Olteanul, 1909 (Anul 1, nr. 1-39)
1909-06-11 / nr. 11
Nr. 11, de îndelungată şi grea, dar totuşi să văd roade, că în comuna noastră totuşi sunt vre-o 10 abonenţi la diferite foi, precând în alte contine mai număroase, abia sunt 2—3 abonanţi. Onorată Redacţiune! Vă rog a nu-mi lua în nume de r£u scrisoarea mea, care sunt sigur, că lipseşte şi stilul şi ortografia, apoi erorile de condeiu dese, dar de altă parte, de cumva este ceva neconviincios în scrierea mea, cerneţi On. Dvoastră materialul, şi tărâţele le daţi la o parte. Pe On, dnii colaboratori îi rog, ca să stăruiască pentru combaterea beţiei şi înflorirea economiei mai mult ca pentru ori şi ce, dar pentru cei tineri câte o poezie împodobită cu înţelesuri frumoase, ca să-i putem băga pe o masie bună a culturei moderne. Având firma speranţă, că nu veţi trece uşor cu vederea cele mai sus scrise. — Rămân al tuturor de binevoitoriu S tr ez a-C â r ţi ş o a ra, 14 Iun. 1909. Constantin Foka, Calamităţi pe căile ferate vicinale. Atragem atenţiunea celor competenţi asupra unor scăderi sau mai bine zis şicănări a conductorilor aplicaţi pe liniile ferate vicinale din comitatul nostru. Un amic al foaiei noastre a călătorit în zilele trecute, din o staţie de pe teritorul acestui comitat, până la Orşova şi au luat cu sine cele de lipsă pachetate în o corfă modernă. In decursul călătoriei cătră Orşova nici conductorul de pe teritorul comitatului nu i-a dificultat corfa. La reîntoarcerea din 18 i. c. în Alvinţ, conductorul liniei vicinale Alvinţ — Sibiiu la suire în trenul vicinal a dificultat corfa, căci după părerea D-sale ar fi prea înaltă şi prea lungă. Amicul nostru însă nu i-a dat atenţiune, ci a zis bordarului să aşeze pachetul în un cupeu de clasa a 2-a şi imediat a şi plecat trenul. FOITA. 1 Impresii de călătorie. Una dintre cele mai cercetate şi frumoase gări din Ungaria e cea din Timişoara. Nu numai edificiul cel pompos face o plăcută impresiune asupra călătorului, dar şi arangemântul întreg, sălile cele spaţioase de aşteptare şi de restauraţiune apoi mesele întinse pe peron înaintea Restauraţii şi publicul cel elegant atrag atenţiunea privitorului, încât adeseori se întâmplă că nici nu observi şi nu auzi pe înghegatul gării anunţând plecarea trenurilor. La mesele din sala de aşteptare se grupau călătorii separat, aci pe o mamă în toaleta de călătorie împreună cu fiica sa o petrecea soţul şi tata la gară, şi înainte de a anunţa plecarea trenului cătră Arad, tată sărută fiica iar cătră soţie îi zice un „servus" şi pleacă îndărăt cătră oraş. La altă masă sau grupat o matronă împreună cu 5 Doamne sau domnişoare mai înaintate în etate şi discutau moda cea mai nouă de pălării şi admirau, că în Timişoara să pot face cumpărări mai ieftine ca în provinţă, apoi ce priveşte toaletele, poate concura cu capitala ţării. La altă masă să aşezase un căpitan veterinar cu un Domn cu ochelari, cari vorbeau în limba germană atât de respicat şi puternic de nu-ţi auzai vorba. De bună seamă erau amândoi surzi. Vecina mea dela dreapta făcuse la masă observarea potrivită „ce zici Iosefine, când ar vorbi, vezi, cei doi din unghiul drept al sălii aşa de respicat şi puternic ? Mă uit într’acolo şi văd o domnişoară de vr’o 22 ani cu un tânăr Dr. de medicină vorbind mai mult prin semne şi foarte intim. Dacă nu va fi fost mici apoi sigur foarte aproape de finanţare. La masa opusă se jucau 2 fetiţe româncuţe drăguţe şi mamele lor se uita cu fată acum la jocul copilelor acum cătră privitori de ni se părea că îşi zic: „vedeţi ce creştere bună am dat noi copilelor noastre şi cum sunt de frumoase şi drăguţe* ? Şi faptice mamele aveau drept. Dacă nu se ridica un domn de lângă mine şi luându-şi geamantaua î mi atrage şi mie atenţiunea, uitasem că am să plec şi eu cu trenul vicinal cătră Modoş. Şi trenul între Timişoara şi Modoş e ca toate trenurile vicinale, căci numai după o călătorie de preste 3 oare am ajuns acolo, unde dacă voieşti să călătoreşti mai departe trebue să schimbi trenul, aşa am făcut şi OLTEANUL In Sibiiu a stat peste noapte şi dimineaţa în 191. c. tot acel conductei, când era să sue bordarul corfa în cupeu, l’a oprit şi a silit pe proprietarul să trimită cuierul cu marfă şi să mai plătească 1 cor. din Sibiu încoace. Dacă conducted l’ aplicaţi la trenurile pe liniile principale şi pe cele vicinale dela Arad încolo n’au aflat motiv de dificultate, întrebam, că oare cum e posibil ca conducterul dela trenul, ce a plecat în 18 i. c. după ameazi din Alvinţ cătră Sibiu şi tot acela conductei, care a plecat din Sibiiu în 19 dimineaţa cătră Făgăraş de a dificultat cuierul ? Sau fiecare conductei de la trenurile de pe linile vicinale are instrucţiuni deosebite ? sau e lăsat în chibzueala fiecărui conductei de a şicana pe călător după plac ? Dacă în depărtare de 500 chilometri s au aflat cuferul din cestiune în regulă şi acceptabil a fi transportat în cupeu cu proprietarul, cum de cutează conductorul trenului linii vicinale Sibiu-Făgăraş dea dificulta pachetul şi a şicana călătorii ? — De la membrii Redacţiei şi administraţiei «Gazetei Transilvaniei" am primit următorul trist şi dureros anunţ funebral: Dr. Aurel Mureşianu Proprietarul şi directorul „Gazetei Trans." după o neobosită şi desinteresată activitate ziaristică, dedicate cauzei naţionale române şi luminarea poporului românesc, a închis ochii pe vecie Duminecă în 7(20) Iunie la 6 oare d. m. în etate de 62 ani. Înmormântarea mult iubitului nostru răposat se va face Miercuri în 10(23) i. c. la 4 oare p. m. în cimiterul Capelei române din Groaveri. Cortegiul va porni dela locuinţa răposatului, Tărgul viului Nr. 80. In veci amintirea lui Braşov, 8(12) Iunie 1909. Membrii Redacţiei şi Administraţiei „ Gazetei Transilvaniei.11, Pag 3. Din partea Redacţiunei „Olteanul” încă trimetem smncerile noastre condolenţe întristatei familii pentru marea perdere ce a suferit’orui numai familia dar întreg neamul românesc. NOUTĂȚI. Invitare la abonament: pe anul acesta va fi : 4 cor. cf. pe jumătate de an . . 2 c. 50 fii. Pentru România şi străinătate, pe acest an va fi 10 cor. — Un număr 8 filleri. — Cei ce colectează 10 prehumeranţî, al 11-lea îl primeşte gratuit. — Dl Dr. luniu cav. de Puşcariu a fost numit consul general la consulatul Austro-Ungar din Moscova. — Baronului Fejérváry i s’a conferit ordinul Maria Terezia şi titlul de conte. Din acest incident a avut loc un prânz la Hofburg în onoarea noului conte. — Grindină, ruperi de nori. In timpul din urmă pretutindeni în ţară au fost mari ploi şi viscole, căzând în multe locuri şi grindină. Astfel conform rapoartelor sosite la ministerul de agricultură ploi cu grindină au fost la Bacsföldvár, Székelyheje, Timişoara, Sepsiszentgyörgy, Iclodu Mare, Poklostelek, Lipova şi Macău. Peste comunele Selyeb şi Rupe s’a revărsat un astfel de torent, că sămănăturile toate sunt sub apă. — Manevrele din est an vor avea loc la 9 Sept. Va fi de faţă, şi împăratul Wilhelm al Germaniei. — Archiducele Francisc ferdinand împreună cu soţia sa principesa de Hohenberg vamerge pe la începutul lunei viitoare (st. n.) la Sinaia. — Părintele Lucaciu în România Ni se comunică din Bucureşti, că părintele Lucaciu a sosit la Bucureşti şi va sta câteva zile, eu, şi continuând călătoria după o oară bună am ajuns la locul destinaţiunii. Oraşul unde m’am oprit e foarte frecventat, şi strada principală e într’adevăr frumoasă. Are însă un defect mare, că prin strada aceasta circulează trenul de mai multe ori pe zi de o calamitate mare, şi nu înţelegeam cauza aceasta pănă ce ni s’a spus, că în oraş e un comerţ foarte însemnat, sunt mai multe fabrici şi acestea consideraţiuni au contribuit ca să se continue drumul ferat prin strada principală a oraşului, a doua zi am cercetat bereria milionarului Dungerszki în apropierea apei Bega. Un edificiu pompos cu o grădină mare, e cam negligiată căci stăpânul are alte griji. Din grădină a dat gratuit unei societăţi un loc foarte potrivit pentru arangiarea jocului „Tennis", pe care loc cei interesaţi au construit după toată regula modernă arangemântul necesar. Jocul şi petrecerile restrinse într’un cerc amical sunt foarte plăcute. In toate zilele favorizate de timp. Fac familiile participante la distracţia jocului Tennis o formală escursiune cu copii în grădina bereriei unde îşi petrec în cel mai plăcut mod negenaţi şi în deplină armonie. Am luat şi eu parte la o escursiune şi trebue să constat, că atât familiile maghiar