Opinia, iulie 1898 (Anul 2, nr. 48-73)
1898-07-22 / nr. 65
t bogat material didactic decît cele urbane. Accentuez aceasta încă odată, dar n’o mai explic, crezînd-o destul de evidentă. Lucrul manual. Scopul lucrului manual e triplu : pedagogie, economie și moral, dar nu ne vom ocupa de scopul lucrului manual ca atare, ci vom privi chestiunea de astă dată numai din punctul de vedere al interesuluî nostru, adică întru cît măreşte el importanţa şcoalei în ochii ţeranuluî. Aici lucrurile iau cu totul o altă faţă, căci, dacă aduce şcoala vre-un folos direct şi imediat pentru sătean apoi acela e numai cel adus de lucrul manual. Nu-i mai rămîne ţeranului nici un pic de îndoială din acest punct de vedere. Faptele reale şi mai cu samă materiale sunt ultimul şi cel mai plauzibil document, adică evident prin sine însuşi. Cînd copilul săteanului se întoarce de la şcoală acasă, niciodată nu este întrebat dacă pentru acea zi a ştiut sau nu lecţiunile. Apoi chiar de va fi întrebat, el uşor poate minţi pe părinţii lui, iar el neştiind a-1 controla, îl vor crede pe cuvînt. Cînd copilul însă vine acasă cu un obiect de industrie lucrat la şcoală, lucrurile nu mai merg aşa, căci îndată o sâ-1 întrebe de unde îl are și cînd copilul îî va spune că e făcut de el, mirarea o să-i fie dintre cele mai surprinzătoare. O pălărie de paie, un paner de plajă, un cosciug sau o rogojină de papură, un scaun împletit sau lucrat la tejghea, etc., etc... aduse acasă de copilul unui țeran, va captiva numai de cît chiar și pe cel mai răutăcios, căci vorbele atrag, dar faptele rîpesc. Multe, foarte multe s’ar putea spune pentru a arata cît e de important lucrul manual din acest punct de vedere, însă, fiind convins că sunt de ajuns cele zise, să trecem la o altă chestiune tot de această natură, dar mult mai interesantă şi pe semne că tocmai de aceea mult mai puţin bagată în seamă aproape de toţi. E vorba de lucrul manual la fete. Dacă să opune ţăranul nostru, cînd îl cer un băiet la şcoală, apoi, cînd e vorba să-i cer o fată la şcoală, opunerea lui aproape şi chiar invincibilă în înţălesul cel mai restrîns al cuvîntului. Cu nimic, dar absolut cu nimic nu e în stare bietul învăţător să convingă pe ţeran că e de mare şi chiar tot de aceeaşi necesitate, cartea, atît pentru un băut cît şi pentru o fată, afară numai de cazul cînd vede că copila lui vine de la şcoală cu un lucru, cu o cusutură sau împletitură pe care mama ei n’a mai văzut-o. (Va urma) poziţiunile pitoreşti ce ni se prezentau vedere, îmbătaţi de parfumul delicios al finului de curind cosit. La 8 luni, am sosit în Bălţăteşti, unde am remarcat atenţiunea pe cari localnicii o dau unei asemenea ocaziuni de a petrece timpul. La 9 ore muzica începe a întona un vals, după care nenumărate părechi impaciente se avînt în mijlocul sălii,— destul de spaţioasă,—legărindu-se în ritmul cadenţat al bostonului. Ar fi inutil să pun în scris impresia ce a rămas gravată în psihicul nostru, deoarece fiecare, mai mult sau mai puţin, a simţit deliciul unei asemenea distracţiuni. Singura nemulţumire ce am simţit a fost cauzată de faptul că la 11 jum., muzica a intonat marşul, semnalul dispărţirei noastre. Dintre persoanele ce am remarcat pot cita pe d-nele: dr. Stamatin pururea imobilă şi perfectă dănţuitoare, Mexis graţioasă dansatoare, Alevra, Natalie Mitescu, incintătoare şi neîntrecută bostoneuse, Natalie Manoilescu, Henriette Munteanu, Mărculescu, Momuleanu, Tîrnoveanu, Thiereu, Batin Cerchez, Istrati, Iliescu, etc. Buchetul de d-soare era alcătuit din d-ra : Tulbure, o brunetă lipitoare, Ioanid, Agiippine Ionescu, plăcută şi bună dansatoare, Mărculescu o floare* a Bucureştiului, Lucie Manoilescu, personificarea drăgălăşiei şi a inocenţei, Gurănescu, Iliescu. Sexul urît era reprezentat prin d-nui dr. Stamatin, amabil şi comunicativ, căp. Coandă, C. Manoilescu, M. Munteanu, Gh. Spiridon neobosit dansator, C. Ionescu bostoneur, Mancaş, Alevra un ales al balului, Chirculescu, Lipan, Vasiliade, Damian, Ştefănescu, Popovici-Goangă, etc. La revedere pentru Joi. Spic. CUVINTE EPIGRAMATICE XXIX UNUI CĂMĂTAR ...care a luat păduri în exploatare... Tu merge bine —spui la toţi Eu nu mă mir—s’o crezi — Căci ştiu că eşti de mult deprins Să tot... exploatezi... * * * O CULME MEDICALA Să prescrii unul advocat o... alifie, şi să-ţi mai pretindă el ca tu să-l... ungi... Zigfrid. Se anunţă din Lipsea moartea filologului Otto Ribbeth, profesor la universitatea acestui oraş. * In Anglia există un curent foarte duşmănos contra vaccinării. Guvernul a votat noi penalităţi contra acelor ce se sustrag de la această măsură higienică. * Ziarele germane conţin oarecari detalii asupra vizitei prinţului Euric al Prusiei la Peking. Se notează anume că, prezentat împărătesei, prinţul, după obiceiul european, i-a sărutat mina. In timpul vizitei făcute în „Templul Cerului“ prinţul era însoţit de ambasadorul Germaniei şi soţia acestuia. Pentru întâia dată o femee a păşit pragul acestui sanctuar şi populaţia toată a fost emoţionată de acest fapt. * „Gazeta de Colonia“ triumfă în unul din ultimele sale numere pentru afacerea fostului ministru francez Turret, a cărui alegere, după cum se ştie a fost anulată de parlament pentru excese cu totul nepermise. „Astfelia —zice Gazeta Coloniei— se ruinează şi se demoralizează o ţară.“ * Celibatul femeilor devine o nenorocire sistematică în Anglia. Chestiunea aceasta de interes naţional e discutată în articolul din Stephen Gwynn in revista „Contemporary.“ * In ultima şedinţă a Academiei de ştinţi din Paris, s’a emis părerea de a se cere instalaţia obligatorie a telegrafiei fără sîrmă pe toate vapoarele. Se crede că noua invenţie va aduce mari foloase pentru evitarea catastrofelor pe ocean. * Căpitanul vaporului Bourgogne, înecat de curind, Delonce, era un emul al romancierului Pierre Loti, ofițer de marină după cum se știe. Delonde a lăsat un mare număr de poiezii, sonete admirabile in care își îmbrăca impresiile de călătorie. Versurile vor apărea în volum sub auspiciul mai multor scriitori francezi.* Sultanul a dăruit guvernului francez un teren situat aproape de Gallipoli, la intrarea Dardanelelor, pentru ridicarea unui monument în onoarea soldaţilor căzuţi în războiul de la Crimeea.* Intre moştenitorii marelui scriitor german Guitav Freytag şi văduva acestuia—mamă intrigă a moştenitorilor—s’a început proces pentru dreptul de proprietate a scrierilor lui Freytag. Fiii dramaturgului contestă femeei de a dona orice drept; aceasta însă va produce înaintea justiţiei scrisori de ale defunctului, dovedind cf i-i purta iubirea pînă la... proprietatea operilor. * In curînd va apărea în editura Magasinului Conservatorului, un frumos vals cu cuvinte : Lina. Musica de Linke iar cuvinte de M. Juvara. Balul din Bălţăneşti Duminică, 12 Iulie, a avut loc în Bălţăteşti o splendidă serată dansantă. Cîţîva Varaticeni ne-am grăbit de a respunde amabilei invitaţiuni a simpaticului dr. Stamatin, medicul băilor. Cu toate că distracţiunile nu ne lipsesc nici un Varatic, deoarece în fiecare zi, vezi grupe, grupe de localnici îndreptîndu-se spre legendara «Poiana ţigancei» sau «Poiana lui Constantin» unde fiecare se dedă la distracţia ce o crede mai plăcută, totuşi dat fiind faptul necesităţii de variaţiune în acţiunile omeneşti, neam decis a ne îndrepta paşii spre Bălţăteşti spre a gusta farmecul unui tour de vals, in apropierea încântătoare a unui drăgălaş reprezentant al sexului frumos. La ora 8 p. m., eu şi cu prietinul meu C...... am părăsit Văraticul. Drumul spre Bălţâteşti e unul din acele pentru care natura a pus toată arta sa maestră. In tovărăşia prietinului meu admiram IVAN TURGHENEF iNTlLNIREA Intr’o zi de toamnă, o ploaie măruntă ca prin sită cădea de dimineaţă; din cînd în cînd cîteva raze străbăteau nourii. Cerul se acoperea de nouraşi cari se îngrămădeau unii peste alţii. Şedeam pe un muşchiu gros de unde ascultamuetul pădurel. Deasupra mea frunzele erau aproape liniştite, şi, in freamătul lor, abia auzeam; simţiam mirosul caracteristic toamnei. Nu era nici fiorul veselei primăveri, al frunzelor abia eştie, nici vesela lîncezeală a verei, nici tristul rămas bun al toamnei, ci un murmur într’un vis. Un vînt uşor adia din cînd în cînd şi înclina unele către altele ramurile înalte ale copacilor. Cînd strălucea soarele, pădurea umbrită uşor de vapori umezi, se lumina şi părea că unde , trunchiurile svelte ale mesteacănilor sclipeau, şi, pe pămînt, frunzele căzute dădeau iluzia unei ploi de aur. Cîteva plante agăţătoare, înroşite deja de arşiţă, se ridicau frumos, în vreme ce altele, îngreunate de picături strălucitoare de ploaie, se plecau către muşchi, ca nişte pene mari, şi-l atingeau cu vîrful lor. Cind soarele dispărea, pădurea era cufundată într’o umbră albăstrie, uniformă, iar natura părea moartă ; numai trunchiurile mesteacănilor rumineau albe, ca niște coloane de omăt. Atunci, întîi începea ploaia, căzînd picătură cu picătură, apoi şiroae, lăsînd să se auză murmurul sau regulat și monoton. Mesteacănul mai aveau încă multe frunze verzi în mijlocul altora îngălbenite, şi, ici şi colo, eşiau nişte vlăstari de un roş şi galbăn viu, cari se înpreunau cînd razele de soare ajungeau pînă la ele, făcînd să apară fiecare ramură de copac. Păsările tăceau, numai strigătul luător în rîs şi vesel al piţigoiului se auzea vibrînd în această mare tăcere. Înainte de a ajunge, trecusem printr’o pădure de plută. Nu-mi plac de loc aceşti copaci, cu trunchiurile luminoase şi ale căror frunze se află mereu în freamăt. Dar într’adevăr seara, în timpul verei, cînd se ridică din sînul unui tufiş des şi străluceşte la razele soarelui ce apune, ca şi cum fiecare din frunzele sale ar fi un fluture de aur, iar trunchiul său pare inundat de o lumină purpurie, acest copac este frumos în toată puterea cuvîntului. E. P. (Va urma) 1) Ştiinţi-Litere-Arte Există în fiecare facultate germană o asociaţie studenţească numită Burschenschaft iar toate aceste asociaţii, la un loc formează o Uniune a studenţilor. Membrii asociaţiilor pomenite au jucat în diverse ocaziuni istorice roluri esenţiale şi multe mişcări mari şi au avut sorgintea in corporaţiile universitare. In toţi anii, „Uniunea“ adresează o felicitare împăratului care e asigurat de sentimentele patriotice ale studenţilor. Contra datinei însă, Wilhelm II, revoluţionar, n’a luat in serios clasa universitară ne respunzînd la nici o telegramă. Ca protestare in contra acestei desconsiderări Uniunea studenţilor n’a mai felicitat anul acesta pe împărat. * Alarmate de reforma care acordă femeilor dreptul de a pleda, unele ziare elveţiane cer oarecari restricţiuni. Bunăoară „Tribuna Genevei“ crede că e bine să pledeze femeea numai în cantonul unde locuieşte, nu şi aiurea. Ce o fi insănmînd şi asta! ? * Vacanţele şcolare în Franţa încep abea zilele acestea. Sezonul şcolar comptează de la 1 Octombre la 1 August. * OPINIA Vînzare casete situate în str. VIIIĂal. Spancioc No. 20, şi str. Verdeş No. 2. A se adresa la R cadeţie. Paul Milker proprietarul fabricei şi magazinului de ARTICOLE DE VOIAJIU 8, Strada Sărindar, 8 în casa proprie aduce la cunoştinţa onor. sale clientele că nu are decit acest magazin fără sucursală, şi în deosebi roagă a se evita confuzia cu magazinul unui domn Frisch, care prin abuz a usurpat firma Milker și caută prin toate mijloacele se inducă clientela in eroare, fapt pentru care este urmărit înaintea Tribunalului. 3 * Uzina centrală de Electricitate din Iași Representant Inginer S. MARCU Str. Stefan cel mare no. 2 (casa Heußchotz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiimi exterioare şi Interioare de ecleraj electric şi de aplicat imen electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru esecutarea menţionatelor instalaţiunî. Avem întotd’auna un deposit însemnat de material electric de cea maî bună calitate, aparate de cel mal nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele maî elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face preţurile cele mai avantajoase executînd lucrările în modul cel mai solid şi după regalele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expoziţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, de vise şi orice alte informaţiunî relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biurorile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2 — 7. Cu toată stima ISIRECI IAEA .■■"i"iiyiiiiimwnimT Sä Ţ 4 Din Varatec Liniştea mănăstirilor şi aerul răcoros al acestor localităţi climaterice, silesc pe cei mai mulţi cărora le permite starea materială sau nu-i impedică vreo afacere dea fi reţinuţi prin oraşe, să părăsască aerul viciat şi căldura lor nesuferită, pentru a se stabili pe timpul verei la vreuna din aceste localităţi, de lipsa cărora Romînia, slavă domnului, nu are a se plînge. Firele slabe şi prea susceptibile la bîrfelele lume! şi neajunsurile vieţei, mai adăogînduse întru citva şi o oarecare cunoştinţă formată despre nimicnicia vieţii, făcu ca aceste naturi să se îndepărteze de acel mediu sgomotos al vieţei obicinuite şi să formeze localuri noi, unde să ducă o viaţă liniştită, fără emoţii, neavînd altă dorinţă de cît de a-şi petrece această viaţă, care lor nu le e mai preferabilă de cît moartea. Astfel s’au format mănăstirile. Mănăstirea Varatec este cea mai mare mănăstire de maici din Moldova căci conţine aproape GOG. Ca frumuseţă ea e superioară căci casele sunt foarte frumoase în raport cu cele din Agapia, şosele numeroase leagă întreg interiorul şi în plus bunul cel mai mare e că e lipsită de curenţi, clima fiind foarte prielnică sănătăţei. Ca nu toţi anii, şi în lanul acesta e foarte multă lume. Mă silesc a vă da o listă aproape complectă a vizitatorilor . Din Iaşi : D-na şi d-şoarele Rusovici, D-na şi d-ra EI. St. Vîrgolici, Donici, familia Manoil, Sterea, D. Ionescu, C. Manoilescu, C. Zaharia, Victor Munteanu, M. Ştefănescu cu d-rele Şoarec, d-na EL Ghinea, I. Statachiu, Constantiniu, Spiridon, Gh. Mihail, d-rele Carp, d-ra Zoe Georgescu, d-ra Elise Caramlău, Constantiniu, (avocat), studenţii Carp, Lupu, Malhasovici, Ibrăileanu, P. Bogdan, Botez, Popovici, Theodor, D. C. Zaharia, C. Radu (Bacău), dr. Ch. Duţu, Druţu prof. (Botoşani), AL Cananău (Botoş.), Maior Bunescu, A. Gane, Dr. Theodor G. Ciuhureanu, Căpit Galiat, V. Popoviciu (Tecuciu), Gh. Cavadia, Gh. Manolescu, Sava Petrol (Galaţi), Dima Institut., D-na El. Gane, fam. Petru Cilarian, fam. Papadopol (Galaţi), d-rele Maria şi El. Prodrom, dr. St. Droghescu (Bârlad) D. Godinescu, fam. Fabius, Şt. Gane, (Bucureşti), life C. Cananăr (Botoş.), fam. Cristea (Galaţi), Ramiro Savinescu (Galaţi), Ivaşcu, Breseanu, d-na Codrescu, D-na şi d-ra Emandi (Bîrlad), d-na Florica Xenopol, fraţii Gros, Ec. Mihailescu Căpit. Mancaş, P. Stoianovici, P. Marinescu, M-me Randaut, D-na Budeanu, I. Iliescu prof. C. Lepadatu, D-na M. Timus, Gh. A. Popovici, A. Costăchescu (Iaşi), şi Chalaud fotograful nostru. Aur. inFORMAŢII Abonamente de Vilegiatura Cu începere de la 1 Iunie, în timpul sesoiunii de vară, administraţia „Opiniei“ primeşte abonamente pentru 15 zile şi o lună. EV ŢARA Pentru o lună ... Lei 3.50 „ 15 zile ... „ 1.80 8TREEVATATE Pentru o lună . . . Lei 5 „ 15 zile ... „ 3.75 Persoanele care pleacă la băi sau la ţară pot trimete sumele respective în mărci poştale. D. sublocotenent G. Volansky, din escadronul 2 de jandarmi, a fost însărcinat cu funcţiunea de ajutant al comenduirei garnizoanei pe timpul cît va lipsi titularul, d. căpitan Corjescu, care a obţinut un congediu. Cu ocazia ploiei de ieri, apa care curgea pe strada Moţoc a intrat în pivniţa caselor d-lui Colceag şi s’a urcat pînă la înălţime de douî metri, iar în odăile de la faţă pînă la 40 de c. m. Maria Cubulteanu fiind arestată la secţia I pentru că se îmbătase şi făcuse scandal, a încercat să se stranguleze în arest, însă a fost surprinsă pe cînd voia să’şi pue planul în executare. Ziarul Neue Freie Presse anunţă că la congresul internaţional de chimie a plicată, care se ţine la Viena, a fost a- jes preşedinte de onoare d. dr. Mino- Ivic, profesor la şcoala noastră de farmacie. La Piatra umblă svonul, mai ales prin populaţia evrească, că Florea trăeşte, că acel împuşcat a fost un tovarăş, şi că el se pregăteşte pentru alte atacuri. I Intr’un număr din săptămîna trecută, opinia a publicat o informaţiune greşită la adresa d-lui Alexandru Şoimaru, funcţionar public. Astăzî, însă, constatînd că informatorul nostru a fost indus în eroare de un rău-voitor, facem rectificarea cuvenită. Aflăm cu părere de rău că d. Bursuc, profesor la conservator este grav bolnav la Viena şi, dorim o grabnică însănătoşire. D. Pierrot Constanţius, concetăţeanul nostru, fost telegrafist la Vorniceni, a fost înaintat la gara Gîrleni, judeţul Botoşani. Cu ocazia incendiului din strada Toma Cozma, megieşii s’au plîns poliţiei că evreul Fridel Avramovici are, la’ No. 82 din acea stradă, o fabrică de olărie chiar în curtea caselor şi că, cînd arde el oalele, vecinii trebue să vegheze toată noaptea căci focul arde deschis şi s’ar putea comunica locuinţelor vecine. D. Zdrobici a făgăduit că se va ocupa de chestiune. Societatea Guttenberg, a lucrătorilor tipografi din Bucureşti, a ţinut adunare generală în ziua de 19 Iulie curent. Cu ocazia aceasta s’a votat afiliarea societăţii Gutenberg cu societatea Albina, din Iaşi. Mai mulţi lucrători italieni se adunaseră, în noaptea de 19 curent, în crîşma lui M. Ganter, din strada Gărei. Pe la 11 ceasuri se isa o ceartă între Mazacezi Cezare şi Mazoti Maximia. La un moment dat, cel dintîiu a scos un cuţit şi l-a împlîntat în partea dreaptă a pieptului lui Mazoti Maximia. Criminalul a fugit iar rănitul a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon. Poliţia, avizată despre cele petrecute, a pornit în căutarea lui Mazacezi Cezare, pe care l-a găsit ascuns în bordeele d-lui Battist de la captaţiile din Şorogari. Asupra criminalului s’au găsit 3 batiste, 9 lei şi 20 de bani precum şi cuţitul cu care ’şi înjunghiase tovarăşul. O comisie de anchetă, compusă din d-nii maior Benescu, Cocea şi Christodulo, inspectorul mişcărei, a cercetat ieri împrejurările diferendului care a avut loc săptămîna trecută între d. locotenent Mihailescu şi d. Şerban, şef de tren. Comisia a înaintat raportul la minister. După depoziţiile martorilor, se pare că rezultatul anchetei nu e favorabil d-lui locotenent Mihăilescu. Băieţii Roman Alexandru şi Ghiţă Grecu, ambii din Ţicău, s-au luat ieri la ceartă. La un moment dat, Grecu scoate un cuţit şi dă în Roman, lovindu-l în partea stingă a pieptului. Roman a fost trimes la spitalul Sf. Spiridon, unde a fost pansat, iarGrecu a fost arestat la secţia I. Deplasări. D. Botez epitrop Ladi Sarat, Familia D. Miclescu Slănic, D-na şi D-ra Dobias Odessa. In ziua de 18 curent, jandarmul Dospinescu, din secţia Ungheni, făcînd o percheziţie la mai mulţi locuitori presupuşi ca contrabandişti, a găsit la el un adevărat depozit de tutun, luminări, linguri etc. cercetarea s’a făcut în urma unui denunţ. Jandarmul Dospinescu a mai priing şi în alte rinduri contrabandişti. Atragem atenţia cetitorilor noştri asupra anunciului fabricei de apă gazoasă «Lumina» din pagina a patra. V