Opinia, ianuarie 1898 (Anul 1, nr. 199-222)

1898-01-24 / nr. 217

2OPINIA niatul b, art 36, în sensul alin. e art. 42 din proiectul Poni. Alte observări sunt de făcut asupra art. 41, al. a: «acel care va absenta în cursul unui an 30 zile fără concediu, va fi considerat ca demisionat». Acest aliniat e luat din Proectul Poni, și nu figurează nici în proectul din 1887, nici în cel din 1895 . Ar fi de dorit ca să se adauge aici cuvîntul in şir , căci foar­te lesne se poate întîmpla din diferite motive ca un profesor să lipsască de la clas fără concediu, ci numai motivîndu-şi absenţele; cum remîne atunci acest a­­liniat draconic? Din contra cine lipseş­te 30 de zile­­în şir fără concediu, în­­samnă că nu mai vrea să facă parte din corpul didactic şi de la sine se conside­ră demisionat. Un profesor „Balada mare rupe ciochinele“ Cît e de semnificativ acest proverb: dobînda mare rupe ciochinele! Nu însă în dauna creditorului,mai adesea se re­­alizază, pre cît—în general—în dauna debitorului, care, de regulă, e mai toa­tă viaţa—ba şi din neam în neam tot debitor;—atare nenorocire o cauzază singurul cîrcîog : dobînda mare. Din as­tă cauză s’au văzut şi se văd multe fa­milii ruinate, oameni ajunşi la sapă de lemn,­­de­şi lipsiţi de vicii), fără să se mişte inima creditorului în coborîrea procentelor la limita putincioasă de a le achita—debitorul—în proporţiune ca, din ceia ce cîştigă, să poată arunca de­oparte ceva şi pentru capete ; şi astfel, să fie in stare—la un timp dat—nu nu­mai a se achita în totul, dar a-i şi ră­mânea ceva din stradania sa, a-î remă­­nea fondul dezrobit, dacă a fost ipote­cat, şi a nu mai are de achitat credito­rului de­cît dobînda morală pentru în­lesnirea ce i-a făcut cu banii reprimiţi deja. Ce-­ drept, am făcut niţel progres în respectul umanităţei, şi relativ la dobîn­­direa camatarlîcului—a uzureî, prin le­gile existente relativ la împrumuturi de bani ; dar aceasta până ’n present, e mai mult cu referire la casele statului şi creditele urbane; în colo, chiar pe la societăţile de economie—cele mai multe, tot jai putem numi quantumul procen­telor : 12—15 la sută! nota bene pro­cent la împrumut ordinar— nu la scumpt. Deci, este una dintre marile chestiuni cari întregesc economia politică a sta­tului, și chestiunea dobînzilor, cari u­­cide majoritatea omenirei debitoare cu bani de împrumut,­­vorbind de ţara noas­tră), omenirea nevoiaşă—care, fie că îm­prumută chirograful fie că ipotechează, la societăţi de economie sau la particu­lar—individual,procentele esorbitante la cari împrejurările au silit-o a se obliga o condamnă la calicire; şi această ches­tiune, e foarte de dorit a preocupa pe guvern şi camerile legislative, în primul rind,deja, spre a face o lege specială, prin care să se fixeze maximul procen­­telor la toate casele particulare de îm­prumut în ţară, (societăţi de economie, bancher şi ori­care alte persoane), ma­xim de procent : 8 la sută pentru îm­prumutul chirografar şi 6 la sută pen­tru cel ipotecar. Cu chipul acesta, nu vom mai întîlni săraci din cauza procentelor, şi nici bo­gaţi ruinători ai debitorilor lor cu bani, pentru dobînzî care rup ciochinele. Dacă cămătării nu se sinchisesc spre a se înavuţi­ unii, iar alţii a-şi înalţa avuţia prin ruinarea debitorilor lor,— părinţii ţârei,—guvern şi camere legiui­toare, să credem că vor pune stavilă de­­zastrului prin procente. V. Săghinescu, Ştiinţî-Litere-Arte Voltaire despre Iaşi. Cu prilejul injuriilor fără număr adresate lui Zola s’a citat îndrăzneala cu care Voltaire a vorbit odinioară de patria sa, de Franţa „ce pays des singes des tigres.“ „Pendant que nous sonnnes la cliiasse du genre humain, on paries franşais â Moscou et â Yassi; mais ă quoi doit-on ce honneur ? A une douzain» de citoyens qu'on persecute dans leur patrie (Corresp. generale 1777). * In numărul viitor al „Arhivei“ va apare piesa istorică a d-lui Titus Dunka, învingător și învins.* Doctorul Pean a cărui moarte am înregis­­trat’o ieri se trăgea dintr’o familie săracă. Tatăl său, morar în provincie, se dusese la Paris pentru a fi operat de un abces, întors de acolo povăţui pe băiatul său: „Ar fi bine să te faci doctor şi tu ; e o meserie bună, cîştigă mult şi lesne“. Pean ajuns una din ilustraţiile medicale ale veacului repeta foarte des anecdota aceasta a­­supra originei studiilor sale. * Sîmbătă 24 Ianuar 1898, în beneficiul d-nilor M. Arceleanu şi Gh. Al. Cârjă, I-a representa­­ţie a piesei: „Dama de Caro“. JDALPZLJA IDEZ CARO Sumarul tablourilor: Tab. I-iu. La­­„Lucea­­far“. Jefuitorii de trenuri. Amorurile unei cîn­­tăreţe. Fem­e­i, aur şi singe. Tab. II. Justiţia Americană. Un mijloc de scăpare. Hoţ şi Tată !! Dama de Caro. Tab. III. Familia unui ban­cher. Amor glumeţ. Estravaganţele unei fete bătrîne. Un înger fiul unui demon. Tab. IV. Fiul şi Tatai. Călăul familiei. Hoţii la pîndă. Un asasinat prin cloroform. Tab. V. Fericire şi crimă. O acuzaţie îngrozitoare. Amorul unui în­ger. Ascunzătoarea misterioasă. Tab. VI. Spa­niola înamorată. Tigroaica şi Gazela. Sacrificiul unei copile. Amanţi şi Complici. Tab. VII. Cui­bul Hoţi­or. Imparţeala prăzel. Un martor neaş­teptat. Condamnat la moarte. Minunile Damei de Caro. Resplată şi Pedeapsă !!! * Celebra Yvette Guilbert cîntă de cîte­va seri la Berlin unde a fost primită—ca și Réjane— cu multă simpatie. Arta şi banul au fraternizat peste h­otare.* sTitoi.i %iij.i Economie S’a hotărît în principiu desfiinţarea unui corp de pompieri la Iaşi. OPINIA Nici n’aveam de dînşii lipsă In oraşul de mizerii. Dacă apa ne lipseşte Ce să facă pompierii ?.. Strună JVlJVFl UJSUTJE Prin o regretabilă confuziune s’a anunţat ieri căsătoria d-luî doctorand Heller în loc de a d-rel Sophie Heller cu d. Ieremia Hirschensohn. * Parchetul din Rîmnicul-Sarat, înştiinţează pe cel din Iaşi că un ţigan, numit Ilie Lae, din comuna Timbreşti, a ucis o fată, Aurica, în vrîstă de 20 de ani, fiica unui sătean din acea comună, împuşcind’o în frunte. Se cere facerea cuvenitelor cercetări. * Asară, la oarele 8, d. Gh. Dumitrovici, func­ţionar la poştă, voind să aprindă o lampă şi aruncînd chibritul nestins pe masă, au luat foc nişte hîrtii. Focul, care s’a întins in urmă la mai multe lucruri din casă, a fost stins, fără a pricinui mari pagube.* A fost înaintat parchetului individul Gh. Borş, autorul furtului comis vara trecuta la d. M. Davidovici, din str. Cuza Vodă. * Indivizii, fraţii Ion, Gheorghe şi Dumitrie Iosub şi Gh. Bostan, tuspatru turmentaţi de băutură au năvălit astă noapte in casa locui­torului D. Hristea din strada Stejar 38, maltra­­tindul grav. Hristea a fost transportat greu rănit la spi­talul sf. Spiridon, iar bătăuşii la secţie. Opinii şi reflecţii 21 Ianuarie In vechiul cimitir al Parisului, Mot­­martre, trecătorii nu uită să se opreas­că înaintea unui momiînt lăturalnic, cu piatra ascunsă pururea sub un morman de albe camelii, cunună ce apoteozează numele Marguerittei luplessis, celebră în literatură ca «Dama cu camelii!», eroina f­izică a lui Dumas, eroina Traviatei lui Bizet. Marguerita sfîşiată de boală şi de durere pe care Parisul a cunoscut-o cînd­­va fată saracă de o răpitoare frumuse­­ţă, nemuritoare şi nenorocită, pe mor­montul căreia pelerinele duioase vin să plîngă şi să presară flori. * La Frankfort pe Hain, oraş de negoţ şi de bani, m’am­ asociat odinioară cu un convoiu lung de călători curioşi şi cuvios­ urcînd înfioraţi de respect scări­le muzeului marelui Groethe, îndărătul u­­nor geamuri patrate--pergamente şi cia s­­love deschise, pagini vechi acoperite de o slovă măruntă şi frumoasă : scrierea originală a celui mai filosof dintre po­­ieţi. Acolo se pot ceti aievea fragmente din «Werther», din «Wilhelm Meister» şi din «Faust». Acolo se pot admira ră­măşiţi adunate de pe urma marelui scri­itor şi a eroilor vastei lui opere, acolo nemuritoarea Lotte, iubită sub atîtea nume şi imortalizată sub eternul simbol al Margaretei reînvie în moaşte conser­vate cu sfinţenie la care se închină mii de pelerine cu ochii înlăcrimaţi. Căci toate eroineie poienilor au trăit cu adevărat ca să poată merita eternitatea nemuririi. Şi Margaretele toate au vie­­ţuit pînă ca să devie pentru viacuri i­­doluri dătătoare de emoţiune şi poiezie; au suferit—pănă sâ le vedem’noi idea­lizată suferinţa în muzică de note şi muzică de vers. Margaretele amîndouă—a lui Goete şi a lui Dumas—au trecut două săli de-a rîndul in faţa imaginaţiilor noastre exal­tate de armoniile lui Bizet şi Gounod. N’a remas nimic aproape nimic, din pa­tima adine mistuitoare a «Damei cu ca­melii» , n’a rămas nimic din chinuitoa­rea problemă a „doctorului Faust“—ci în virtojul notelor durerea spiritualizată s’a desfăşurat în trilurile dulci, în due­­turile fermecătoare ale artistei Darclée; durerea înfrumuseţată—ca şi acea a lui Christ în bisericile aurite cu coruri mis­tice de orgă—pe care o îndrăgim, o a­­romim cu flori, o admirăm cu lacrimi, o resplătim cu aplauze, o primim în hai­ne de sărbătoare, cu lumină şi splen­dori. Margaretele acelea au trăit şi au su­ferit, iar noi fascinaţi de frumuseţea în­chipuită a realei lor dureri ne dăm în­­tîlnire în grandioase clădiri, în teatre superbe unde parodiam cu încîntătoare melodii—redate de voci transportatoare —măreţia sfîşietoarelor dureri, înălţarea frământărilor de cuget, voinţă şi simţire. Iar în lumina orbitoare, în vraja feerică, trăim sub o formă nouă viaţa trecă­toare, simţirea şi nesimţirea de toate zilele ; admirăm şi ne extaziăm împăr­ţiţi cu sufletul între lumea de pe scenă şi aceea din jurul nostru—,lume de sta­luri, de loje şi de galerie,—e de galerie mai ales ! Căci galeria in serile de spec­tacole «scumpe» întruneşte ea singură cea mai complexă şi mai frumoasă lume; ea adăposteşte clasa sufletelor moderne sbuciumate de iubirea sublimei Marga­rete, de problemele întunecosului Faust şi luptîndu-se între amîndouă, aşteptînd să se îndeplinească proorocirea filozofu­lui că „eternul femenin e stăpîn în lume preste tot“. Tristis „Opinia“ la Vaslui In seara de 12 Ianuarie 1898 a avut loc, In sala teatrului, un mare bal dat de so­cietatea pentru îmbrăcarea copiilor saraci. De­şi timpul era nefavorabil, totuşi re­prezentanţi din toate clasele sociale i­u­ luat parte la această operă de binefacere. Sala era splendid decorată. Tînârul Saul Groper, absolvent al con­servatorului din Iaşi a amuzat publicul de­­clamînd: „Dormi în pace“ de Vlăh­uţă, „ Vrem pămînt“ de Coşbuc, şi cîte­va anecdote de Speranţă. Un mare bazar de obiecte, bine asortat graţie doamnelor şi domnişoarelor din lo­calitate, atrăgea privirea tuturor. Lumea, mulţumită, nu s’a despărţit de cît la ora 6 dimineaţa, cînd spre părerea de rou a tuturor, muzica militară a Intonat marşul de plecare. Succesul balului a fost destul de mare, graţie comisiunea, care ’şi a dat toată si­linţa sa mulţumească pe toată lumea. Am remarcat : D-nele Vasiliu, Gorgos, dr. Ungar, Teo­dorii, Gerber, Siegler, Solomon, Herşcovicl, Gort, AbramovicI, Magder, Ţucherman, Vex­ier, Gruber, Iancovicí, Schwartzenberg, Mi­siim, Heinich, Rosenblat, Reiter, Bărbuţa, Lebovicl, Hoffman, etc. D-rele Dampfi, Vasiliu, Gerber, Bălănescu, BercovicI, Vexier, Gruber, Griinberg, Reiter, Kahana, Ţucherman, Şvartzenberg, Löbo­­vicl, Mişiliu, Spiegel, Bachman, Spinadel, Steinman, Ghelerter, Jeanette Kahuna etc. D-nii N. Lupaşcu, prefectul judeţului, N. Ciurea, P. I. Irimiade, primarul oraşului, V. Tataru, preşedintele tribunalului, dr. Miha­­ilescu, Stati, dr. Peride, dr. Ungar, Gorgos, Vasiliu, Ortynski, Teodoru, Bădeanu, Stavăr, Ciocan, Siegler, Gort, Geller, Fränckel, Gl­erber, Madger, Berbier, Herşovici, Calci­­nescu, Christescu, Rosenblat, D. Ghersin, I. V. Irimiade, Groswald Viritzoff, Bălănescu, Atanasiu, Neuman, Marcovici, Steinman, etc. Gerferngold INFORMAŢII Nici nu se putea alt­fel. Venirea colec­­tivităţei la putere însamnă o epocă de jaf şi ast­fel panica ce de cîte­va zile e­­xistă în piaţă în privinţa scumpirei za­hărului, îşi găseşte explicarea în faptul că pe biuroid Camerei s-a depus, din partea ministrului de finanţe, un pro­­ect de lege pentru înfiinţarea unei taxe de consumaţiune de 15 bani de kilogra­mul de zahar. Totuşi, nu înţelegem această urcare imediată a preţului zahărului întru­cît pentru moment e numai un simplu proect. Oare şi negustorii vor să profite de ja­ful colectivităţei. Profesorii facultăţei de medicină au­ fost convocaţi la o întrunire pentru mine Vineri, ora 8 seara. Se va discuta în privinţa loviturei grele ce se aduce facultăţei de medicină din Iaşi, prin proectul modificator al le­gei sanitare. In comuna Bivolari a fost găsită moartă în casa sa, în dimineaţa zilei de 18 Ia­nuarie, femeea Maria Enachi Popa, vă­duvă, in vrrstă de 6o de anî. Din cercetările făcute rezultă că prin astuparea căminului, s’a produs în casă o mare cantitate de oxid de cărbune, din cauza căreia femeia a s­hombat. Au fost aduşi astă­zi la parchet şi de­puşi la penitenciar indivizii N. Albert, Vasile Scripcariu şi C. Alexandrescu, cari, în noaptea de 14 ianuarie, în drep­tul comunei Sîrca, au atacat şi jefuit un evreiu care mergea cu căruţa spre Po­­dul­ Iloaie. PROGRAM IIP­U PT.­ In ultima întrunire aurelianistă s’ar fi stabilit că d. Delavrancea va interpela pe guvern asupra politice! generale la care se vor asocia d-nii P. S Aurelian şi Em. M. Porumbaru . D. V. Lascar, care e bolnav, a încu­­noştiinţat, că imediat ce va ieşi din casă va căuta prilejul ca să execute pe d. Ferechide. D. Valerian Urseanu va interpela la Senat pe guvern asupra Cassei Rurale; Legea instrucţiei va fi combătută la discuţia pe articole; Legea patentelor va fi combătută cu ultima energie. De alt­fel întreaga luptă parlamentară a aurelianiştilor se va descărca mai ales asupra d-lor Ferechide şi Gogu Canta­­cuzino. Diseară va fi o nouă consfătuire. Bănuiam noi că prin cutele proiec­tului de un nou impozit asupra zahă­rului trebuia să se ascundă, pe lingă o impilare a poporului, şi o gheşeftărie colectivistă, şi presimţirile noastre nu ne-au înşalat. Foarte multă lume, chiar şi guverna­mentali se plîng că acest proiect are un caracter prea personal, anume de a fa­voriza noua fabrică de zahăr a fraţilor Brătianu, a d-lor Simidescu, senator, şi Elias bancheri. Căci prin proiect­ul d-lui Gogu Cantacuzino se asigura în mod indirect o primă de 16 bani la kgr. de zahăr al fabricelor viitoare pănă la 1914, adică pe timp de 16 ani. Ast­fel fabrica fraţilor Brătianu va avea un mare avantaj asupra tuturor fabricelor existente, căci de­şi va plăti Statilui, după noua lege, o taxă de 15 bani pentru kig. de zahăr, totuşi această taxă se compensează cu vîrf şi ridicată­­ prin prima de 16 bani ce se dă de că­tre Stat pentru fie­care agr.­ ­ D. dr. Grigoriu, medicul spitalului ru­ral din Podul­ Iloaie, a cerut prefecture! de judeţ încuviinţarea unui concediu de cîte­va zile şi tot­odată înlocuirea prin­­tr’un medic de plasă oare­care. Ministrul instrucţiune! publice a trimes o circulară tuturor direcţiunilor şcoale­­lor normale de învăţător­ ca să discute modalitatea înfiinţări! anuluî preparator la şcolile normale şi a întinderii lucră­rilor agricole. Cu ocazia aceasta ministrul invită con­ferinţele profesorale a lua în discuţie pro­gramele analitice ale şcolilor normale, a rotunzi materiile ca pentru 6 ani şi a modifica pe ici pe colea lipsurilor din pro­gram. Toate aceste lucrări să fie gata pînă la 1 Februarie. A Armonia colectivistă D. Eduard Ghica, consilier comunal, ne tri­mite, din Bucureşti, următoarea scrisoare că­reia imparţialit­atea noastră ne obligăm să-i facem loc în coloanele ziarului. Domnule Redactor, Citesc în ziarele din Iaşi ca informa­ţie sigură că dorinţa mea ar fi de a mă substitui d-lu! Tăcu, ca prim-ajutor. Cunoscând imparţialitatea d-voastră, vă rog să desminţiţi în modul cel mai formal această ştire. Este însă exact că indată ce se va convoca consiliul voi interpela adminis­traţia comunală asupra Finanţelor noas­tre comunale, voi arata starea lor de destrăbălare în urma conducere! nechib­zuită a d-lui prim-ajutor Tăcu. Voi de­monstra că consiliul n’a avut nici­odată ştiinţă de adevărata situaţie, cu toată insistenţa unora dintre noi de a ni se expune starea reală, de a se micşura A FOIŢA ZIARULUI „OPINIA" 5) GEORGES ONIXET Răzbunare ţi iubire CAPIT. I Ură din prea mai multă iubire — Şi tu aşa de vanitoasă. — Şi ai fi intr’adevăr nenorocit dacă m’ai face baroneasă. — Nu cum­va pentru a fi baroneasă ţii aşa de mult ca să-mi fii soţie? Se opriră speriaţi de expresiunea fe­ţelor lor. Fortune, roş ca un cocoş, era mai, mai să dea într’un acces de epi­lepsie ; Clémentina, ce suferea de boală de mal, devenea verde, nu găseau de loc plăcere în aşa ceva. După cîteva cuvinte banale, necesare pentru a micşura asprimea replicelor, se despărţiră foarte nemulţumiţi şi foar­te departe de o înţelegere oare­care. Roussel plecă pe jos pentru a-şi li­nişti sîngele ce-l ferbcea în vine, dînd dracului pe unchiul Guichard şi fantesiile sale testamentare. — Afurisita idee de a mă însura cu­­ această fată încăpăținată! Nu cum­va credea el că pentru opt­zeci de mii de franci rentă am să risc a fi nenorocit toată viaţa ! La urma urmei n’am nevoe de banii lui !... Aibă ea parte de tot, fiind­că că­sătoria e conviția sine qua non a moş­­tenirel!.... Voi fi totd’auna destul de bogat fiind liber şi liniştit... Dacă­ aş fi soţul Clémentinei aș cheltui toți banii unchiu­lui Guichard, pentru a mă mîngîia că trăesc în apropierea ei! Urîtă specula­­țiune ! Reîntors acasă, n’a putut să doarmă bine avînd niște vise îngrozitoare și se sculă din somn hotărît a nu se însura. Clémentina, după ce petrecuse o parte din noapte în plînsete şi văetări sfîrşise prin a se linişti şi se sculase cu idee hotărâtă de a ceda în toate privinţele pentru a nu-1 îndepărta pe Fortune, re­­mînînd a recîştiga situaţiile perdute, după îndeplinirea căsătoriei. Se puse deci la masă şi scrise vărului, unul din cele mai frumoase bilete de invitaţie, rugîn­­du-l să vie să petreacă seara la dînsa. Abia femeia din casă plecase cu scri­soarea, şi o altă scrisoare din partea lui Fortune o înştiinţa că nişte afaceri îl silesc să absenteze cîte­va zile. D-ra Guichard, suspină, îşi promise să-l facă să-i plătească mai tîrziu, foarte scump, aceste umiliri la cari el o supunea şi neputînd face alt­ceva de­cît să aştepte, ea aşteptă. _____________________(Va urma). 0 Noutate pentru publicul leşan La 14 Ianuarie a. c. s’a deschis în str. Lăpuşneanu No. 28 o magazie de încălţăminte cu firma «Lumea Ele­gantă» care va vinde mărfurile cele mai fine cu preţurile cele mai moderate. Bereria Unirea In fie­care seară orchestra sub condu­cerea renumitului Gh. Borteanu şi Er­nest Alexandrescu. Theatru de varietăţi. Bere de Bragadir şi Luther. Intrarea Liberă. Facem cunoscut că d. I. Rudberg fost în serviciul defunctului nostru părinte Nuţă M. Faerstein deţine prin manopere doloase două cambii datate din 17 Mai 1896, una pe suma de 6360 lei cu sca­denţa la 17 Noembrie 1896 şi una de 6420 lei cu scadenţa la 17 Decembre 1896, pentru care am reclamat atît d-luî prim procuror a trib. Iaşi, încă la 10 Ianuar 1898, cît şi onor. trib. Comercial pentru anularea lor. Publicăm aceasta spre ştiinţa tuturor cărora s’ar presenta cu aceste poliţe. Erez. def. Xată M. Faerstein. Dr. EDUARD FABINI ♦ — No. 140 Strada de Sus No. 140 — X I A S S Y t — Maladii Interne — % BOALE DE FEMEI ♦ ♦ ♦ . Consultaţiuni de la 5—7 ore p. m. A Dr. A. BROPER (Gropeanu) S’a stabilit în Iaşi str. Bărboi No. 2. Consultaţiuni de la 10—12 a. m. şi de la 2—4 p. m., boale interne de femei, copil, piele şi secrete. Pentru saracî gratis. Dr. Philipp Blumenfeld de la Facultatea de medicină din Viena După doi anî de practică la clinicile din Viena şi Berlin, s’a stabilit în Iaşî. 47—Str. Ştefan cel Mare—47 Casele W. Wassermann Consultaţiuni 8 10 a. m. şi 2—4 p. m. D. Pekelman DENTIST s’a mutat în str. Primăriei No. 2 ALEXANDRU CERBAN Doctor In Drept de la­ facultatea din­ Paris AVOCAT Iaşi.—Strada Golia No. 42 MAGASINUL CONSEVATORULUI IAŞI Str. Lăpuşneanu 7, şi Str. Golia 54. MARE DEPOSITEE PIANISTE Din renumitele fabric! C. Ochler Stutti­gart, precum şi de ori­ce fel de Acte şi INSTRUMENTE MUZICALE Atelier special de ori­ce fel de repe­­raţiuni de Instrumente muzicale. Vînzare în rate lunare. Expediţiuni în provincie. Soli. Kauffmann. DOCTOR S. SUFRIN Fost medic C. F. R. Practicînd şi în spitale din Paris Consultă 8—11 a. m. şi 3—5 p. u. Str. Palatului No. 9 (casele Niţescu)

Next