Opinia, iulie 1897 (Anul 1, nr. 51-77)

1897-07-22 / nr. 69

Din Străinătate Anglia. Camera lorzilor a adoptat, în a treia cetire, bilul relativ la aplica­rea sistemului metric în măsuri şi gre­utăţi. Camera comunelor a primit cu 120 contra 54 voturi, în a treia cetire, bilul relativ la interzicerea importului obiec­telor fabricate în penitenciare. Spania. După un raport oficial nu­mărul soldaţilor spanioli bolnavi, în Cuba, se urcă la 22.000. Heraldo spune că in­surgenţii profită de vremurile ploioase spre a-şi reculege puterile. Alt raport oficial relevează noi ciocniri între armată şi insurgenţi. Aceştia din urmă, ar fi ,a­­vut 90 morţi şi 19 prizonieri. Insurgenţii au atacat Mariana în apropiere de Ha­vana, fură însă respinşi. Un căpitan spa­niol fu rănit, mai mulţi soldaţi căzură răniţi deasemeni. Franţa. Ziarele înterpetează absenţa reprezentanţilor ministeriali la serbarea desvălirei unui monument­­m­ili­tar din Sedan. In intervorbirea ce a avut, minist­rul de comerţ cu un ziarist de la Gau­­lois, cel dinţii declară că nu frica vre­­uni conflict cu Germania ar fi împiedecat prezenţa oficialilor la această serbare. Miniştrii au fost împiedecaţi de a lua parte din pricina participărei lor la că­lătoria prezidentului Faure în sudul Franţei. OPINIA 3­ 1 Tîrguil Cerealelor 19 Iulie 1897. Brăila. America ne-a adus astă­zî noi ur­cări, cea­ ce a contribuit şi mai mult la fermi­tatea pieţei noastre. In urma întârziere! treeri­­şuluî şi deci a sosirilor de marfă nouă consu­­maţiunea locală avlnd absolută trebuinţă de marfă, plăteşte preţuri cari nu corespund cu preţurile din străinătate; s’au­ plătit vagoane de pe linie cu Ln. 11.75/12.50 bec. din vagon griul de 53/55 libre. Pentru porumburi s’a arătat o bună cerere, plătindu-se 10/15 bani mai mult ca erl. Secăturile se bucură asemenea de o disposi­­ţiune plăcută, oferindu-se astă­zi pentru 54 li­bre preţul de Ln. 7.25 hect. din magazie. Bucureşti. Preţul griului continuă a se urca. Erl s'a vîndut la Capitală chila de gritt din recolta 1897 cu 106 lei, şi astă­zi acest preţ s’a mai urcat încă. Porumbul se plăteşte cu 42 şi 43 lei ch­ila. Piaţa externă. Viena 30 Iulie. Preţurile sunt în 11.pr. °/o kgr. Grîtt de Primă­vară ast. 10.91 ori 10,90 Sucesiunea Pereţ. Sunt etţi­va ani de ciad a murit in Roman colonelul Pereţ. El a lăsat o însemnată avere şi ca legatar prin­cipal ministerul instrucţiunii. Banii lăsaţi aveau de scop de a zidi o biserică şi o şcoală in comuna Ta­­maş, din ţinutul romanului, iar 6 din elevii cari se vor distinge din acea şcoală să fie trimişi bursieri, pentru complectarea studiilor,­in ţară sau în străinătate.­­Executor testamentar a fost numit de defunct, d. St. Sihleanu, secretar general al ministrului şi rudă a de­cedatului. Gheşeftul Profitând, se vede, de înaltul post pe care-l ocupă la ministe­rul căruia colonelul­­ lasase cea mai mare parte din avere, dt. Si­­h­leanu n’a satisfăcut până acum dorinţa testatorului.­­Direcţiunea casei şcoalelor, de­şi cunoaşte glieşeftul secretaru­lui general, n’a îndrăznit pen­tru a pune ministerul in posesi­unea averei. Dacă direcţia casei şcoalelor menajează pănă intr’u atît glie­­şeftul mai marelui de la minis­ter, ar trebui să intervie măcar justiţia pentru a face ca ultima voinţă a unui om de bine să nu fie înăbuşită de un lacom al ba­nului. Inelul miresei.—E­l s’a celebrat cununia d-rel Apostolesc­u cu d. locotenent Florii. Pe cînd mireasa trecu de la biserica Banu la lo­cuinţa iei de peste drum, perdu de pe deget veriga pe care mirele i-o dăduse în semn de­­ unire. Anghină.—A fost adus din comuna Buh­ă­­eşti copilul M. Ionescu, de 12 ani, bolnav de anghină. Păţania beţivului.— Muncitorul Sava Dragan, după ce lucrase în viile Domnului, merse la depozitarul de lemne I. Meerkatz, strada Zoe 5, şi se culcă în odaie. Pe masă ardea o lumânare şi pe cînd beţivul se zbu­ciuma în lupta cu somnul, luminarea căzu pe pat. Mimiirel şi perna ardeauă deja de-a binele —cînd, din fericire, gardistul, trecînd pe acolo, scăpă beţivul de furia flăcărilor. S’a zis că asasinii lui Ion Lungu­, au­ fost prinși de primarul comunei Miro­­neasa, d. Ioan Gaman. De fapt însă captura aceasta se datorează unei îm­prejurări cu totul originale. De la comiterea crimei asasinii se a­­șezară în comuna Pocreaca. In ultimul timp o ceartă se ivi între asasini. Unul dintre ei, Ilie Andrei, se prezintă la ca­binetul I al judelui instructor şi se de­nunţă pe el şi ai sei.­­ Atunci parchetul însărcina pe prima­rul Gaman cu aducerea om­orîtorilor. Din Lespezi. Vineri 18 iulie, o adevarată furtună, însoţită de o groznică ploaie torenţială, se abătu asupra acestui tîrguşor. Ploaia a ţinut timp de maî bine de două ore, acoperind de ape întreg şesul dintre tîrguşor şi gară. Vitele luotau în apă, pe şes, de li se vedeau numai capetele. Cîte­va case ţărăneşti fură dărâmate de şuvoiu. O femee bătrîna scăpă de înec, graţie numai ajutoarelor grabnice ce i s’au dat de cătră nişte locuitori din apropiere. , Podeţurile de prin împrejurimi au fost luate de ape în mare parte, contri- . buind astfel maî mult la isolarea tîrgu- *■ şorului. Ie de prisos a maî adăuga că mize­ria creşte pe fie­ce zi, în Lespezi. ŞTIRI DIN ŢARĂ In urm unui referat al d-luî Gogu Can­­tacuzino, consiliul de miniştri a decis să nu se maî libereze certificate de liber pa­­curs pe C. F. R, de­cît numai funcţio­narilor însărcinaţi cu vreo misiune. Cancelaria consiliului de miniştri a tri­mis alaltăieri o circulară tuturor minis­terelor despre aceasta hotărire. * * * Costul pîinei continuă a se rădica in diferitele centre mari. Bucureştii au dat cel dinţăin pilda, în­­cuviinţîndu-se, de însăşi primărie, urca­rea pîinei cu­­ bani la kilogram. In alte oraşe chilogramul de pîine a fost scumpit mult mai mult de cît în Ca­pitală. Ast­fel, îa Galaţi pîinea se vinde cu jp de bani chilogramul de şi grîul şi făina sunt mult maî eftine de cît în Capitală. La Ploeşti brutarii au ridicat chilogra­mul pîinei cu io bani iar al jimblei cu ij bani. In cele mai multe însă din oraşe cos­tul pîinei s’a ridicat cu io bani la chi­­logram şi numai în foarte puţine cu­­ bani. Nu înţelegem cum autorităţile comunale nu intervin pentru a pune stavilă acestei exploatări îndrăzneţe a brutarilor. In Capitală, unde cheltuelile de fabri­­caţiune a pîinei sunt mult mai mari:chi­rie, dări, salarii, etc., brutarii au ridicat cu­­ bani, iar în provincie unde totul e mai eftin, chilogramul s’a ridicat cu io bani.* * * Pe ziua de 17 Iulie curent, se aflau în Focşani 29 bolnavi de febra tifoidă. * * * S’a aprobat ca texte didactice pentru învăţă­­ţămîntul primar cărţile: „Aritmetica practică" pentru clasa 3-a primară ,şi „Aritmetica şi Geo­metria“ pentru clasa a 4-a primară, lucrată de d. G. Frcşinescu.* * * Curtea de casaţie va judeca a doua serie de recursuri de vacanţă în zilele de 30, 31 Iulie, 1 şi 2 August. Recursurile sunt cele care cad în sar­cina secţiunea II ca : exproprieri, comer­ciale, divorţuri si corectionale. ’ a b a * * * La ministerul domeniilor se studiază chestia transformare! şcoalei de arte şi meserii din Cra­iova într’o şcoală specială pentru fabricarea ma­­şinelor agricole. In acest scop, d. G. Hazu, inspector domenial, a plecat în străinătate. D-sa va studia organi­zarea şcoalelor similiare din Germania şi Francia. Cursurile şcoalei, în cazul cînd ea va fi tran­sformată în şcoală de maşini agricole, vor fi spo­rite la 6 ani.* Cu începere de la 1 August a. c., vor fi pri­miţi la şcoala de silvicultură de la Brăneşti un număr de 9 practicanţi, dintre cari 3 bursieri şi 6 solvenţi.** * Camera de comerţ din Botoşani a ad­mis morilor, velniţelor şi fabricelor de spodium să funcţioneze cuminecele şi sărbătorile fără întrerupere. * *­­* In funcţiunea de sub-director al poştelor şi telegrafelor, în locul vacant, prin demisia d-luî Kiriţescu, a trecut d. Ştefan Dumitres­­cu, vechiul inspector la această instituţie. In locul d-lui Ştefan Dumitrescu, va fi avansat d. Coşu.* . * * . Exploatările sistematice la minele de antracit din Schelea-Gorj, se vor începe la toamnă anul 1898. Pînă acum prin cele 11 galerii sute­­rane ale minelor, se află 167,000 tone cărbuni în blocuri imens de mari. îndată ce se va construi linia ferată T.-Jiu — Schelea, se vor transporta de la mine 4 — 500 tone de cărbuni pe zi. Petreceri locale: Berăria In fie­care sară, Muzica Militară. In tot timpul verei, administraţia „OPINIEI" deschide spre înlesnirea publicului abonamente lunare şi pe 15 zile cu următoarele preţuri : o lună 15 zile în ţară . . . 3.00 1.75 în străinătate. 5.­­2.50 D­nii abonaţi cei vechi sunt rugaţi ca în caz de plecare, în STREIN­AT­ATE să bine­voiască odată cu indicarea nouel­e­ lor adrese, să adauge costul pentru porto socotind 5 bani pe zi. Schimbările de adresă in ţară se fac fără nici o plată. D. judecător de instrucţie Sculi, care a fost însărcinat să facă un supliment de instrucţie în afacerea fostului sub­prefect Veniamin Costache, acuzat de a-şi fi apropiat nişte lucruri de ale de­functei Nădejdea Marcu, a înaintat ra­portul. Camera de punere sub acuzare, com­pusă din dd. Vrînceanu, Grigoriu şi Donici, se va pronunţa mine în această chestie.* Cu începere de mîne şi pănă la 1 Au­gust, secţia de vacanţă a tribunalului va fi presidată de d. Th. Crivăţ. Ni se denunţă următorul abuz al d-lui G. Buttman, şeful serviciului stradelor, asupra căruia atragem atenţia celor în drept. In fie­care zi, de la orele 7 seara în jos, vecinii observă, de căt­va timp, că­­ruţile primăriei, cărând transporturi de moluz şi nisip, în ograda caselor d-lui Batman din strada Ipsilant No. 2. De prisos a mai adăugi că transporturile aceste sunt gratuite şi că moluzul ser­veşte pentru necesităţile personale ale şefului de serviciu. • Cetăţeanul care ne denunţă cele de mai sus, ne mai relatează că d-l Butman se serveşte de trăsura de serviciu a primă­riei pentru a-şi duce copil la şcoală, a-şi primbla familia, ca şi pentru alte nece­sităţi casnice. „ Recolta din preajma moşielor din Tg. Frumos este, în bună parte, compromi­să. Grîul, orzul, sacara şi meiul sunt de calite de prostă, numai ovăzul ie ceva mai bun. Nisiparii din suburbia Tataraşi s’au adresat cu o lungă petiţie cătră minis­trul internelor, arătîndu-i că, din cauza concurenţei năsiparilor străini, iei nu mai pot lua nici o întreprindere. Petiţia a fost remisă prefecturei de judeţ. „ In privinţa crimei de la Găcărăzeni aflăm că investigaţiunele continuă. Au­torii sunt cunoscuţi, dar cei au fugit din ţară. Primul-procuror mai arată, că oa­menii cari lucrează la moşie fiind ab­solut lipsiţi de mijloace, a dispus să se ridice de prin şuri, făină şi brînza ca­re au fost distribui muncitorilor. Se mai cere de primul procuror ca administratorul numit Sâmbătă de tri­bunal, d. avocat Chirilovici, să fie tri­mis la moşie spre a dispune strîngerea recoltei.­­ Prelativ la notiţa noastră, apărută în nu­mărul trecut al Opiniei, care conţine o a­­luzie la oare cari păcate ale d-lui Gane, împotriva cinstei, ţinem a declara că noi nu am înţeles de a bănui corectitudinea perso­nală a primarului. In atacurile ce le îndreptăm in­potriva administraţiunel d-sale comunale, nu facem, alt­ceva, de­cît a ne conforma adevărului, destăinuind-o ca destrăbălată şi întemeiată mai ales pe hatârurile ce d-sa le întrebuin­țează pentru a domestici pe onorabilii domni consilieri.­­ Primarul comunei Cucuteni a cerut as­­tă­zi prefecturei să dispue reconstruirea podului de la Chescu, care a fost dis­trus în urma ploilor. * Un alt raport arată că administraţia comunei Gropniţa se face în mod des­trăbălat. Primarul nu se ocupă de afa­ceri, ci lasă lucrările la apreciarea co­munei. * Febra aftoasă s’a ivit printre vitele din comuna Miroslava. S’a cerut de autorităţile de acolo ca medicul veterinar al judeţului să aviseze asupra măsurilor de luat. & Termometrul Celsius a arătat azi, la orele P1, 35 grade de căldură, la um­bră. & Eri s’au celebrat următoarele căsătorii: d. I. Şi. Mitescu, profesor, cu d-ra [N. Manoi­­lescu; d. locotenent Floru cu d-ra Panaitescu; d. locotenent Rafael Dimitriu cu d-ra Anna Cihodariu; d. Dimitriu, institutor, cu d-ra Natalie Ohl. Graţiarea lui Vergatti Raportul procurorului—Decretul regal.— Misterul. Copia raportului procurorului ge­­neral pentru graţiarea lui Vergatti, a fost luată de procur­orul general, care după cum se ştie, a plecat in vilegia­­tură. Faptul dovedeşte că d-lui Min­dru i ie ruşine de isprava sa. Cu toate acestea am putut alia con­ţinutul acelui raport. El este, nimic mai mult, de­cit un exces de laude la­ adresa pungaşului condemnat. De­şi ştia că Vergatti s’a servit de o diplomă de bacalaureat falsă, procurorul general nu se sfieşte a spune că Vergatti este unul din cei mai distinşi studenţi ai facultăţei de drept. Cit despre cumulul de fapte rele de care numitul s’a făcut culpabil, pro­curorul general le dă forma „unei copilării, comise intr’un moment de uşurinţă." Decretul pentru graţiarea lui Ver­gatti este astfel conceput: „No. 2652, 15 Iuliu 1897. Condemnatul Dimitrie Vergatti este graţiat de cele 2 luni închisoare la care a fost osîndit prin sentinţa curţei de apel secţia a II-a No. 345“. In şedinţa de sămbătă a consiliului comunal, primul-ajutor de primar, d. Tăcu, a făcut o dare de samă asupra mersului căsărieî comunale, în cele 5 săptamîni cît a funcţionat. Rezultă că fondul­ de 20.000 lei a ră­mas neatins, primăria realizînd chiar un beneficiu de 1800 lei. Consiliul a exprimat mulţumirile sale primului ajutor şi medicului veterinar, d. Jocu, pentru acest rezultat. * In aceiaşi şedinţă se mai hotăreşte re­ducerea la 10.000 lei a creditului pen­tru repararea de conducte, în loc de 45 mii, ce se votase. Se admite construirea unei linii tele­fonice între abator şi primărie. Se votează un credit de 1380 lei pen­tru complectarea sumei necesare la re­pararea bisericei sf. Haralamb. Se admite acontul de 100.000 lei so­­cietăţei de construcţiuni din suma de 350.000 ce i sa mai datoresc. Se acordă d-l­ui Bejan, însărcinat cu ridicarea planului oraşului Iaşi suma de 40.000 asupra sumei ce mai are a lua. Şi se primesc legaturile de 1200 şi 1000 lei lăsate de defunctul Pavli, bise­ricilor Buna-Vestire şi 40 de Sfinţi. * * * S’a votat apoi o diurnă de 6 lei pe zi d-lul medic veterinar, care după cum se ştie, locuieşte actualminte afară din oraş, aşa că venirea sa în oraş, pentru in­­specţiuni, necesitează ch­eltueli pentru biril. Consiliul a h­otărît ca administraţia să se desiste în procesul intentat fostului intendent, Smădu. Ni se comunică din Sculenî, că erî s’a înecat în Prut d-ra Elena Petrovici absolventa externatului secundar din lo­calitate. Nenorocita fată se scaldase împreună cu măsa. Ambele, fură luate de valuri. D-na Petrovici a putut fi scăpată. Ca­davrul d-rei nu s’a găsit încă. Sesiunea extra-ordinară a consiliului comunal s’a termina­t cu şedinţa de Sîm­­bătă. Primând s’a întors în Slănic, ori sara. Noua bancă industrială, care a depus deja actul de constituire la tribunalul de Ilfov, va începe a funcţiona de la 1 Oc­tombrie, în capitală.­­ Tragerea loteriei funcţionarilor publici va a­­vea loc irevocabil la 14 Septembrie. Din 500,000 bilete emise, 350,000 sunt deja, zice-se, vîndute. Mai remîn deci de plasat bi­lete in valoare de 120,000 lei, restul de 30,000 constituind rabatul vînzătorilor. Primim plîngere contra şefului gare! Şol­­dana, care ar opri corespondenţa şi s’ar purta brusc cu lumea. Faptul ni se relatează de un abonat al ziarului, care ne cere să stăruim pentru des­chiderea unei anchete. Ni se scrie din Tîrgul-Frumos că as­­tă­zî dimineață, la 6 ore 30, pe cînd un tren manevră în gară, frînarul Dumitru Petala, voind să strîngă frîna u­­nuî vagon încărcat cu marfă şi-a prins piciorul drept şi o mînă, rănindu-se greu. Ni se comunică, în ultimul moment, că toţi lucrătorii de la fabrica de scaune şi parchete a d-luî inginer Finkelstein s’ar fi pus în grevă. Cauza ar fi îndepărtarea din fabrică a cîtor­va lucrători, cu cari greviştii so­lidarizează. Ne­avînd vremea de a controla această ştire, o dăm sub cuvenita rezervă. Ni se scrie din Bucureşti că sâmbătă seara pe cînd d. Anton Bacalbaşa, pri­mul redactor al Dreptăţei mergea prin strada Doamnei, a fost atacat de tînărul Skupiewski, pe care Dreptatea o ata­case cu ocazia, cînd acesta încercase a se otrăvi. Graţie intervenţiei d-l­ui Al. Ionescu, reporterul Drapelului, agresorul nu şi-a putut pune planul în execuţie. In imposibilitate de a exprima fie­că­­rui în parte, recunoştinţa pentru com­­pătimirele manifestate cu ocazia dure­roasei perderi suferite, exprim prin a­­ceasta, atît în numele meu cît şi în a­­cel al copiilor mei, cele mai călduroase mulţumiri, tuturor acelor cari ni-au dat dovezi de simpatie cu această tristă o­­caziune. S. Goliiental jMi OILNC AR 52 — str. G­oli­a — 52 Iaşi Medalie de aur de­­ Medalia de aur de la Academia Parisians­­ la Exposition Nationale des inventors 1891,­­ Suisse Geneva 1896. Intorcîndumă din Elveţia fac cunoscut onor, public şi onor. mei clienţi cum că m’am mu­tat din foasta mea magasie din str. Şte­fan cel Mare No. 15 casele d-luî Neculai loan, pe care am ţinut-o în interval,de peste 20 de ani, mutăndu-mă în str. Golia No. 52 vis-a-vis de Fotografia Nestor Heck şi casele Neuschotz,— unde sunt la dispoziţia onor. public şi onor. cli­enţi cu cele mai grele reparaţiun­i de ornice şi comenzi, asigurîndu-i că i vor fi pe deplin mul­ţumiţi ca şi în trecut. Tot cu această ocazie fac, cunoscut că am adus un frumos asortiment de ornice de aur din Fabrica Patent Silberberg precum ornice de argint şi metal etc. rîţuzăn­­du-le d­e preţuri foarte ieftine şi cu garanţie, cu deosebită stimă Nathan Silberberg ORNICAR 52—str. Golia — 52 Iaşi Dimitrie G­receanu Avocat Strada Asachi A apărut şi se află în depozitul Libră­riei P. Iliescu & D. Grossu din Iaşi. C. Gr. SGERE EVOLUŢIA INDIVIDUALITATEI şi NOŢIUNEA de PERSONA în­ drept Studiu sociologic şi juridic 1 vol. în 18, de 250 pag. Lei 2.5u Magasinul Conservatorului Iaşi, Str. Lăpuşneanu 7, Iaşi MARE DEPOSIT DE Note şi Instrumente Muzicale Representanţă generală pentru W PIAN PCOw din fabrica C. Ochler Stuttgart. Vînzare în rate lunare, cu condiţiuni foarte avantajoase. Expediţiunî în provincie Sol. Marlilin­aiu­i De închiriat .ILS casele subsemnatului, situate în strada impas 40 sfinţi No. 3, compuse din 7 odăî, 2 antreuri, baie, bucătărie, spălă­torie, odaie de servitori, grajdin, şură, pivniţă, cămări etc. etc. şi în curte apă potabilă , precum şi o grădină spaţioasă. Casele pot fi vizitate în orî­ce zi şi oră şi se dau, cu, sau fără grădină. Inginer V. A. Popovici La Magasinu­l de Galanterie CH. FISCHGOLD vis-a-vis de Mitropolie Se vinde cu preţuri cît se poate de eftin obiecte de galanterie şi mărunţu­­şuri, precum: gulere, manşete, cameşî­­plastroane, mănuşi de piele, de matasă şi de aţă, passementerie, dantele, parfu­meria franceză, flori pentru pălării de dame, cămeşi de vară, paneraşe, ciorapi pentru dame şi barbaţî, butonî pentru manşete şi piept, corsete etc. etc. Onor, public ieşan, este rugat se vi­ziteze acest magasin, spre a se convinge atît de eftinătatea cît şi de buna calitate a mărfurilor. 2000 Lei gratis Ofer aceluia care î mi va procura un timbru poştal stampilat din Moldova din 1858, de 81 parale. Pentru mărcile Moldoveneşti din acelaşi an de 27, 54 şi 108 parale plătesc 150—450 Lei bu­cata. Cumpăr asemenea orî-ce fel de Mărci Româneşti plătind pre­ţuri mai mari de­cît orî-care altul. Preţul curent de cumpărare cu descrierea fie­cărui timbru în parte. A Apănit şi se trimete la orî-ce cerere gratis şi franco. Pentru mărci romíne comune asoi­tate plătesc 2 lei mia. Magasinul special de Mărci pentru colecţiunî. H. BIRNBACH Pasagiul Român (vechili) No. Intrarea prin Str. Cămpineanu. „ „ Toamnă „ 10.73 „ 10.60 Secară „ Primă­vară „ 8.60 „ 8.75 „ Toamnă ,. 8.41 „ 8.50 Porumb „ Sept./Oct. „ 4.94 „ 4.98 Colza „ Aug./Sept. 13.10 „ 13.35

Next