Opinia, iulie 1897 (Anul 1, nr. 51-77)
1897-07-22 / nr. 69
Din Străinătate Anglia. Camera lorzilor a adoptat, în a treia cetire, bilul relativ la aplicarea sistemului metric în măsuri şi greutăţi. Camera comunelor a primit cu 120 contra 54 voturi, în a treia cetire, bilul relativ la interzicerea importului obiectelor fabricate în penitenciare. Spania. După un raport oficial numărul soldaţilor spanioli bolnavi, în Cuba, se urcă la 22.000. Heraldo spune că insurgenţii profită de vremurile ploioase spre a-şi reculege puterile. Alt raport oficial relevează noi ciocniri între armată şi insurgenţi. Aceştia din urmă, ar fi ,avut 90 morţi şi 19 prizonieri. Insurgenţii au atacat Mariana în apropiere de Havana, fură însă respinşi. Un căpitan spaniol fu rănit, mai mulţi soldaţi căzură răniţi deasemeni. Franţa. Ziarele înterpetează absenţa reprezentanţilor ministeriali la serbarea desvălirei unui monumentmilitar din Sedan. In intervorbirea ce a avut, ministrul de comerţ cu un ziarist de la Gaulois, cel dinţii declară că nu frica vreuni conflict cu Germania ar fi împiedecat prezenţa oficialilor la această serbare. Miniştrii au fost împiedecaţi de a lua parte din pricina participărei lor la călătoria prezidentului Faure în sudul Franţei. OPINIA 3 1 Tîrguil Cerealelor 19 Iulie 1897. Brăila. America ne-a adus astăzî noi urcări, cea ce a contribuit şi mai mult la fermitatea pieţei noastre. In urma întârziere! treerişuluî şi deci a sosirilor de marfă nouă consumaţiunea locală avlnd absolută trebuinţă de marfă, plăteşte preţuri cari nu corespund cu preţurile din străinătate; s’au plătit vagoane de pe linie cu Ln. 11.75/12.50 bec. din vagon griul de 53/55 libre. Pentru porumburi s’a arătat o bună cerere, plătindu-se 10/15 bani mai mult ca erl. Secăturile se bucură asemenea de o disposiţiune plăcută, oferindu-se astăzi pentru 54 libre preţul de Ln. 7.25 hect. din magazie. Bucureşti. Preţul griului continuă a se urca. Erl s'a vîndut la Capitală chila de gritt din recolta 1897 cu 106 lei, şi astăzi acest preţ s’a mai urcat încă. Porumbul se plăteşte cu 42 şi 43 lei chila. Piaţa externă. Viena 30 Iulie. Preţurile sunt în 11.pr. °/o kgr. Grîtt de Primăvară ast. 10.91 ori 10,90 Sucesiunea Pereţ. Sunt etţiva ani de ciad a murit in Roman colonelul Pereţ. El a lăsat o însemnată avere şi ca legatar principal ministerul instrucţiunii. Banii lăsaţi aveau de scop de a zidi o biserică şi o şcoală in comuna Tamaş, din ţinutul romanului, iar 6 din elevii cari se vor distinge din acea şcoală să fie trimişi bursieri, pentru complectarea studiilor,in ţară sau în străinătate.Executor testamentar a fost numit de defunct, d. St. Sihleanu, secretar general al ministrului şi rudă a decedatului. Gheşeftul Profitând, se vede, de înaltul post pe care-l ocupă la ministerul căruia colonelul lasase cea mai mare parte din avere, dt. Sihleanu n’a satisfăcut până acum dorinţa testatorului.Direcţiunea casei şcoalelor, deşi cunoaşte glieşeftul secretarului general, n’a îndrăznit pentru a pune ministerul in posesiunea averei. Dacă direcţia casei şcoalelor menajează pănă intr’u atît glieşeftul mai marelui de la minister, ar trebui să intervie măcar justiţia pentru a face ca ultima voinţă a unui om de bine să nu fie înăbuşită de un lacom al banului. Inelul miresei.—El s’a celebrat cununia d-rel Apostolescu cu d. locotenent Florii. Pe cînd mireasa trecu de la biserica Banu la locuinţa iei de peste drum, perdu de pe deget veriga pe care mirele i-o dăduse în semn de unire. Anghină.—A fost adus din comuna Buhăeşti copilul M. Ionescu, de 12 ani, bolnav de anghină. Păţania beţivului.— Muncitorul Sava Dragan, după ce lucrase în viile Domnului, merse la depozitarul de lemne I. Meerkatz, strada Zoe 5, şi se culcă în odaie. Pe masă ardea o lumânare şi pe cînd beţivul se zbuciuma în lupta cu somnul, luminarea căzu pe pat. Mimiirel şi perna ardeauă deja de-a binele —cînd, din fericire, gardistul, trecînd pe acolo, scăpă beţivul de furia flăcărilor. S’a zis că asasinii lui Ion Lungu, au fost prinși de primarul comunei Mironeasa, d. Ioan Gaman. De fapt însă captura aceasta se datorează unei împrejurări cu totul originale. De la comiterea crimei asasinii se așezară în comuna Pocreaca. In ultimul timp o ceartă se ivi între asasini. Unul dintre ei, Ilie Andrei, se prezintă la cabinetul I al judelui instructor şi se denunţă pe el şi ai sei. Atunci parchetul însărcina pe primarul Gaman cu aducerea omorîtorilor. Din Lespezi. Vineri 18 iulie, o adevarată furtună, însoţită de o groznică ploaie torenţială, se abătu asupra acestui tîrguşor. Ploaia a ţinut timp de maî bine de două ore, acoperind de ape întreg şesul dintre tîrguşor şi gară. Vitele luotau în apă, pe şes, de li se vedeau numai capetele. Cîteva case ţărăneşti fură dărâmate de şuvoiu. O femee bătrîna scăpă de înec, graţie numai ajutoarelor grabnice ce i s’au dat de cătră nişte locuitori din apropiere. , Podeţurile de prin împrejurimi au fost luate de ape în mare parte, contri- . buind astfel maî mult la isolarea tîrgu- *■ şorului. Ie de prisos a maî adăuga că mizeria creşte pe fiece zi, în Lespezi. ŞTIRI DIN ŢARĂ In urm unui referat al d-luî Gogu Cantacuzino, consiliul de miniştri a decis să nu se maî libereze certificate de liber pacurs pe C. F. R, decît numai funcţionarilor însărcinaţi cu vreo misiune. Cancelaria consiliului de miniştri a trimis alaltăieri o circulară tuturor ministerelor despre aceasta hotărire. * * * Costul pîinei continuă a se rădica in diferitele centre mari. Bucureştii au dat cel dinţăin pilda, încuviinţîndu-se, de însăşi primărie, urcarea pîinei cu bani la kilogram. In alte oraşe chilogramul de pîine a fost scumpit mult mai mult de cît în Capitală. Astfel, îa Galaţi pîinea se vinde cu jp de bani chilogramul de şi grîul şi făina sunt mult maî eftine de cît în Capitală. La Ploeşti brutarii au ridicat chilogramul pîinei cu io bani iar al jimblei cu ij bani. In cele mai multe însă din oraşe costul pîinei s’a ridicat cu io bani la chilogram şi numai în foarte puţine cu bani. Nu înţelegem cum autorităţile comunale nu intervin pentru a pune stavilă acestei exploatări îndrăzneţe a brutarilor. In Capitală, unde cheltuelile de fabricaţiune a pîinei sunt mult mai mari:chirie, dări, salarii, etc., brutarii au ridicat cu bani, iar în provincie unde totul e mai eftin, chilogramul s’a ridicat cu io bani.* * * Pe ziua de 17 Iulie curent, se aflau în Focşani 29 bolnavi de febra tifoidă. * * * S’a aprobat ca texte didactice pentru învăţăţămîntul primar cărţile: „Aritmetica practică" pentru clasa 3-a primară ,şi „Aritmetica şi Geometria“ pentru clasa a 4-a primară, lucrată de d. G. Frcşinescu.* * * Curtea de casaţie va judeca a doua serie de recursuri de vacanţă în zilele de 30, 31 Iulie, 1 şi 2 August. Recursurile sunt cele care cad în sarcina secţiunea II ca : exproprieri, comerciale, divorţuri si corectionale. ’ a b a * * * La ministerul domeniilor se studiază chestia transformare! şcoalei de arte şi meserii din Craiova într’o şcoală specială pentru fabricarea maşinelor agricole. In acest scop, d. G. Hazu, inspector domenial, a plecat în străinătate. D-sa va studia organizarea şcoalelor similiare din Germania şi Francia. Cursurile şcoalei, în cazul cînd ea va fi transformată în şcoală de maşini agricole, vor fi sporite la 6 ani.* Cu începere de la 1 August a. c., vor fi primiţi la şcoala de silvicultură de la Brăneşti un număr de 9 practicanţi, dintre cari 3 bursieri şi 6 solvenţi.** * Camera de comerţ din Botoşani a admis morilor, velniţelor şi fabricelor de spodium să funcţioneze cuminecele şi sărbătorile fără întrerupere. * ** In funcţiunea de sub-director al poştelor şi telegrafelor, în locul vacant, prin demisia d-luî Kiriţescu, a trecut d. Ştefan Dumitrescu, vechiul inspector la această instituţie. In locul d-lui Ştefan Dumitrescu, va fi avansat d. Coşu.* . * * . Exploatările sistematice la minele de antracit din Schelea-Gorj, se vor începe la toamnă anul 1898. Pînă acum prin cele 11 galerii suterane ale minelor, se află 167,000 tone cărbuni în blocuri imens de mari. îndată ce se va construi linia ferată T.-Jiu — Schelea, se vor transporta de la mine 4 — 500 tone de cărbuni pe zi. Petreceri locale: Berăria In fiecare sară, Muzica Militară. In tot timpul verei, administraţia „OPINIEI" deschide spre înlesnirea publicului abonamente lunare şi pe 15 zile cu următoarele preţuri : o lună 15 zile în ţară . . . 3.00 1.75 în străinătate. 5.2.50 Dnii abonaţi cei vechi sunt rugaţi ca în caz de plecare, în STREINATATE să binevoiască odată cu indicarea nouele lor adrese, să adauge costul pentru porto socotind 5 bani pe zi. Schimbările de adresă in ţară se fac fără nici o plată. D. judecător de instrucţie Sculi, care a fost însărcinat să facă un supliment de instrucţie în afacerea fostului subprefect Veniamin Costache, acuzat de a-şi fi apropiat nişte lucruri de ale defunctei Nădejdea Marcu, a înaintat raportul. Camera de punere sub acuzare, compusă din dd. Vrînceanu, Grigoriu şi Donici, se va pronunţa mine în această chestie.* Cu începere de mîne şi pănă la 1 August, secţia de vacanţă a tribunalului va fi presidată de d. Th. Crivăţ. Ni se denunţă următorul abuz al d-lui G. Buttman, şeful serviciului stradelor, asupra căruia atragem atenţia celor în drept. In fiecare zi, de la orele 7 seara în jos, vecinii observă, de cătva timp, căruţile primăriei, cărând transporturi de moluz şi nisip, în ograda caselor d-lui Batman din strada Ipsilant No. 2. De prisos a mai adăugi că transporturile aceste sunt gratuite şi că moluzul serveşte pentru necesităţile personale ale şefului de serviciu. • Cetăţeanul care ne denunţă cele de mai sus, ne mai relatează că d-l Butman se serveşte de trăsura de serviciu a primăriei pentru a-şi duce copil la şcoală, a-şi primbla familia, ca şi pentru alte necesităţi casnice. „ Recolta din preajma moşielor din Tg. Frumos este, în bună parte, compromisă. Grîul, orzul, sacara şi meiul sunt de calite de prostă, numai ovăzul ie ceva mai bun. Nisiparii din suburbia Tataraşi s’au adresat cu o lungă petiţie cătră ministrul internelor, arătîndu-i că, din cauza concurenţei năsiparilor străini, iei nu mai pot lua nici o întreprindere. Petiţia a fost remisă prefecturei de judeţ. „ In privinţa crimei de la Găcărăzeni aflăm că investigaţiunele continuă. Autorii sunt cunoscuţi, dar cei au fugit din ţară. Primul-procuror mai arată, că oamenii cari lucrează la moşie fiind absolut lipsiţi de mijloace, a dispus să se ridice de prin şuri, făină şi brînza care au fost distribui muncitorilor. Se mai cere de primul procuror ca administratorul numit Sâmbătă de tribunal, d. avocat Chirilovici, să fie trimis la moşie spre a dispune strîngerea recoltei. Prelativ la notiţa noastră, apărută în numărul trecut al Opiniei, care conţine o aluzie la oare cari păcate ale d-lui Gane, împotriva cinstei, ţinem a declara că noi nu am înţeles de a bănui corectitudinea personală a primarului. In atacurile ce le îndreptăm inpotriva administraţiunel d-sale comunale, nu facem, altceva, decît a ne conforma adevărului, destăinuind-o ca destrăbălată şi întemeiată mai ales pe hatârurile ce d-sa le întrebuințează pentru a domestici pe onorabilii domni consilieri. Primarul comunei Cucuteni a cerut astăzi prefecturei să dispue reconstruirea podului de la Chescu, care a fost distrus în urma ploilor. * Un alt raport arată că administraţia comunei Gropniţa se face în mod destrăbălat. Primarul nu se ocupă de afaceri, ci lasă lucrările la apreciarea comunei. * Febra aftoasă s’a ivit printre vitele din comuna Miroslava. S’a cerut de autorităţile de acolo ca medicul veterinar al judeţului să aviseze asupra măsurilor de luat. & Termometrul Celsius a arătat azi, la orele P1, 35 grade de căldură, la umbră. & Eri s’au celebrat următoarele căsătorii: d. I. Şi. Mitescu, profesor, cu d-ra [N. Manoilescu; d. locotenent Floru cu d-ra Panaitescu; d. locotenent Rafael Dimitriu cu d-ra Anna Cihodariu; d. Dimitriu, institutor, cu d-ra Natalie Ohl. Graţiarea lui Vergatti Raportul procurorului—Decretul regal.— Misterul. Copia raportului procurorului general pentru graţiarea lui Vergatti, a fost luată de procurorul general, care după cum se ştie, a plecat in vilegiatură. Faptul dovedeşte că d-lui Mindru i ie ruşine de isprava sa. Cu toate acestea am putut alia conţinutul acelui raport. El este, nimic mai mult, decit un exces de laude la adresa pungaşului condemnat. Deşi ştia că Vergatti s’a servit de o diplomă de bacalaureat falsă, procurorul general nu se sfieşte a spune că Vergatti este unul din cei mai distinşi studenţi ai facultăţei de drept. Cit despre cumulul de fapte rele de care numitul s’a făcut culpabil, procurorul general le dă forma „unei copilării, comise intr’un moment de uşurinţă." Decretul pentru graţiarea lui Vergatti este astfel conceput: „No. 2652, 15 Iuliu 1897. Condemnatul Dimitrie Vergatti este graţiat de cele 2 luni închisoare la care a fost osîndit prin sentinţa curţei de apel secţia a II-a No. 345“. In şedinţa de sămbătă a consiliului comunal, primul-ajutor de primar, d. Tăcu, a făcut o dare de samă asupra mersului căsărieî comunale, în cele 5 săptamîni cît a funcţionat. Rezultă că fondul de 20.000 lei a rămas neatins, primăria realizînd chiar un beneficiu de 1800 lei. Consiliul a exprimat mulţumirile sale primului ajutor şi medicului veterinar, d. Jocu, pentru acest rezultat. * In aceiaşi şedinţă se mai hotăreşte reducerea la 10.000 lei a creditului pentru repararea de conducte, în loc de 45 mii, ce se votase. Se admite construirea unei linii telefonice între abator şi primărie. Se votează un credit de 1380 lei pentru complectarea sumei necesare la repararea bisericei sf. Haralamb. Se admite acontul de 100.000 lei societăţei de construcţiuni din suma de 350.000 ce i sa mai datoresc. Se acordă d-lui Bejan, însărcinat cu ridicarea planului oraşului Iaşi suma de 40.000 asupra sumei ce mai are a lua. Şi se primesc legaturile de 1200 şi 1000 lei lăsate de defunctul Pavli, bisericilor Buna-Vestire şi 40 de Sfinţi. * * * S’a votat apoi o diurnă de 6 lei pe zi d-lul medic veterinar, care după cum se ştie, locuieşte actualminte afară din oraş, aşa că venirea sa în oraş, pentru inspecţiuni, necesitează cheltueli pentru biril. Consiliul a hotărît ca administraţia să se desiste în procesul intentat fostului intendent, Smădu. Ni se comunică din Sculenî, că erî s’a înecat în Prut d-ra Elena Petrovici absolventa externatului secundar din localitate. Nenorocita fată se scaldase împreună cu măsa. Ambele, fură luate de valuri. D-na Petrovici a putut fi scăpată. Cadavrul d-rei nu s’a găsit încă. Sesiunea extra-ordinară a consiliului comunal s’a terminat cu şedinţa de Sîmbătă. Primând s’a întors în Slănic, ori sara. Noua bancă industrială, care a depus deja actul de constituire la tribunalul de Ilfov, va începe a funcţiona de la 1 Octombrie, în capitală. Tragerea loteriei funcţionarilor publici va avea loc irevocabil la 14 Septembrie. Din 500,000 bilete emise, 350,000 sunt deja, zice-se, vîndute. Mai remîn deci de plasat bilete in valoare de 120,000 lei, restul de 30,000 constituind rabatul vînzătorilor. Primim plîngere contra şefului gare! Şoldana, care ar opri corespondenţa şi s’ar purta brusc cu lumea. Faptul ni se relatează de un abonat al ziarului, care ne cere să stăruim pentru deschiderea unei anchete. Ni se scrie din Tîrgul-Frumos că astăzî dimineață, la 6 ore 30, pe cînd un tren manevră în gară, frînarul Dumitru Petala, voind să strîngă frîna unuî vagon încărcat cu marfă şi-a prins piciorul drept şi o mînă, rănindu-se greu. Ni se comunică, în ultimul moment, că toţi lucrătorii de la fabrica de scaune şi parchete a d-luî inginer Finkelstein s’ar fi pus în grevă. Cauza ar fi îndepărtarea din fabrică a cîtorva lucrători, cu cari greviştii solidarizează. Neavînd vremea de a controla această ştire, o dăm sub cuvenita rezervă. Ni se scrie din Bucureşti că sâmbătă seara pe cînd d. Anton Bacalbaşa, primul redactor al Dreptăţei mergea prin strada Doamnei, a fost atacat de tînărul Skupiewski, pe care Dreptatea o atacase cu ocazia, cînd acesta încercase a se otrăvi. Graţie intervenţiei d-lui Al. Ionescu, reporterul Drapelului, agresorul nu şi-a putut pune planul în execuţie. In imposibilitate de a exprima fiecărui în parte, recunoştinţa pentru compătimirele manifestate cu ocazia dureroasei perderi suferite, exprim prin aceasta, atît în numele meu cît şi în acel al copiilor mei, cele mai călduroase mulţumiri, tuturor acelor cari ni-au dat dovezi de simpatie cu această tristă ocaziune. S. Goliiental jMi OILNC AR 52 — str. Golia — 52 Iaşi Medalie de aur de Medalia de aur de la Academia Parisians la Exposition Nationale des inventors 1891, Suisse Geneva 1896. Intorcîndumă din Elveţia fac cunoscut onor, public şi onor. mei clienţi cum că m’am mutat din foasta mea magasie din str. Ştefan cel Mare No. 15 casele d-luî Neculai loan, pe care am ţinut-o în interval,de peste 20 de ani, mutăndu-mă în str. Golia No. 52 vis-a-vis de Fotografia Nestor Heck şi casele Neuschotz,— unde sunt la dispoziţia onor. public şi onor. clienţi cu cele mai grele reparaţiuni de ornice şi comenzi, asigurîndu-i că i vor fi pe deplin mulţumiţi ca şi în trecut. Tot cu această ocazie fac, cunoscut că am adus un frumos asortiment de ornice de aur din Fabrica Patent Silberberg precum ornice de argint şi metal etc. rîţuzăndu-le de preţuri foarte ieftine şi cu garanţie, cu deosebită stimă Nathan Silberberg ORNICAR 52—str. Golia — 52 Iaşi Dimitrie Greceanu Avocat Strada Asachi A apărut şi se află în depozitul Librăriei P. Iliescu & D. Grossu din Iaşi. C. Gr. SGERE EVOLUŢIA INDIVIDUALITATEI şi NOŢIUNEA de PERSONA în drept Studiu sociologic şi juridic 1 vol. în 18, de 250 pag. Lei 2.5u Magasinul Conservatorului Iaşi, Str. Lăpuşneanu 7, Iaşi MARE DEPOSIT DE Note şi Instrumente Muzicale Representanţă generală pentru W PIAN PCOw din fabrica C. Ochler Stuttgart. Vînzare în rate lunare, cu condiţiuni foarte avantajoase. Expediţiunî în provincie Sol. Marlilinaiui De închiriat .ILS casele subsemnatului, situate în strada impas 40 sfinţi No. 3, compuse din 7 odăî, 2 antreuri, baie, bucătărie, spălătorie, odaie de servitori, grajdin, şură, pivniţă, cămări etc. etc. şi în curte apă potabilă , precum şi o grădină spaţioasă. Casele pot fi vizitate în orîce zi şi oră şi se dau, cu, sau fără grădină. Inginer V. A. Popovici La Magasinul de Galanterie CH. FISCHGOLD vis-a-vis de Mitropolie Se vinde cu preţuri cît se poate de eftin obiecte de galanterie şi mărunţuşuri, precum: gulere, manşete, cameşîplastroane, mănuşi de piele, de matasă şi de aţă, passementerie, dantele, parfumeria franceză, flori pentru pălării de dame, cămeşi de vară, paneraşe, ciorapi pentru dame şi barbaţî, butonî pentru manşete şi piept, corsete etc. etc. Onor, public ieşan, este rugat se viziteze acest magasin, spre a se convinge atît de eftinătatea cît şi de buna calitate a mărfurilor. 2000 Lei gratis Ofer aceluia care î mi va procura un timbru poştal stampilat din Moldova din 1858, de 81 parale. Pentru mărcile Moldoveneşti din acelaşi an de 27, 54 şi 108 parale plătesc 150—450 Lei bucata. Cumpăr asemenea orî-ce fel de Mărci Româneşti plătind preţuri mai mari decît orî-care altul. Preţul curent de cumpărare cu descrierea fiecărui timbru în parte. A Apănit şi se trimete la orî-ce cerere gratis şi franco. Pentru mărci romíne comune asoitate plătesc 2 lei mia. Magasinul special de Mărci pentru colecţiunî. H. BIRNBACH Pasagiul Român (vechili) No. Intrarea prin Str. Cămpineanu. „ „ Toamnă „ 10.73 „ 10.60 Secară „ Primăvară „ 8.60 „ 8.75 „ Toamnă ,. 8.41 „ 8.50 Porumb „ Sept./Oct. „ 4.94 „ 4.98 Colza „ Aug./Sept. 13.10 „ 13.35