Olteanul, 1909 (Anul 1, nr. 1-39)

1909-06-11 / nr. 11

Nr. 11, de îndelungată­­ şi grea, dar totuşi să văd roade, că în comuna noastră totuşi sunt vre-o 1­0 abonenţi la diferite foi, precând în alte con­tine mai număroase, abia sunt 2—3 abonanţi. Onorată Redacţiune! Vă rog a nu-mi lua în nume de r£u scrisoarea mea, care sunt sigur, că­­ lipseş­te şi stilul şi ortografia, apoi erorile de con­­deiu dese, dar de altă parte, de cumva es­­te ceva neconviincios în scrierea­ mea, cer­­neţi On. Dvoastră materialul, şi tărâţele le daţi la o parte. Pe On, dnii colaboratori îi rog, ca să stăruiască pentru combaterea beţiei şi în­florirea economiei mai mult ca pentru ori şi ce, dar pentru cei tineri câte o poezie împodobită cu înţelesuri frumoase, ca să-i putem băga pe o masie bună a culturei mo­derne. Având firma speranţă, că nu veţi trece uşor cu vederea cele mai sus scrise. — Rămân al tuturor de binevoitoriu S tr ez a-C â r ţi ş o a r­a, 14 Iun. 1909. Constantin Foka, Calamităţi pe căile ferate vicinale. Atragem atenţiunea celor competenţi asupra unor scăderi sau mai bine zis şică­­nări a conductorilor aplicaţi pe liniile ferate vicinale din comitatul nostru. Un amic al foaiei noastre a călătorit în zilele trecute, din o staţie de pe teritorul acestui comitat, până la Orşova şi au luat cu sine cele de lipsă pachetate în o corfă modernă. In decursul călătoriei cătră Or­şova nici conductorul de pe teritorul co­mitatului nu i-a dificultat corfa. La reîntoarcerea din 18 i. c. în Alvinţ, conductorul liniei vicinale Alvinţ — Sibiiu la suire în trenul vicinal a dificultat corfa, căci după părerea D-sale ar­ fi prea înaltă­­ şi prea lungă. Amicul nostru însă nu i-a­­ dat atenţiune, ci a zis bordarului să aşeze pachetul în un cupeu de clasa a 2-a şi ime­diat a şi plecat trenul. FOITA. 1 Impresii de călătorie. Una dintre cele mai cercetate şi fru­moase gări din Ungaria e cea din Timi­şoara. Nu numai edificiul cel pompos face o plăcută impresiune asupra călătorului, dar şi arangemântul întreg, sălile cele spa­ţioase de aşteptare şi de restauraţiune apoi mesele întinse pe peron înaintea Restau­raţii şi publicul cel elegant atrag atenţiu­nea privitorului, încât adese­ori se întâmplă că nici nu observi şi nu auzi pe înghega­­tul gării anunţând plecarea trenurilor. La mesele din sala de aşteptare se grupau călătorii separat, aci pe o mamă în toaleta de călătorie împreună cu fiica sa o petrecea soţul şi tata la gară, şi înainte de a anunţa plecarea trenului cătră Arad, tată sărută fiica iar cătră soţie îi zice un „servus" şi pleacă îndărăt cătră oraş. La altă masă sau grupat o matronă împreună cu 5 Doamne sau domnişoare mai înain­tate în etate şi discutau moda cea mai no­uă de pălării şi admirau, că în Timişoara să pot face cumpărări mai ieftine ca în provinţă, apoi ce priveşte toaletele, poate concura cu capitala ţării. La altă masă să aşezase un căpitan veterinar cu un Domn cu ochelari, cari vorbeau în limba germană atât de respicat şi puternic de nu-ţi auzai vorba. De bună seamă erau amândoi surzi. Vecina mea dela dreapta făcuse la masă observarea potrivită „ce zici Iosefine, când ar vorbi, vezi, cei doi din unghiul drept al sălii aşa de res­picat şi puternic ? Mă uit într’acolo şi văd o domnişoară de vr’o 22 ani cu un tânăr Dr. de medicină vorbind mai mult prin semne şi foarte intim. Dacă nu va fi fost mici apoi sigur foarte aproape de finan­­ţare. La masa opusă se jucau 2 fetiţe ro­­mâncuţe drăguţe şi mamele lor se uita cu fată acum la jocul copilelor acum cătră privitori de ni se părea că îşi zic: „vedeţi ce creştere bună am dat noi copilelor noa­stre şi cum sunt de frumoase şi drăguţe* ? Şi faptice mamele aveau drept. Dacă nu se ridica un domn de lângă mine şi luându-şi geamantaua î mi atrage şi mie atenţiunea, uitasem că am să plec şi eu cu trenul vicinal cătră Modoş. Şi tre­nul între Timişoara şi Modoş e ca toate trenurile vicinale, căci numai după o călă­torie de preste 3 oare am ajuns acolo, un­de dacă voieşti să călătoreşti mai departe trebue să schimbi trenul, aşa am făcut şi OLTEANUL In Sibiiu a stat peste noapte şi dimi­neaţa în 19­1. c. tot acel conductei, când era să sue bordarul corfa în cupeu, l’a o­­prit şi a silit pe proprietarul să trimită cu­ierul cu marfă şi să mai plătească 1 cor. din Sibiu încoace. Dacă conducted l’ apli­caţi la trenurile pe liniile principale şi pe cele vicinale dela Arad încolo n’au aflat motiv de dificultate, întrebam, că oare cum e posibil ca conducterul dela trenul, ce a plecat în 18 i. c. după ameazi din Alvinţ cătră Sibiu şi tot acela conductei­, care a plecat din Sibiiu în 19 dimineaţa cătră Făgăraş de a dificultat cuierul ? Sau fiecare conductei­ de la trenurile de pe linile­­ vicinale are instrucţiuni deosebite ? sau e lăsat în chibzueala fiecărui conductei­ de a şicana pe călător după plac ? Dacă în depărtare de 500 chilometri s au aflat cuferul din cestiune în regulă şi acceptabil a fi transportat în cupeu cu pro­prietarul, cum de cutează conductorul tre­nului linii vicinale Sibiu-Făgăraş de­­a di­­ficulta pachetul şi a şicana călătorii ? — De la membrii Redacţiei şi admini­straţiei «Gazetei Transilvaniei" am primit următorul trist şi dureros anunţ funebral:­ ­ Dr. Aurel Mureşianu Proprietarul şi directorul „Gazetei Trans." după o neobosită şi desinteresată activitate ziaristică, dedicate cauzei naţionale române şi luminarea poporului românesc, a închis ochii pe vecie Duminecă în 7(20) Iunie la 6 oare d. m. în etate de 62 ani. Înmormântarea mult iubitului nostru răposat se va face Miercuri în 10(23) i. c. la 4 oare p. m. în cimiterul Capelei ro­mâne din Groaveri. Cortegiul va porni dela locuinţa răposatului, Tărgul viului Nr. 80. In veci amintirea lui­ Braşov, 8(12) Iunie 1909. Membrii Redacţiei şi Administraţiei „ Gazetei Transilvaniei.11, Pag­ 3. Din partea Redacţiunei „Olteanul” încă trimetem smncerile noastre condolenţe în­tristatei familii pentru marea perdere ce a suferit’o­rui numai familia dar întreg nea­mul românesc. NOUTĂȚI. Invitare la abonament: pe anul acesta va fi : 4 cor. c­f. pe jumătate de an . . 2 c. 50 fii. Pentru România şi străinătate, pe acest an va fi 10 cor. — Un număr 8 filleri. — Cei ce colectează 10 prehumeranţî, al 11-lea îl primeşte gratuit. — Dl Dr. luniu cav. de Puşcariu a fost numit consul general la consulatul Austro-Ungar din Moscova. — Baronului Fejérváry i­ s’a confe­rit ordinul Maria Terezia şi titlul de conte. Din acest incident a avut loc un prânz la Hofburg în onoarea noului conte. — Grindină, ruperi de nori. In tim­pul din urmă pretutindeni în ţară au fost mari ploi şi viscole, căzând în multe lo­curi şi grindină. Astfel conform rapoarte­lor sosite la ministerul de agricultură ploi cu grindină au fost la Bacsföldvár, Székely­­heje, Timişoara, Sepsiszentgyörgy, Iclodu Mare, Poklostelek, Lipova şi Macău. Peste comunele Selyeb şi Rupe s’a revărsat un astfel de torent, că sămănăturile toate sunt sub apă. — Manevrele din est­ an vor avea loc la 9 Sept. Va fi de faţă, şi împăratul Wilhelm al Germaniei. — Archiducele Francisc ferdinand împreună cu soţia sa principesa de Ho­­henberg va­­merge pe la începutul lunei viitoare (st. n.) la Sinaia. — Părintele Lucaciu în România Ni­ se comunică din Bucureşti, că părintele Lucaciu a sosit la Bucureşti şi va sta câ­teva zile, eu, şi continuând călătoria după o oară bună am ajuns la locul destinaţiunii. Ora­şul unde m’am oprit e foarte frecventat, şi strada principală e într’adevăr frumoasă. Are însă un defect mare, că prin strada aceasta circulează trenul de mai multe­ ori pe zi d­e o calamitate mare, şi nu înţe­legeam cauza aceasta pănă ce ni s’a spus, că în oraş e un comerţ foarte însemnat, sunt mai multe fabrici şi acestea conside­­raţiuni au contribuit ca să se continue dru­mul ferat prin strada principală a oraşului, a doua zi am cercetat bereria milionarului Dungerszki în apropierea apei Bega. Un edificiu pompos cu o grădină mare, e cam negligiată căci stăpânul are alte griji. Din grădină a dat gratuit unei societăţi un loc foarte potrivit pentru arangiarea jocului „Tennis", pe care loc cei interesaţi au con­­struit după toată regula modernă arange­mântul necesar. Jocul şi petrecerile restrinse într’un cerc amical sunt foarte plăcute. In toate zilele fa­vorizate de timp. Fac familiile participante la distracţia jocului Tennis o formală escursiu­­ne cu copii în grădina bereriei unde îşi pe­trec în cel mai plăcut mod negenaţi şi în deplină armonie. Am luat şi eu parte la o escursiune şi tr­ebue să constat, că atât familiile maghiar

Next