Opinia, iulie 1898 (Anul 2, nr. 48-73)

1898-07-22 / nr. 65

t bogat material didactic de­cît cele ur­bane. Accentuez aceasta încă odată, dar n’o mai explic, crezînd-o destul de e­­videntă. Lucrul manual. Scopul lucrului ma­nual e triplu : pedagogie, economie și moral, dar nu ne vom ocupa de scopul lucrului manual ca atare, ci vom privi chestiunea de astă dată numai din punc­tul de vedere al interesuluî nostru, a­­dică întru cît măreşte el importanţa şcoalei în ochii ţeranuluî. Aici lucrurile iau cu totul o altă faţă, căci, dacă aduce şcoala vre-un folos di­rect şi imediat pentru sătean apoi acela e numai cel adus de lucrul manual. Nu-i mai rămîne ţeranului nici un pic de îndoială din acest punct de vedere. Faptele reale şi mai cu samă materiale sunt ultimul şi cel mai plauzibil docu­ment, adică evident prin sine însuşi. Cînd copilul săteanului se întoarce de la şcoală acasă, nici­odată nu este în­trebat dacă pentru acea zi a ştiut sau nu lecţiunile. Apoi chiar de va fi între­bat, el uşor poate minţi pe părinţii lui, iar el neştiind a-1 controla, îl vor crede pe cuvînt. Cînd copilul însă vine acasă cu un obiect de industrie lucrat la şcoală, lucrurile nu mai merg aşa, căci îndată o­ sâ-1 întrebe de unde îl are și cînd co­pilul îî va spune că e făcut de el, mi­rarea o să-i fie dintre cele mai surprin­zătoare. O pălărie de paie, un paner de plajă, un cosciug sau o rogojină de pa­pură, un scaun împletit sau lucrat la tejghea, etc., etc... aduse acasă de co­pilul unui țeran, va captiva numai de cît chiar și pe cel mai răutăcios, căci vorbele atrag, dar faptele rîpesc. Multe, foarte multe s’ar putea spune pentru a arata cît e de important lucrul manual din acest punct de vedere, însă, fiind convins că sunt de ajuns cele zise, să trecem la o altă chestiune tot de această natură, dar mult mai interesantă şi pe semne că tocmai de aceea mult mai pu­ţin bagată în seamă aproape de toţi. E vorba de lucrul manual la fete. Dacă să opune ţăranul nostru, cînd îl cer un băiet la şcoală, apoi, cînd e vorba să-i cer o fată la şcoală, opunerea lui aproa­pe şi chiar invincibilă în înţălesul cel mai restrîns al cuvîntului. Cu nimic, dar absolut cu nimic nu e în stare bietul învăţător să convingă pe ţeran că e de mare şi chiar tot de a­­ceeaşi necesitate, cartea, atît pentru un băut cît şi pentru o fată, afară numai de cazul cînd vede că copila lui vine de la şcoală cu un lucru, cu o cusutură sau împletitură pe care mama ei n’a mai văzut-o. (Va urma) poziţiunile pitoreşti ce ni se prezentau vedere­, îmbătaţi de parfumul delicios al finului de curind cosit. La 8 luni­, am sosit în Bălţăteşti, un­de am remarcat atenţiunea pe cari lo­calnicii o dau unei asemenea ocaziuni de a petrece timpul. La 9 ore muzica începe a întona un vals, după care nenumărate părechi im­paciente se avînt în mijlocul sălii,— destul de spaţioasă,—legărindu-se în rit­mul cadenţat al bostonului. Ar fi inutil să pun în scris impresia ce a rămas gravată în psihicul nostru, de­oare­ce fie­care, mai mult sau mai puţin, a simţit deliciul unei asemenea distracţiuni. Singura nemulţumire ce am simţit a fost cauzată de faptul că la 11 jum., muzica a intonat marşul, semnalul dis­­părţirei noastre. Dintre persoanele ce am remarcat pot cita pe d-nele: dr. Stamatin pururea i­­­mobilă şi perfectă dănţuitoare, Mexis graţioasă dansatoare, Alevra, Natalie Mitescu, incintătoare şi neîntrecută bos­­toneuse, Natalie Manoilescu, Henriette Munteanu, Mărculescu, Momuleanu, Tîr­­noveanu, Thiereu, Batin Cerchez, Istrati, Iliescu, etc. Buchetul de d-soare era alcătuit din d-ra : Tulbure, o brunetă lipitoare, Ioa­­nid, Agi­ippine Ionescu, plăcută şi bună dansatoare, Mărculescu o floare* a Bu­­cureştiului, Lucie Manoilescu, personifi­carea drăgălăşiei şi a inocenţei, Gură­­nescu, Iliescu. Sexul urît era reprezentat prin d-nui dr. Stamatin, amabil şi comunicativ, căp. Coandă, C. Manoilescu, M. Munteanu, Gh. Spiridon neobosit dansator, C. Ionescu bostoneur, Mancaş, Alevra un ales al balului, Chirculescu, Lipan, Vasiliade, Damian, Ştefănescu, Popovici-Goangă, etc. La revedere pentru Joi. Spic. CUVINTE EPIGRAMATICE XXIX UNUI CĂMĂTAR ...care a luat păduri în exploatare... Tu merge bine —spui la toţi Eu nu mă mir—s’o crezi — Căci ştiu că eşti de mult deprins Să tot... exploatezi... * * * O CULME MEDICALA Să prescrii unul advocat o... alifie, şi să-ţi mai pretindă el ca tu să-l... ungi... Zigfrid. Se anunţă din Lipsea moartea filologului Otto Ribbeth, profesor la universitatea a­­cestui oraş. * In Anglia există un curent foarte duş­mănos contra vaccinării. Guvernul a votat noi penalităţi contra acelor ce se sustrag de la această măsură higienică. * Ziarele germane conţin oarecari detalii a­­supra vizitei prinţului Euric al Prusiei la Peking. Se notează anume că, prezentat îm­părătesei, prinţul, după obiceiul european, i-a sărutat mina. In timpul vizitei făcute în „Templul Cerului“ prinţul era însoţit de ambasadorul Germaniei şi soţia acestuia. Pentru întâia dată o femee a păşit pragul acestui sanctuar şi populaţia toată a fost emoţionată de acest fapt. * „Gazeta de Colonia“ triumfă în unul din ultimele sale numere pentru afacerea fostu­lui ministru francez Turret, a cărui alegere, după cum se ştie a fost anulată de parla­ment pentru excese cu totul nepermise. „Astfelia —zice Gazeta Coloniei— se rui­nează şi se demoralizează o ţară.“ * Celibatul femeilor devine o nenorocire sis­tematică în Anglia. Chestiunea aceasta de interes naţional e discutată în articolul din Stephen Gwynn in revista „Contemporary.“ * In ultima şedinţă a Academiei de ştinţi din Paris, s’a emis părerea de a se cere in­stalaţia obligatorie a telegrafiei fără sîrm­ă pe toate vapoarele. Se crede că noua in­venţie va aduce mari foloase pentru evita­rea catastrofelor pe ocean. * Căpitanul vaporului Bourgogne, înecat de curind, Delonc­e, era un emul al romancie­rului Pierre Loti, ofițer de marină după cum se știe. Delond­e a lăsat un mare nu­măr de poiezii, sonete admirabile in care își îmbrăca impresiile de călătorie. Versurile vor apărea în volum sub auspiciul mai mul­tor scriitori francezi.* Sultanul a dăruit guvernului francez un teren situat aproape de Gallipoli, la intrarea Dardanelelor, pentru ridicarea unui monu­ment în onoarea soldaţilor căzuţi în războiul de la Crimeea.* Intre moştenitorii marelui scriitor german Guita­v Freytag şi văduva acestuia—mamă intrigă a moştenitorilor—s’a început proces pentru dreptul de proprietate a scrierilor lui Freytag. Fiii dramaturgului contestă fe­­meei de a dona ori­ce drept; aceasta însă va produce înaintea justiţiei scrisori de ale de­functului, dovedind cf i-i purta iubirea pînă la... proprietatea operilor. * In curînd va apărea în editura Magasinu­­lui Conservatorului, un frumos vals cu cu­vinte : Lina. Musica de Linke iar cuvinte de M. Juvara. Balul din Bălţăneşti Duminică, 12 Iulie, a avut loc în Băl­­ţăteşti o splendidă serată dansantă. Cîţî­va Varaticeni ne-am grăbit de a respunde amabilei invitaţiuni a simpati­cului dr. Stamatin, medicul băilor. Cu toate că distracţiunile nu ne lipsesc nici un Varatic, de­oare­ce în fie­care zi, vezi grupe, grupe de localnici îndreptîndu-se spre legendara «Poiana ţigancei» sau «Poiana lui Constantin» unde fie­care se dedă la distracţia ce o crede mai plă­cută, totuşi dat fiind faptul necesităţii de variaţiune în acţiunile omeneşti, ne­am decis a ne îndrepta paşii spre Băl­­ţăteşti spre a gusta farmecul unui tour de vals, in apropierea încântătoare a u­­nui drăgălaş reprezentant al sexului frumos. La ora 8 p. m., eu şi cu prietinul meu C...­­... am părăsit Văraticul. Drumul spre Bălţâteşti e unul din a­­cele pentru care natura a pus toată arta sa maestră. In tovărăşia prietinului meu admiram IVAN TURGHENEF iNTlLNIREA Intr’o zi de toamnă, o ploaie măruntă ca prin sită cădea de dimineaţă; din cînd în cînd cîte­va raze străbăteau nourii. Cerul se acoperea de nouraşi cari se îngrămădeau unii peste alţii. Şedeam pe un muşchiu gros de unde ascultam­­uetul pădurel. De­asupra mea frunzele erau aproape liniştite, şi, in freamătul lor, abia au­zeam; simţiam mirosul caracteristic toamnei. Nu era nici fiorul veselei primăveri, al frunzelor abia eştie, nici vesela lîn­­cezeală a verei, nici tristul rămas bun al toamnei, ci un murmur într’un vis. Un vînt uşor adia din cînd în cînd şi înclina unele către altele ramurile înalte ale copacilor. Cînd strălucea soarele, pădurea um­brită uşor de vapori umezi, se lumina şi părea că unde , trunchiurile svelte ale mesteacănilor sclipeau, şi, pe pămînt, frunzele căzute dădeau iluzia unei ploi­ de aur. Cîte­va plante agăţătoare, înroşite deja de arşiţă, se ridicau frumos, în vreme ce altele, îngreunate de picături strălu­citoare de ploaie, se plecau către muşchi, ca nişte pene mari, şi-l atingeau cu vîr­­ful lor. Cind soarele dispărea, pădurea era cu­fundată într’o umbră albăstrie, uniformă, iar natura părea moartă ; numai trun­chiurile mesteacănilor rumineau albe, ca niște coloane de omăt. Atunci, întîi începea ploaia, căzînd pi­cătură cu picătură, apoi şiroae, lăsînd să se auză murmurul sau regulat și mo­noton. Mesteacănul mai aveau încă multe frunze verzi în mijlocul altora îngălbe­nite, şi, ici şi colo, eşiau nişte vlăstari de un roş şi galbăn viu, cari se înpreu­­nau cînd razele de soare ajungeau pînă la ele, făcînd să apară fie­care ramură de copac. Păsările tăceau, numai strigătul luător în rîs şi vesel al piţigoiului se auzea vibrînd în această mare tăcere. Înainte de a ajunge, trecusem printr’o pădure de plută. Nu-mi plac de loc a­­ceşti copaci, cu trunchiurile luminoase şi ale căror frunze se află mereu în freamăt. Dar într’adevăr seara, în timpul ve­rei, cînd se ridică din sînul unui tufiş des şi străluceşte la razele soarelui ce apune, ca şi cum fie­care din frunzele sale ar fi un fluture de aur, iar trun­chiul său pare inundat de o lumină pur­purie, acest copac este frumos în toată puterea cuvîntului. E. P. (Va urma) 1) Ştiinţi-Litere-Arte Există în fiecare facultate germană o a­­sociaţie studenţească numită Burschenschaft iar toate aceste asociaţii, la un loc formează o Uniune a studenţilor. Membrii asociaţiilor pomenite au jucat în diverse ocaziuni isto­rice roluri esenţiale şi multe mişcări mari şi au avut sorgintea in corporaţiile univer­­sitare. In toţi anii, „Uniunea“ adresează o felicitare împăratului care e asigurat de sentimentele patriotice ale studenţilor. Con­tra datinei însă, Wilhelm II, revoluţionar, n’a luat in serios clasa universitară ne res­­punzînd la nici o telegramă. Ca protestare in contra acestei desconsiderări Uniunea studenţilor n’a mai felicitat anul acesta pe împărat. * Alarmate de reforma care acordă femeilor dreptul de a pleda, unele ziare elveţiane cer oarecari restricţiuni. Bunăoară „Tribuna Genevei“ crede că e bine să pledeze fe­­meea numai în cantonul unde locuieşte, nu şi aiurea. Ce o fi insănmînd şi asta! ? * Vacanţele şcolare în Franţa încep abea zilele acestea. Sezonul şcolar comptează de la 1 Octombre la 1 August. * OPINIA Vînzare casete situate în str. VIIIĂal. Spancioc No. 20, şi str. Verdeş No. 2. A se adresa la R­ c­­adeţie. Paul Milker proprietarul fabricei şi magazinului de ARTICOLE DE VOIAJIU 8, Strada Sărindar, 8 în casa proprie aduce la cunoştinţa onor. sale clientele că nu are de­cit acest magazin fără su­cursală, şi în deosebi roagă a se evita confuzia cu magazinul unui domn Frisch, care prin abuz a usurpat firma Milker și caută prin toate mijloacele se inducă clientela in eroare, fapt pentru care este urmărit înaintea Tribunalului. 3 * Uzina centrală de Electricitate din Iași Representant Inginer S. MARCU Str. Stefan cel mare no. 2 (casa Heußch­otz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiimi exterioare şi Interioare de ecleraj electric şi de aplicat im­en electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru esecutarea menţio­natelor instalaţiunî. Avem în­totd’auna un deposit însemnat de material electric de cea maî bună calitate, aparate de cel mal nou sistem precum şi un bogat a­­sortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele maî elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face­ preţurile cele mai avantajoase executînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regalele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, de vise şi ori­ce alte informaţiunî relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biurorile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2 — 7. Cu toată stima ISIREC­I IAEA .■■"i"iiyiiiiimwnimT Sä Ţ 4 Din Varatec Liniştea mănăstirilor şi aerul răcoros al acestor localităţi climaterice, silesc pe cei mai mulţi cărora le permite starea materială sau nu-i impedică vreo aface­re de­­a fi reţinuţi prin oraşe, să pără­­sască aerul viciat şi căldura lor nesu­ferită, pentru a se stabili pe timpul ve­rei la vre­una din aceste localităţi, de lipsa cărora Romînia, slavă domnului, nu are a se plînge. Firele slabe şi prea susceptibile la bîrfelele lume! şi neajunsurile vieţei, mai adăogînduse întru cit­va şi o oare­care cunoştinţă formată despre nimic­nicia vieţii, făcu ca aceste naturi să se îndepărteze de acel mediu sgomotos al vieţei obicinuite şi să formeze localuri noi, unde să ducă o viaţă liniştită, fă­ră emoţii, neavînd altă dorinţă de cît de a-şi petrece această viaţă, care lor nu le e mai preferabilă de cît moartea. Ast­fel s’au format mănăstirile. Mănăstirea Varatec este cea mai ma­re mănăstire de maici din Moldova căci conţine aproape GOG. Ca frumuseţă ea e superioară căci casele sunt foarte frumoase în raport cu cele din Agapia, şosele numeroase leagă întreg interiorul şi în plus bunul cel mai mare e că e lipsită de curenţi, clima fi­ind foarte prielnică sănătăţei. Ca nu toţi anii, şi în lanul acesta e foarte multă lume. Mă silesc a vă da o listă aproape complectă a vizitatorilor . Din Iaşi : D-na şi d-şoarele Rusovici, D-na şi d-ra EI. St. Vîrgolici, Donici, familia Manoil, Sterea, D. Ionescu, C. Manoilescu, C. Zaharia, Victor Muntea­­nu, M. Ştefănescu cu d-rele Şoarec, d-na EL Ghinea, I. Statachiu, Constantiniu, Spiridon, Gh. Mihail, d-rele Carp, d-ra Zoe Georgescu, d-ra Elise Caramlău, Con­stantiniu, (avocat), studenţii Carp, Lupu, Malhasovici, Ibrăileanu, P. Bogdan, Bo­tez, Popovici, Theodor, D. C. Zaharia, C. Radu (Bacău), dr. Ch. Duţu, Druţu prof. (Botoşani), AL Cananău (Botoş.), Maior Bunescu, A. Gane, Dr. Theodor G. Ciuhureanu, Căpit Galiat, V. Popo­­viciu (Tecuci­u), Gh. Cavadia, Gh. Mano­­lescu, Sava Petrol (Galaţi), Dima Insti­tut., D-na El. Gane, fam. Petru Cilarian, fam. Papadopol (Galaţi), d-rele Maria şi El. Prodrom, dr. St. Droghescu (Bârlad) D. Godinescu, fam. Fabius, Şt. Gane, (Bucureşti), life C. Cananăr (Botoş.), fam. Cristea (Galaţi), Ramiro Savinescu (Ga­laţi), Ivaşcu, Breseanu, d-na Codrescu, D-na şi d-ra Emandi (Bîrlad), d-na Flo­­rica Xenopol, fraţii Gros, Ec. Mihailescu Căpit. Mancaş, P. Stoianovici, P. Marines­­cu, M-me Randaut, D-na Budeanu, I. Ili­escu prof. C. Lepadatu, D-na M. Timus, Gh. A. Popovici, A. Costăch­escu (Iaşi), şi Chalaud fotograful nostru. Aur. inFORMAŢII Abonamente de Vilegiatura Cu începere de la 1 Iunie, în tim­pul sesoiunii de vară, administraţia „Opiniei“ primeşte abonamente pen­tru 15 zile şi o lună. EV ŢARA Pentru o lună ... Lei 3.50 „ 15 zile ... „ 1.80 8TREEVATATE Pentru o lună . . . Lei 5 „ 15 zile ... „ 3.75 Persoanele care pleacă la băi sau la ţară pot trimete sum­ele respecti­ve în mărci poştale. D. sub­locotenent G. Volansky, din escadronul 2 de jandarmi, a fost însăr­cinat cu funcţiunea de ajutant al co­­menduirei garnizoanei pe timpul cît va lipsi titularul, d. căpitan Corjescu, care a obţinut un congediu. Cu ocazia ploiei de ieri, apa care cur­gea pe strada Moţoc a intrat în pivniţa caselor d-lui Colceag şi s’a urcat pînă la înălţime de douî metri, iar în odăile de la faţă pînă la 40 de c. m. Maria Cubulteanu fiind arestată la secţia I pentru că se îmbătase şi făcuse scandal, a încercat să se stranguleze în arest, însă a fost surprinsă pe cînd voia să’şi pue planul în executare. Ziarul Neue Freie Presse anunţă că la congresul internaţional de chimie a­­­ plicată, care se ţine la Viena, a fost a- j­­es preşedinte de onoare d. dr. Mino- I­vic, profesor la şcoala noastră de far­macie. La Piatra umblă svonul, mai ales prin populaţia evrească, că Florea trăeşte,­­ că acel împuşcat a fost un tovarăş, şi­­ că el se pregăteşte pentru alte atacuri. I Intr’un număr din săptămîna trecută, opinia a publicat o informaţiune greşită la adresa d-lui Alexandru Şoimaru, func­ţionar public. Astă­zî, însă, constatînd că informa­torul nostru a fost indus în eroare de un rău-voitor, facem rectificarea cuvenită. Aflăm cu părere de rău că d. Bursuc, profesor la conservator este grav bolnav la Viena ş­i, dorim o grabnică însănătoşire. D. Pierrot Constanţius, concetăţeanul nostru, fost telegrafist la Vorniceni, a fost înaintat la gara Gîrleni, judeţul Bo­toşani. Cu ocazia incendiului din strada Tom­a Cozma, megieşii s’au plîns poliţiei că e­­vreul Fridel Avramovici are, la’ No. 82 din acea stradă, o fabrică de olărie chiar în curtea caselor şi că, cînd arde el oalele, vecinii trebue să vegheze toată noaptea căci focul arde deschis şi s’ar putea comunica locuinţelor vecine. D. Zdrobici a făgăduit că se va o­­cupa de chestiune. Societatea Guttenberg, a lucrătorilor ti­pografi din Bucureşti, a ţinut adunare ge­nerală în ziua de 19 Iulie curent. Cu ocazia aceasta s’a votat afiliarea societăţii Gu­tenberg cu societatea Albina, din Iaşi. Mai mulţi lucrători italieni se adu­naseră, în noaptea de 19 curent, în crîşma lui M. Ganter, din strada Gă­­rei. Pe la 11 ceasuri se is­a o ceartă între Mazacezi Cezare şi Mazoti Maxi­­mia. La un moment dat, cel dintîiu a scos un cuţit şi l-a împlîntat în partea dreaptă a pieptului lui Mazoti Maximia. Criminalul a fugit iar rănitul a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon. Po­liţia, avizată despre cele petrecute, a por­nit în căutarea lui Mazacezi Cezare, pe care l-a găsit ascuns în bordeele d-lui Battist de la captaţiile din Şorogari. Asupra criminalului s’au găsit 3 ba­tiste, 9 lei şi 20 de bani precum şi cu­ţitul cu care ’şi înjunghiase tovarăşul. O comisie de anchetă, compusă din d-nii maior Benescu, Cocea şi Christo­­dulo, inspectorul mişcărei, a cercetat ieri împrejurările diferendului care a a­­vut loc săptămîna trecută între d. loco­tenent Mihailescu şi d. Şerban, şef de tren. Comisia a înaintat raportul la minis­ter. După depoziţiile martorilor, se pare că rezultatul anchetei nu e favorabil d-lui locotenent Mihăilescu. Băieţii Roman Alexandru şi Ghiţă Grecu­, ambii din Ţicău, s-au luat ieri la ceartă. La un moment dat, Grecu scoate un cuţit şi dă în Roman, lovindu-l în partea stingă a pieptului. Roman a fost trimes la spitalul Sf. Spiridon, unde a fost pansat, iar­­Grecu a fost arestat la secţia I. Deplasări. D. Botez epitrop Lad­i Sarat, Familia D. Miclescu Slănic, D-na şi D-ra Dobias Odessa. In ziua de 18 curent, jandarmul Dos­­pinescu, din secţia Ungheni, făcînd o percheziţie la mai mulţi locuitori presu­puşi ca contrabandişti, a găsit la el un adevărat depozit de tutun, luminări, lin­guri etc. cercetarea s’a făcut în urma unui denunţ. Jandarmul Dospinescu a mai priing şi în alte rinduri contrabandişti. Atragem atenţia cetitorilor noştri a­­supra anunciului fabricei de apă gazoasă «Lumina» din pagina a patra. V

Next