­țea cum s-ar putea auzi în alt mod de­cât prin gură. Gads a fost căsătorit și a avut pa­trusprezece copii. Cel mai mare, acum în vârstă de 45 ani, are păr foarte ne­gru; cel mai mic, de 13 ani, e cărunt ca un bătrân de 70.

Next