Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1913-01-03 / nr. 1
Nr. 1 OLTEANUL bey. Consiliul s a ocupat cu situaţia armatei şi a flotei, luându-se măsuri în vederea isbucnirei din nou a ostilităţilor. Londra, 16 Ian. S’a întrunit din nou conferenţa ambasadorilor, s’a discutat între altele, la iniţiativa Franţei, chestiunea desarmărilor în Austro- Ungaria şi Rusia. Situaţia este considerată de foarte critică. Monografia bisericilor şi şcoalelor române din Făgăraş. Momente mai însemnate din trecutul bisericei şi şcoalei din Făgăraş, de ambele confesiuni, greco-orientală şi greco-catolică. (Urmare). 29 Andrei Ludu, maturizant şi teolog absolut din Beclean, instruiază în anul şcolar 1902/1903, 45 elevi, iar Ioan Berescu al 26-lea învăţător la aceasta şcoală se reactivează de la pensiune şi ne instruiază în anul şcolar 1903/904, 45 elevi, 1904/905 55 elevi, 1905/6, 57 elevi, 1906/907 43 elevi, 1907/908 48 elevi, 1908/909 50 elevi şi in 1909/910 84 elevi, primiţi fiind în acest an şcolar şi vre’o 30 elevi—eleve ale şcoalei elementare confesionale gr. or. române din Galaţi, cari fiind afiliaţi la şcoala elementară statului din Făgăraş, pe care o cercetase în 1908/909,— părinţii mai bucuroşia dat la şcoala conf. elem. gr. or. română din Făgăraş, 30. Bucur Buzdugan teolog absolut şi maturizant din Mândra, instruiază în anul şcolar 1910,911 85 elevi fâgărăşni şi gălăţeni, 1911/12, 74 elevi făgărăşeni, gălăţeni şi în anul şcolar 1912/13 tot acest învăţător instruiază elevii şi elevele, cari vor, cerceta această şcoală, dar numai ca învăţător suplinitor al învăţătorului Ioan Berescu, care-şi aştepta punerea din nou în penziune, — fiind învăţător definitiv la şcoala elementară cofesională gr. or. română din Făgăraş. — înşir acum încă odată mănunchiul învăţătorilor români gr. or. din Făgăraş, după anii în cari au servit. 1. Andreiu Sovoiloviciu alias Ioanoviciu Judecând după inscripţiunea Octoihului tipărit la Târgovişte la 1712 ,Acest Octoih din cărţile mele, cu protopopul Constantin Ioanoviciu sau dat popi, ca să se folosească la biserica răsăriteană din Comana de sus, proprietatea parohului din Galaţi. Acest Octoich l’am cumpărat cu Popa Iosif din Galaţi Iosif Popa, care a funcţionat dela 1759—1739.— Andreiu Ioanoviciu a putut fi fiul protopopului Constantin Ioanoviciu, protopop gr. or. în Făgăraş pe la anii 1760, tatăl lui Ioan Ioanoviciu parohul român gr. catolic din Făgăraş înainte de Gheorghe Petraşcu pe la 1745 — 1765, şi a lui Gheorghe Ioanoviciu (1770) şi a servit de la 1770—1791. 2. Toni Nedelcu (1786—1800) 3. Gheorghe Petrașcu (1800—1804), 4. Simeon Jinariu 1804— 1830), 5. Vasile Jinariu (1838—1845), 6. Petru Popescu (1845— 1853) 7. loan Pop Craioveanu (1852 — 1856), 8. Dimitrie Lup (1856-1857), 9. Nicolae Iosif (1856—1857) 10. loan Eremia (1857—1858), Î1. loan Ţiteiu (1857—1858), 12. Vasile Leicu (1854 —ultf), și (1869—1871), Is. loan Dima Petrașcu (1869—1874), 14. loan Buzea(1870 —1873), 15. loan Popoviciu (1871—1874), 16. Candit Muşlea (1872—1874), 17. Gheorghe Borzea (1874—1876), 18. Vicentiu Popoviciu (1875—1878), 19. Gheorghe Buzulescu (1878—1879), 20. Ambrosiu Tătar (1879 -1880), 21. Nicolau Aron (1880— 1885) 22. Petru Pop (1885—1886), 23. Nicolae Soldea (1886—1887), 24. Ieronim Mardan (1887—1888), 25. Nicolae Lepedean (1888 —1889), 26. Ioan Berescu (1889—1910), 17 Nicolae Roșea (1889—1901), 28. Galateon Bica (1901—1902), 29. Andreiu Ludu (1902—1909 şi 30 Bucur Buzdugan (1910 —I913). Ce salari au avut învăţătorii Sovoiloviciu (Ioanoviciu), Nedelcu, Petraşcu, Jinariu Simeon şi Jinariu Vasile, Petru Popescu, Craioveanul, Lup, Iosif, Eremia, Ţiţeiu şi Leicu, nu pot spune, învăţătorii şcoalei „Radu Negru“ ştiu că aveau câte 350 floreni, iar directorul 400 fl., iar după apunerea şcoalei acestea, Borzea numai a putut avea 300 fl. După aceia însă Popoviciu, Buzulescu şi Tătar a avut numai câte 200 floreni, iar eu Nicolae Aron am avut salar a început numai 160 fl. şi numai treptat mi sa ridicat pănă la 220 fl. Pop, Şoldea, Mardan, Lepedean, şi Berescu la început, încă n’a avut mai mult de 260 fl. salariul începând însă institutul de bani „Furnica v a ajutora şcolile române din Făgăraş, lui Berescu mai apoi i s’a dat 300 fl. salar şi tot asemenea la Roşea, Bica, Ludu, şi Buzdugan, abstragând de coiicționale de cari numai Bereşu a primit, după lege noauă. Nicolae Aron (Va urma), preot gr. or. Răvaşul „Olteanului44, în unul de Crăciun, în revista italiană pentru copii „Corriere deilpiccoli* din Mi*m0, o doamnă oarecare Fra Ricciardi, sub titlul «Obiceiuri de Crăciun la alte poporă“, publică neşte obiceiuri, atribuite pe nedreptul poporului român, însoţind descrierea şi cu o caricatură. Pe o sanie trasă de un măgar (!) e aşezat un pom de Crăciun, de care sunt legate mai multe funii, pe cari le ţin în mână bărbaţi, copii şi femei, cari joacă ţinând sfoara în mână. Bărbaţii sunt cu ismene largi, cu o pălărie ala «csárdás kis kalapot vészén”, cu neşte musteţi păn’ după urechi, femeile în port de cangău, şi zice, că aceştia sunt Românii din România şi Ungaria ,cari fac procesiuni în costume" ! O credeam mai întâi de o glumă asta. Cetesc apoi mai departe şi văd, că spune mai departe cu toată seriositatea: „E o procesiune mică şi originală acest chip în miniatură, care ne reaminteşte de festivităţile classice a Românilor, şi care confirmă originea lor directă de la poporul din Roma. Să ne aducem aminte, că regatul Românilor a fost la început o colonie, fundată de bunul nostru împărat Traian: de aici e mai bine să se zică România decât Rumenia*. Aşa scrie despre noi Românii şi aşa ne cunoaşte portul nostru! Eu nu cred să fie prin vre-o parte o astfel de datină la poporul nostru român ! Ca să ne cunoască mai bine am trimes la redacţia revistei neşte fotografii cu porturi româneşti, dar signoria Pia Ricciardi aşa să vede, că puţin sau chiar de loc nu cunoaşte obiceiurile şi portul fraţilor lor români, duşi din Roma «de bunul nostru împărat Traian !* Valeriu Crisian. Pomul de crăciun. La propunerea d-şoarei Elena Popp, reun femeilor rom. gr. cat. din Făgăraş şi jur a decis în şedinţa sa din 17 Octomvrie a. t. a sări şi de astădată în ajutoriul elevilor săraci de la şcoala rom. gr. cat. locală prevăzând pe cei mai săraci cu vestminte procurate din colecta interprinsă de d-nele Lucreţia Dr. Micu, Maria Cernea şi d-şoara Elena P. Popp. Lista contribuirilor benevole pentru cari să aduce mulţămită publică să poate ceti la alt loc, aici mă mărginesc a aminti pe scurt despre pregătirea şi distribuirea Pomului de Crăciun. Ca şi în anii trecuţi, ba încă cu mai multă dragoste şi tragere de inimă amabila d-şeară Elena P. Popp, s’a oferit şi de astă-dată a pregăti un pom de Crăciun pe sama tuturor elevilor de la şcoală 60—65. Şi nu fără succes. Ajutată şi sprijinită cu cotribuiri de d-nele Eugenia I. Hobian, Maria Cernea, Lucreţia Dr. Micu, Ana Dr. Motoc, Maria E. Pop şi Pompilia Toflea, a surprins publicul şi pe bieţii elevi cu un pom de Crăciun încărcat cum rar ni sa dat ocasiune a mai vedea în şcoala noastră. Duminecă în 23 Dec. v. în preasara amului de Crăciun la oarele 4 d. a. am avut rara ocasiune a asista la o adevărată festivitate şcolară. La masa presidială — cu păru-i argintiu şi faţa-i senină, tipul unei adevărate mătroane — stătea Sp. d-nă preşed. a rem. Elisabeta Dr. Pop. în juru-i d-nele membre din comitet, iar la stânga sale tinerul preot administrator On. Nicolau Pop. Sala şcoalei destul de spacioasă de astădată era ticsită de public. Părinţii elevilor, d-ni şi d-ne contribuente anume invitaţi, precum şi alt public dornic de a lua parte la o serbare adevărat şcolară acum şi dau aici întâlnire. La un semn dat de preşed. d-şoara Elena Pop auctoarea pomului începe a aprinde luminile peste o sută. Să stinge lampa.......... O privelişte neobişnuita ni să presintă ochilor ! O linişte totală. Publicul uimit admiră splendoarea pomului, ce lucra ca stelele pe ceriu. La un signal dat prin sunetul clopoţelului de la masa presidială uşa salei să deschide şi învăţătoriu! conduce elevi doi cu doi 65 la număr. Cu toţii să postează în jurul pomului în genunchi şi rostesc rugăciunea, D-lui «Tatăl nostru». Ridicându-se şi aruncau privirea asupra splendidului pom ce le stârnea mirarea mai vârtos când să aprindeau luminile scânteitoare. Cu o lăcomie copilărească erau gata când şi când să dea asaltul «priviţi» asupra lui. Inmediat în d-nul preot administrator N. Pop. deschide festivitatea prin o vorbire adresată mai întâi elevilor, apoi st. d-ne din comitet aranjatoarelor sărbări şi publicului participant. In faţa mititeilor sta prada gata de a fi apucată cu o nedescrisă lăcomie. Li să vedea pe faţă în pacienta aşteptare___ După cuvântul de deschidere urmează cântarea unei colinde şi poizioare ocasionate de elevii şcolei în chor, sub conducerea d-lui învăţător G. Comanariu. Eshauriat programul să face distribuirea veştmintelor şi a articolilor din pom. Sp. d-na preşed. Elisabeta Dr. Popp, ceteşte elevii din o listă, cami rând unul după altul vin la masă, cei mai săraci —20 la număr — primesc vestminte — și fie Pag. 3.